4,948 matches
-
sau a fiecărui individ în parte. Ceea ce se reproșează, în general, programelor de formare este tocmai caducitatea acestora, absența unor analize reale a nevoilor de formare, faptul că uneori abordează teme "la modă", dar care nu-și regăsesc ecoul în trebuințele reale ale școlilor și cadrelor didactice. Prin urmare, și la acest nivel devine operabilă strategia planificării conținutului activităților de formare. Considerăm că analiza nevoilor de formare a cadrelor didactice poate fi realizată atât din exterior, de către instituțiile acreditate în proiectarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
propune o organizație și, mai ales, cum pot fi ele operaționalizate. Dimensiunea teleologică a unei organizații se justifică prin faptul că aceasta nu poate funcționa fără a-și concentra eforturile către îndeplinirea unor obiective clar delimitate ce descriu, în realitate, trebuințele organizaționale. Ele dau sens organizației, dar și oamenilor, muncii acestora, au capacitatea de a evidenția posibilele conexiuni între normele, valorile asumate la nivel general și acțiunile propriu-zise, orientează și reglează procesele organizaționale, asigură suportul unei evaluări obiective a activității. Pentru
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
interpretării posibil eronate a informațiilor de către managerul organizației respective; c) Comunicare orizontală, realizată pe același nivel ierarhic, fiind puternic orientată către coordonarea eforturilor în vederea soluționării unor probleme sau pentru îndeplinirea unor obiective comune. 2. Comunicarea informală. Este reglementată doar de trebuințele de ordin psihologic ale indivizilor, normele organizaționale sau ierarhiile fiind anulate. Marele avantaj al acestei comunicări este dat de rapiditatea cu care pot circula informațiile, riscurile frecvente din comunicarea formală regăsindu-se și în acest caz. Pentru a fi eficientă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
plecat în elaborarea acestor obiective sunt: * Nu orice schimbare este benefică armoniei sociale, reechilibrării relațiilor interumane și psihice individuale; * Nu orice schimbare este purtătoarea noului valoric; * Orice schimbare se produce inițial în mintea omului, în modul de gândire care exprimă trebuințele și interesele individului și ale grupului; * Orice schimbare în modul de gândire, în starea afectivă, în atitudini și convingeri trebuie integrată în structurile stabile ale personalității; * Orice schimbare constituie o amenințare a unei stări de echilibru inițial; * Orice schimbare trebuie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
datorii de război și de "umana" politică economică comunistă instalată în țară sub presiunea armatelor "eliberatoare" de la răsărit. Să nu uităm nici faptul că tot acest timp a coincis cu perioada creșterii și școlarizării noastre, a tuturor copiilor, fiecare cu trebuințele specifice vârstei și locului de muncă. Tata, îngrijorat, își lua frecvent concedii și o ajuta, mai ales în ce privește școlirea noastră, a celor de la oraș, dar greul câmpului și gospodăria revenea aproape exclusiv mamei. A fost pentru ea o încercare supraomenească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
specific de dispoziție creativă. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc. Factorii dezvoltării psihice pot fi: externi și interni. Factorii interni pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială: ereditatea, trăsăturile psihosociale ale personalității (calități ale proceselor psihice, trebuințe și motive interne ale acțiunii), apoi experiența personală nemijlocită și concretă dobândită de ființa umană În cursul evoluției sale. Factorii externi sunt mediul și educație fiind alcătuiți din ansamblul condițiilor ale elementelor și forțelor tuturor influențelor care se exercită din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
specific de dispoziție creativă. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc. Factorii dezvoltării psihice pot fi: externi și interni. Factorii interni pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială: ereditatea, trăsăturile psihosociale ale personalității (calități ale proceselor psihice, trebuințe și motive interne ale acțiunii), apoi experiența personală nemijlocită și concretă dobândită de ființa umană În cursul evoluției sale. Factorii externi sunt mediul și educație fiind alcătuiți din ansamblul condițiilor ale elementelor și forțelor tuturor influențelor care se exercită din
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aflare (căutare), creativitatea are un rol foarte important. 1.4. Motivația creativității Motivația este un concept fundamental În psihologie și, În genere În științele acțiunii umane, exprimând faptul că la baza conduitei umane se află Întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri - care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Mobilurile enumerate reprezintă condiții interne, interpuse Între stimulii mediului și reacțiile organismului, mediind, cerând, Întreținând un comportament sau altul. Creativitate și progres tehnic 36 Motivația se restructurează și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
rațiunea atribuită de individ rolului său profesional. În funcție de modul În care se realizează valorizarea socială a muncii (felul cum este privită, Înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii În funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută În contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, Încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea În funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează În decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii În funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută În contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, Încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea În funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează În decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii În funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută În contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, Încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea În funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează În decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă a individului de profesie; există, Însă, și posibilitatea George-Ștefan COMAN 35 invenții sau descoperiri excepționale, care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aflare (căutare), creativitatea are un rol foarte important. 1.4. Motivația creativității Motivația este un concept fundamental În psihologie și, În genere În științele acțiunii umane, exprimând faptul că la baza conduitei umane se află Întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri - care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Mobilurile enumerate reprezintă condiții interne, interpuse Între stimulii mediului și reacțiile organismului, mediind, cerând, Întreținând un comportament sau altul. Creativitate și progres tehnic 36 Motivația se restructurează și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
rațiunea atribuită de individ rolului său profesional. În funcție de modul În care se realizează valorizarea socială a muncii (felul cum este privită, Înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ca expresie a modului În care acestea interacționează În sistem. Forma cea mai Înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
profesional cu care interacționează subiectul devine el Însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează În sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute În cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare În lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având În vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să Înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea În muncă, evoluția socio profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]