5,540 matches
-
întreținerea unui număr maxim de 2.060 capete cabaline, care sunt proprietate publică a statului, patrimoniu genetic național, format din 110 capete armăsari pepinieri, 650 capete iepe-mama și 1.300 capete armăsari de monta publică, precum și cheltuielile pentru trecerea la turmă de bază a cabalinelor necesare pentru împrospătarea acesteia se finanțează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. ... (2) Celelalte activități, precum și cheltuielile pentru întreținerea și repararea manejurilor, grajdurilor și hipodromurilor se suporta din veniturile proprii ale
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 17 octombrie 2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale "Cai de Rasa" - S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţionala a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145411_a_146740]
-
de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. ... (2) Celelalte activități, precum și cheltuielile pentru întreținerea și repararea manejurilor, grajdurilor și hipodromurilor se suporta din veniturile proprii ale Regiei Naționale a Pădurilor. ... (3) Prețurile pentru cabalinele trecute la turmă de bază se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, iar normele de cheltuieli finanțate de la bugetul de stat se aprobă de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. ... (4) Cheltuielile finanțate de la bugetul de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 17 octombrie 2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale "Cai de Rasa" - S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţionala a Pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145411_a_146740]
-
animale la om și se sancționează după cum urmează: A. Cu amendă de la 10.000.000 lei la 15.000.000 lei: 1. introducerea de animale noi în efectivele existente în unități, exploatații de animale sau gospodării ale populației ori în turmele constituite pe pășuni fără documente sanitare veterinare, precum și neanuntarea consiliilor locale în termen legal, în vederea înscrierii în registrele agricole a oricăror schimbări în efectivele de animale și a produșilor obținuți de la acestea; 2. neanuntarea imediată a medicului veterinar despre apariția
HOTĂRÂRE nr. 1.247 din 7 noiembrie 2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145969_a_147298]
-
nerespectarea măsurilor generale de profilaxie; 14. îmbarcarea și debarcarea animalelor în alte locuri decât cele autorizate sanitar veterinar; 15. îmbarcarea sau debarcarea animalelor în timpul nopții fără asigurarea unui iluminat corespunzător, potrivit normelor sanitare veterinare; 16. nerespectarea itinerarului de deplasare a turmelor de animale care se deplasează pe jos, stabilit prin certificatul sanitar veterinar de transport; 17. nerespectarea traseelor de transport de animale în trafic intern și internațional. C. Cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei: 18
HOTĂRÂRE nr. 1.247 din 7 noiembrie 2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145969_a_147298]
-
la prezența normă sanitară veterinară, conținând următoarea declarație: ... "Eu, subsemnatul, medic veterinar oficial, certific că rumegătoarele/suinele: (i) aparțin speciilor .....; (îi) la momentul examinării nu prezintă nici un semn clinic al vreunei boli de care este susceptibil; (iii) provin de la o turmă (lot) liberă oficial de tuberculoză/liberă oficial de bruceloză sau liberă de bruceloză, nesupusa restricțiilor de pesta porcină, ori dintr-o exploatație care a fost supusă, cu rezultate negative, testelor stabilite de legislația sanitară veterinară în vigoare; (3) În cazul
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 12 aprilie 2002 privind stabilirea condiţiilor de sănătate a animalelor, ce reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţările terţe de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii ce nu sunt prevăzute de legislaţia specifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144480_a_145809]
-
de bruceloză sau liberă de bruceloză, nesupusa restricțiilor de pesta porcină, ori dintr-o exploatație care a fost supusă, cu rezultate negative, testelor stabilite de legislația sanitară veterinară în vigoare; (3) În cazul rumegătoarelor: ... a) trebuie să provină dintr-o turmă liberă oficial de tuberculoză și libera oficial de bruceloză, în conformitate cu legislația sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, ce reglementează comerțul intracomunitar cu bovine și porcine, si cu legislația sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor și certificarea
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 12 aprilie 2002 privind stabilirea condiţiilor de sănătate a animalelor, ce reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţările terţe de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii ce nu sunt prevăzute de legislaţia specifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144480_a_145809]
-
de bruceloză, în conformitate cu legislația sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, ce reglementează comerțul intracomunitar cu bovine și porcine, și să satisfacă cerințele relevante de sanatate animală stabilite de această legislație pentru suine; ... d) atunci când nu provin dintr-o turmă/lot care respectă condițiile stabilite la lit. c) ele trebuie, în cele 30 de zile anterioare expedierii lor, să fie supuse, cu rezultate negative, unui test de laborator care să demonstreze absența anticorpilor pentru bruceloză; ... e) cu privire la boală veziculoasa a
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 12 aprilie 2002 privind stabilirea condiţiilor de sănătate a animalelor, ce reglementează comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţările terţe de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii ce nu sunt prevăzute de legislaţia specifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144480_a_145809]
-
multe autovehicule ale poliției rutiere, care au în funcțiune semnale speciale de avertizare sonore și luminoase de culoare roșie; 12. conducător - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tracțiune, animale izolate sau în turmă, de povară ori de călărie; 13. abrogat. ---------- Pct. 13 al art. 6 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 69 din 28 iunie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 29 iunie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146978_a_148307]
-
Articolul 71 (1) Sunt interzise accesul și deplasarea vehiculelor cu tracțiune animală, a mașinilor și utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări de construcții, agricole și forestiere, a animalelor de povară, de tracțiune sau de călărie, precum și a animalelor izolate sau în turmă pe drumurile naționale, în municipii și pe drumurile la începutul cărora exista indicatoare de interzicere a accesului. ... ---------- Alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 69 din 28 iunie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146978_a_148307]
-
colective denumesc „obiecte” din categoria a doua, care se caracterizează prin două raporturi de multiplicare, unul explicit, exterior obiectului, suprapus raportului obiect-clasă de obiecte și altul implicit, interior obiectului; substantivele colective denumesc obiecte-mulțimi: colectiv, grup, popor, trib, echipă, studențime, țărănime, turmă, stol, brădet, mărăciniș etc. Substantive comune și substantive propriitc "Substantive comune [i substantive proprii" Substantivele pot denumi „obiecte” fără identitate specifică între celelalte obiecte ale clasei pe care o reprezintă sau, dimpotrivă, cu o identitate distinctă de celelalte obiecte componente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
detașarea unui obiect din propria clasă de obiecte, fără ca, obiectul, să primească pentru subiectul vorbitor o identitate distinctă, sau pentru că acesta îl consideră asemenea celorlalte obiecte ale clasei: „Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă,/Ce, cu-a turmelor pășune, a ei patrie ș-o schimbă,/ La pământ dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă” (M. Eminescu, I, p. 142), sau pentru că nu-i cunoaște încă individualitatea între acestea: „Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură, în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ț La diateza activă, în semantica verbului coexistă trăsăturile „factitiv” și „obiectiv”: „El îi amintește șâl face să-și aminteascăț (de) anii copilăriei.” Verbele a coborî și a urca înscriu, prin diateză, trăsătura semantică „subiectivitate”, implicită în conținutul lor lexical (Turmele coboară/urcă), în perspectiva trăsăturii „+uman”: se coboară, se urcă (în întrebuințări stilistice): Mihai s-a urcat pe muntele acela. Prin diateza dinamică, aceste verbe își anulează și trăsătura semantică „+obiectiv”, corespunzătoare sensului „a transporta”: în jos (a coborî bagajele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cum că alte valuri Cobor mereu pe-același vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad.” (M. Eminescu, I, 204) iar când atributul se realizează prin adjectivul pronominal tot, substantivul e totdeauna articulat: „Toate turmele pământului au aureole sfinte / peste capetele lor.” (L. Blaga, 96) Când regentul este nearticulat sau articulat cu articol nehotărât (cu excepția situațiilor de mai sus), funcția se realizează ca atribut calificativ: „E-o noapte udă, grea, te-neci afară.” (G. Bacovia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de piață. Vreme îndelungată animalele au fost crescute mai ales extensiv, pe pășuni și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și dor, Te iubesc. Pământ bogat, Tu ai soare în pridvor. Plin de vise, fermecat. Patria de Liviu Dumitru Am intrebat pe mama mea: Și chipul mamei mi-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și să îi dai putere pe calea mântuirii ca să se roage împreună cu noi așa: Iisuse, lumina care izgonești întunericul, miluieste-ne; Iisuse, nădejdea celor dezamăgiți, miluieste-ne; Iisuse, bucuria veșnică a celor ce Te caută, miluieste-ne; Iisuse, pastorule al turmei Tale cuvântătoare, miluieste-ne; Iisuse, Mire al sufletelor care ai iubit nevoința, miluieste-ne; Iisuse, Răsăritule al Răsăriturilor, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctor al sufletelor și al trupurilor noastre, miliueste-ne! Condacul al 13-lea Doamne Iisuse Hristoase, Cel Ce ai
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
este stabilit prețul pentru rest. Prețul depășește rar trei monede de aur. Toată acea mulțime de boi este împărțită în câteva ore și este dusă în diferite regiuni. Din această afacere își fac un mare câștig, îndeosebi boierii care hrănesc turmele și chiar voievodul se îmbogățește foarte mult de aici. Și el obișnuiește să vândă anual un mare numă r de boi de pe moșiile lui și din aceste târguri sunt sporite foarte mult veniturile lui. Domnului i se aduc în vistierie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mare; procesiunile se fac cu icoane înnegrite de fu m; de Bobotează oamenii merg la râu și fac sfinț irea apei în cântece și purtând lumânări; caii purtau găteli împodobite cu mult aur; captivilor li se puneau cătușe la picioare; turmele sunt păzite de păstori ajutați de câi ni; oamenii cred în preziceri; fetele cunoșteau arta țesutului de covoare; în timp de război casele sunt părăsite de pro prietarii lor, ca apoi soldații să le dea foc; existau o mulțime de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de la COTNARI, harnici și neîntrecuți în muncă, au prosperat nu numai din valorificarea produselor, rod al viței de vie, din agricultură în general, ci și din alte activități. Cine a uitat de cirezile de vite de la Cotnari, de oile din turmele inginerului Dincă ? ... COTNARIUL este localitate de mare tradiție... De asta, locuitorii ei, ortodocși și catolici, au lucr at totde auna înfrăținduse, cu bucurie, în hore și clăci, cu chiote, la culesul roadelor, la vie mai ales... Cartea lui Constantin Hușanu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
glasul în luncă. Multe au venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ moale, îl amestecă cu firișoarele de iarbă sau paie și își clădește cuibul. Cucul, un solist vestit, își caută fratele pierdut : Cu cu ! Cu-cu ! Turmele ies la pășune. Mieii sprinteni zburdă pe coline. Animalele pădurii își caută hrană după iarna lungă și grea. În grădini, prin poiene și prin vii, ard movile buruienoase, scoțând fumuri cenușii. Pe câmpul neted, ies oamenii cu plugul.Câmpul se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
versificator mediocru, este „gură de aur”, începuturile înseamnă „zilele de-aur a scripturelor romane”. „Vremile-aurite” împreună cu „mitele albastre” oferă soluția utopică a sintezei viitorului cu primitivitatea arhaică. Revelarea istoriei prin cunoaștere magică se poate face numai inițiatic, sub semnul aurului. „Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur. Când posomorâtul basmu-vechea secolilor straja Îmi deschide cu chei de-aur și cu-a vorbelor lui vrajă...” Sintagma în aparență extrem de concretă, „păr de aur”, devine un simbol al forței solare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
da Feltre a încercat să adapteze fiecare disciplină nivelului de înțelegere al elevilor. Da Feltre individualizează pe cît posibil procesul de învățămînt potrivit aptitudinilor fiecărui elev. El "asemăna natura omenească cu pămîntul; mai potrivit într-o parte pentru nutreț sau turme, în alta pentru viță și cereale; nici una dintre aceste părți, dacă se cultivă, nu este infructuoasă în felul său. Așadar, fiecare, după cum l-a făcut natura pentru o anumită ocupație, va fi ținut de preceptor să se exerseze în ea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Omul social este cel care conștientizează individualitatea, conștientizează și cooperarea ca mijloc de apărare individuală și colectivă. Omul social este un om inteligent, care învață și pentru care experiența acumulată poate însemna schimbarea comportamentului. Omul social nu mai este omul turmei sau cetei, ci omul familiei, gintei și apoi omul tribului. Conștiența de sine în plan personal duce la organizare în plan colectiv. Omul social este o ființă cu nevoi, cu interese și cu tendința permanentă de a căuta soluții la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și înțelegere a ființei umane. Schimbul economic presupune "recunoașterea celuilalt 249", comunicarea cu celălalt. Dacă prin apariția conștiinței de sine omul face un pas lateral în raport cu Dumnezeu, atunci prin apariția schimbului economic omul face un pas lateral în raport cu mulțimea, cu turma. Odată cu schimbul economic, o adunare de oameni nu mai este o turmă, ci o organizare socială a unor indivizi care cooperează. Diferența fundamentală dintre schimbul pre economic și cel economic constă tocmai în această poziție diferită și conștientă a omului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cu celălalt. Dacă prin apariția conștiinței de sine omul face un pas lateral în raport cu Dumnezeu, atunci prin apariția schimbului economic omul face un pas lateral în raport cu mulțimea, cu turma. Odată cu schimbul economic, o adunare de oameni nu mai este o turmă, ci o organizare socială a unor indivizi care cooperează. Diferența fundamentală dintre schimbul pre economic și cel economic constă tocmai în această poziție diferită și conștientă a omului în raport cu ceilalți și cu sine însuși. Schimbul pre economic este specific unei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]