7,762 matches
-
ca ceilalți, și doar câțiva purtau straie care puteau fi considerate normale. Vorbeau între ei. Complotau! Ecourile lor ajungeau la urechile mele și mă anunțau de ceea ce se întâmpla. Eram înlăturat. De unde? Răspunsul veni curând: din propria mea minte. Eram trădat din interior, iar eu nu puteam face nimic. Simțeam deja cum pierd controlul, cum alunec. "Nu mai este un pericol pentru noi, iar până când ajunge hoinarul, nu va mai avea ce să facă." " Mintea lui a fost mai ușor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
unele flăcări ale credinței s-au stins. Altele au fost ascunse de teama represiunii. Totuși, sunt oameni care cred cu tot dinadinsul că Împăratul va reveni. Și de ce nu sunt pârâți de către ceilalți? Adică... Cei care păstrează lumina nu-i trădează pe ceilalți, iar ce-i care nu știu de aceasta, nu întreabă despre acest obicei straniu. E simplu. Nici aceia care au fost prinși? Nici ei. Preferă să moară decât să trădeze. Am ajuns la Soliteraj și i-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ceilalți? Adică... Cei care păstrează lumina nu-i trădează pe ceilalți, iar ce-i care nu știu de aceasta, nu întreabă despre acest obicei straniu. E simplu. Nici aceia care au fost prinși? Nici ei. Preferă să moară decât să trădeze. Am ajuns la Soliteraj și i-am zis să lucreze mai încet. Se putea auzi zgomotul până jos și am fi fost descoperiți. Nici o problemă, zise el învoindu-se. Băieți, țipă el ca să acopere zarva, de acum, lucrăm încet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Imaginea reală a Ministrului se diferenția foarte mult de cea pe care o vedeau miliarde de oameni pe micile ecrane. Era mai puțin înalt, dar destul de impunător. Părul aranjat, deși plin de culoare, era brăzdat de șuvițe argintii ce îi trădau vârsta puțin avansată și grijile care-i ocupau timpul. Pielea îi era de un galben bolnăvicios, iar ochii îi erau adânciți în orbite, obosiți, dar tot calculați și reci. Era un om îngrijit, dar predispus la boală. Ordinea și curățenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
atât de rău și malițios cu poporul pe care l-ai furat, încât l-ai făcut să se întoarcă la cei care l-au condus prima oară, cei pe care i-ai zugrăvit ca asupritori în fața mulțimii și i-ai trădat! Deci asta e! Mă pedepsiți că v-am uzurpat tronul! Aceea a fost greșeala ta, iar noi suntem dispuși să ți-o uităm! Ești condamnat pentru faptele și acțiunile tale din timpul ocupării postului de Ministru. Condamnați vor fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cu cei mai înstăriți senatori. Stăpân peste o avere estimată la 300 de milioane de sesterți, dintre care 60 doar în numerar. Bine măcar că are bunul-simț să nu trăiască într-un lux ostentativ. Repede privirea în lături, ca să nu-și trădeze gândurile. Îl apreciază pe Ianuarius, îl simpatizează într-un fel și a fost de nenu mărate ori darnic, chiar mărinimos cu el. Îi e mai ales recu noscător că nu a întins niciodată coarda până acum. Încă conștient de originea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
resentimente. Se posomo răște. El este cetățean liber, de curând chiar cavaler, născut însă tot din tată libert. Bogat și temut a ajuns, dar nu a reușit până acum să aibă și onoare. Urmărește expresia oamenilor din jur. Multe fețe trădează mândria rănită. Deh! Sunt nevoiți să intre la împărat după un libert. Dar ce libert! Unul care lucrează direct cu împăratul și care-i poate influența deciziile și relațiile cu supușii. O astfel de preemi nență șochează profund mândria romană
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îi iese fudulia precum păduchele în frunte, surâde cu tristețe Vestala Mamă. Nu degeaba le zice lumea snobi. Sine nobilitate. Averile parveniților sunt mari și scandaloase. Nu se împiedică de nimic în lupta lor pentru bogăție și putere. Nu-și trădează însă nemulțumirea. O mângâie pe copilă pe cap și se gândește că aici, la templu, se va deprinde încetul cu încetul cu decența și cu smerenia. Domitia se simte încurajată și declară: — Preotesele statului îndeplinesc toate treburile pe care le
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Glasul sonor al vorbitorului o face să-și îndrepte atenția către el. — Când cineva mai priceput nițel în ale gramaticii începe să-și afișeze cunoștințele, spunând cu un aer pedant chestiuni elementare... Vorbește totuși bine, reflectează Vipsania. Toată înfățișarea lui trădează emoția și tulburarea - adevărate podoabe pentru cei care citesc. În acele momente prefer compania unor oameni simpli, cu mici cusururi, cum ar fi cei care, pretinzând că sunt de neam elin, nu roșesc că nu știu să vorbească corect latinește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru a se putea controla. Or mai fi și alții puși în sală să-i spioneze reacțiile. E unul din scopurile lui Gallus. Să o scoată din minți. Să o împingă la crize de isterie. Să țipe. Să urle. Să trădeze ce ține ascuns în sufletul ei. — E mult mai frumos să nu ai nevoie decât de tine însuți, insistă cu obrăznicie unul dintre străini. — Asta dacă îți permit împrejurările materiale, vine replica acră a Agrippinei. Cu toată masca ei impasibilă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vorbească. Merge gura fără el. Ascultător, Scribonius Libo se dă jos și se apropie de patul lui. Asinius Gallus îi face loc lângă el. Se apleacă și începe să-i șoptească încet la ureche. Rând pe rând, fața lui Libo trădează sentimente variate. Mai întâi stupoare. Se încruntă, cască ochii mari, neîncrezători. Pe nesimțite, trăsăturile i se destind și un surâs de beatitudine îi înflorește pe buze. Splendid! exclamă entuziasmat. Asinius Gallus îl bate mulțumit pe umăr: — Ți-am zis că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
puterea brațelor... Dă din palme entuziasmat ca un copil: — Apoi i a scos ochii..., da’ l-a orbit pe sub manta... Rufus îl întrerupe. — Unde e pe-aici, prin zonă, vreo deschizătură, să văd ce se petrece în arenă? Vocea îi trădează îngrijorarea. — Al doilea culoar la dreapta, mai apucă dresorul să spună înainte ca instructorul să și dispară după colț. Pusio îl urmează grăbit, nu înainte de a arunca o ultimă pri vire curioasă către picioarele individului, încălțate cu sandale împletite din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aerul grav al procuratorului. Își trece încet limba peste buzele uscate. Instinctul nu l-a înșelat. I se pregătește ceva foarte grav. Încearcă să zică și el ceva, dar glasul nu-l ascultă. A amuțit. Și trupul pare că-l trădează. Se simte incapabil de cel mai mic gest. Doar ochii și-i mai poate roti. Privirea îi fuge la opaițul ce zace sfărmat la picioarele lui. Îl recunoaște cu o strângere de inimă. E venit de departe în locurile astea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se complice și cu garnizoana Romei? Să încalce principiul, vechi de mai bine de un secol, conform căruia în Italia n-au voie să staționeze trupe militare? În fața lui, Aelius Seianus îi cercetează trăsăturile împietrite. Sunt mute însă. Nu-și trădează secretul. Se decide în cele din urmă: — Nero, rostește cu glasul sugrumat de emoție, crezi că aș putea deveni colegul tatălui meu în fruntea cohortelor preto riene? Tiberius Nero începe, cu gesturi lente, să deruleze sulul de papirus. „Bunăvoința ta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
s-a pus ca de atâtea alte ori în serviciul Romei! — Cum se putea altfel? comentează amuzat bătrânul. — Am parcurs toată Germania cu armele în mână! exclamă Paterculus. Plautius Silvanus își controlează cu grijă mușchii feței, nu cumva să-l trădeze. Toate expedițiile astea fără rost au fost doar o bună ocazie pentru principe de a semnala că noul lui fiu adoptiv, proaspăt întors din exil, se bucură în continuare de întreaga sa încredere. Nu s-a realizat nimic solid. Tiberius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trei sclavi care-i urmăresc curioși din celă lalt capăt al atriumului. Face un efort și-și controlează slăbiciunea. — Am trecut de dimineață pe la Statilius Taurus, rostește cu o voce ceva mai fermă. Nici el nu știe nimic... Glasul îl trădează din nou. Germanicus îl privește năucit. Nu l-a văzut niciodată atât de descurajat. Cu un gest smucit, Agrippa își trece iute dosul palmei peste ochi. Scoate apoi de sub togă un ciob de lut. I-l întinde celuilalt: — Uite! Asta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
i-ați căutat în coarne, a fost protejatul vostru. Revine câțiva pași înapoi și-l apucă la rândul său pe flamin de faldurile togii: — Tu l-ai luat sub aripa ta ocrotitoare, ca pe Horatius, dar, spre deosebire de Horatius, te-a trădat și pe tine, cum m-a trădat și pe mine. Nu l-a trădat, rânjește Tiberius sardonic, răsucind papirusul în mâini. Tu i l-ai furat. La îndemnul tău, Maecenas i-a ademenit pe cei mai promițători dintre poeți și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
protejatul vostru. Revine câțiva pași înapoi și-l apucă la rândul său pe flamin de faldurile togii: — Tu l-ai luat sub aripa ta ocrotitoare, ca pe Horatius, dar, spre deosebire de Horatius, te-a trădat și pe tine, cum m-a trădat și pe mine. Nu l-a trădat, rânjește Tiberius sardonic, răsucind papirusul în mâini. Tu i l-ai furat. La îndemnul tău, Maecenas i-a ademenit pe cei mai promițători dintre poeți și i-a pus să te laude, să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-l apucă la rândul său pe flamin de faldurile togii: — Tu l-ai luat sub aripa ta ocrotitoare, ca pe Horatius, dar, spre deosebire de Horatius, te-a trădat și pe tine, cum m-a trădat și pe mine. Nu l-a trădat, rânjește Tiberius sardonic, răsucind papirusul în mâini. Tu i l-ai furat. La îndemnul tău, Maecenas i-a ademenit pe cei mai promițători dintre poeți și i-a pus să te laude, să te preaslăvească în versuri săltărețe ori serioase
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spuneau simplu Pro vin cia, nume ce s-a păstrat în denumirea modernă a regiunii, Provence Nimfa lui Numa - Egeria, zeița apelor, sfetnica lui Numa Pompilius Noviodunnum (Nevers) - în timpul răscoalei lui Vercingetorix (52 î.Hr.) unele triburi galice aliate l-au trădat pe Cezar și au trecut de partea răsculaților, distrugând cartierul general al armatei romane de la Novio dunnum Numa Pompilius - al doilea dintre regii legendari ai Romei, sec. al VI-lea î.Hr., căruia tradiția îi atribuie instituirea majorității cultelor romane ora
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
când era tânără. A fost frumoasa balului, sau cel puțin așa spune ea, dar și eu știu că arăta deosebit, din vechile fotografii alb-negru. Înainte să se mărite, arăta ca Audrey Hepburn, avea o frumusețe și o eleganță care îi trădau originile. A început să ia în greutate acum șaisprezece ani, când a plecat tatăl meu, iar acum, de când a ajuns la plictiseala caracteristică vârstei mijlocii, e grasă. Firește, mama fiind mama, ea nu prea acceptă asta, transformă totul într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
spune el, apropiindu-se să mă sărute pe buze. Dar eu nu pot să fac asta, nu mă pot preface că totul e în ordine, când e destul de evident că nu e deloc așa. Mă simt de parcă mi-ar fi trădat încrederea, așa că-mi întorc capul, lăsându-l pe Brad să-mi mângâie obrazul. ― Scuză-mă, mai spune el. Îmi pare rău pentru azi-noapte. ― Ce s-a întâmplat? Chiar și eu sunt surprinsă de cât de rece e vocea mea. ― Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
vedeam mereu în fața ochilor pe părintele Valente cu care în curând aveam să fiu nevoit să mă confrunt în fața episcopilor. În închipuirea mea, părintele Valente era un bărbat înalt și sfrijit, cu obraji uscățivi de sihastru. Lumina din ochi îi trăda mintea ascuțită ca un brici. Aveam sentimentul că glasul său grav se va încleșta ca o ghiară în argumentele mele dând la iveală părțile slabe ca pe niște răni sângerânde. Fără îndoială că la cel mai mic semn de destindere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
este largă și nu greșesc când spun că în lumea asta largă Spania este o țară deosebit de bogată... Iar acum vă aflați cu toții în această țară. Sunteți în țara străinilor. Cu brațele încrucișate, Tanaka își coborî privirea ca să nu-și trădeze emoția. Doar Nishi își scosese cutia de scris și nota sârguincios numele clădirilor și ale bisericilor pe care li le arătase Velasco. — Însă marele oraș Madrid, capitala Spaniei este de neasemuit, nici chiar cu Sevilia. La Madrid vă veți întâlni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Samuraiul parcă auzea în urechi glasul unchiului său. Da, în vale toți erau ca unul. El nu intona asemenea imnuri, dar nu putea să se lepede de credința venerată de tatăl și de unchiul său. Ar fi însemnat să-și trădeze sângele și carnea sa să-și trădeze propriul pământ. Am luat trăsura către casa vărului meu, Don Luis, care locuiește împreună cu tatăl său, Don Diego Caballero Molina. Bătrânul a fost primar al Seviliei și are încă mare trecere în Biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]