8,927 matches
-
să vadă o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era într-adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 500. footnote>. Într-adevăr, sângele martirilor era întărirea în credință a tuturor creștinilor. Mucenicul Saturus, cu câteva clipe înainte de moartea martirică, îi lasă un neprețuit testament ucenicului său Pudens, lansându-i de fapt o afabilă și mișcătoare exortație la păstrarea credinței și stator nicia și întărirea în aceasta: „Rămâi cu bine și amintește-ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu te tulbure, ci
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
este subliniată ideea luptei de clasă, între burghezie și proletariat. Munca artiștilor a traversat o perioadă fastă în timpul Renașterii. Artiștii lucrau numai după ce primeau comenzi, deci pe bază de contract. Onorariile îi aveau în vedere și pe colaboratorii sau pe ucenicii pictorului sau sculptorului. În general, mediul artiștilor nu se bucura de o faimă prea bună. Unii dintre ei aveau și statut de curtean sau de funcționar de stat. Pentru artiști și pentru publicul lor, cea mai importantă dintre condiționările istorice
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
abia la urmă, după ce omul a transpirat îndelung, se poate ivi miracolul care contribuie să trimită înainte popoarele și istoria. Iar pentru aceasta trebuie antrenori. Profesorii predau regula, nu excepția, și de altfel ei nu se pot devota unui singur ucenic. Nu-l pot urmări ceas de ceas, până și în somnul lui. Altcineva, chiar incomparabila instituție a familiei, ce competență și ce cutezanță are? Nu încerca prea mult", spune tânărului familia, "stai lângă mal, dacă vrei să-ți fie bine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tragi cu arcul". La originea lui se află o poveste. Locuia într-un sat, la poalele unui munte, cel mai bun trăgător cu arcul din țară. Într-o zi, vine la el un tânăr și-l roagă să-l ia ucenic. Este acceptat și vreme de 20 de ani celălalt îl învață tot ce știa din trasul cu arcul. Vine ziua când ucenicul părăsește satul. Profesorul său îl însoțește o bucată de drum, se despart, dar, când ajunge la capătul uliței
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu arcul din țară. Într-o zi, vine la el un tânăr și-l roagă să-l ia ucenic. Este acceptat și vreme de 20 de ani celălalt îl învață tot ce știa din trasul cu arcul. Vine ziua când ucenicul părăsește satul. Profesorul său îl însoțește o bucată de drum, se despart, dar, când ajunge la capătul uliței, elevul pune o săgeată în arc și o slobozește către maestrul său. Celălalt se întoarce și săgeata pe care o slobozește la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
uliței, elevul pune o săgeată în arc și o slobozește către maestrul său. Celălalt se întoarce și săgeata pe care o slobozește la rândul său o întîlnește pe cea care venea către el. "De ce ai făcut asta?", îl întreabă pe ucenic, apropiindu-se de el. "O, îi răspunde acesta, am vrut să fiu cel mai bun arcaș din lume, dar cu tine eram doi." "Te-ai fi înșelat oricum, pentru că nici tu, nici eu nu sîntem cel mai bun arcaș. Cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
eram doi." "Te-ai fi înșelat oricum, pentru că nici tu, nici eu nu sîntem cel mai bun arcaș. Cel mai bun arcaș este un bătrân care locuiește pe vârful muntelui acesta. El trage cu arcul fără să tragă cu arcul." Ucenicul ia drumul muntelui și după multe zile de mers ajunge în vârf și-l întîlnește pe bătrân. "E adevărat că poți să tragi cu arcul fără să tragi cu arcul?" Da, e adevărat", îi răspunde bătrânul. "Arată-mi." Bătrânul întinde
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mâinile jos un vultur se prăbușește la picioarele lui. Douăzeci de ani rămâne cel care tocmai urcase muntele, pentru a învăța de la bătrân să tragă cu arcul fără să tragă cu arcul. După 20 de ani, bătrânul se stinge și ucenicul lui coboară în sat. Ajunge când fostul lui profesor trăgea să moară. Știam că ai să vii, te-am așteptat pentru a-ți dărui arcul meu." "Arcul tău?" întreabă cel coborât din munte. "Ce este acela arc?"" Mânat de o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cărui nu-i plăcea astfel se ducea la țara lui. Într-adevăr au fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu dreptate săracilor, neîngăduind pe nime să-i calce și să-i năpăstuiască, căci de va auzi cât de puțin că au păzit hatârul cuiva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pocăită în brațele bărbatului; contele, cicisbeo al femeiei fierarului, natură nobilă, care nu refuză a-i da acestuia satisfacere tot după codul duelgiilor; mama fierarului, natură nobilă, contesa pe care a dădăcit-o, estremamente nobilă, servitoarea, o bunătate de femeie, ucenicii fierarului item, fetița cea de 6 ani, virtutea încarnată, păstorul luteran, un adevărat apostol, și toate aceste într-o dramă în care se petrec lucruri grozave. Această piesă curioasă este un infern plin de îngeri și de oameni de treabă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ne îndruma să depășim etapele dificile în vederea desăvârșirii însușirii literaturii și frumuseții limbii române”. Dirigintele. „Domnul diriginte” este apelativul onorant cu care se adresează foștii elevi celui care le- a călăuzit pașii ca părinte spiritual, în perioada școlarizării, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturității fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un „pinion” cu important rol formativ educativ. El „păstorește” o clasă de elevi, o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poate deveni o primejdie pentru ceilalți sau pentru el Însuși, se poate pune În situații complicate În care are impresia că voința nu-i mai e de nici un ajutor. Pe scurt, riscă să fie depășit de evenimente. Amintiți-vă de ucenicul vrăjitor... Compensare: Acest tranzit are drept efect pozitiv faptul că provoacă o conștientizare a capacităților combative de care dispune individul. Dar este indicat de el să aștepte o ocazie favorabilă pentru a le folosi. III TRANZITELE PESTE UNGHIURI Numim „unghiuri
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pe un carton, sărind dintr-o căsuță Într-alta În funcție de rezultatul aruncării cu zarul. De exemplu, „Nu te supăra frate!” este un jeu de l’oie. (n. tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
oie. (n. tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă de sub control. Din fericire, vrăjitorul se Întoarce acasă la timp pentru a repune lucrurile În ordine. Pentru practicanții tehnicii Revoluției Solare
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
care devine preot, este ispitit și moare apoi înecat, într-o povestire de Ioan Groșan, Spovedania. Prozatorul descrie veridic destinul acestui popă necredincios, intrat la seminar din dorința tatălui său de a-i face un rost într-o lume nesigură, ucenic al unui preot de țară. Ajuns paroh titular, preotul e sedus de o femeie și moare în timp ce exercita pasiunea lui de căpetenie pescuitul. Alt preot interesant apare în romanul Anotimpuri de trecere al lui Cătălin Țârlea. Bătrânul popă bucureștean găsește
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Leibovici, Ion Contoman, Necu lai Dănilă sau Todirașcu, Pintilie nedespărțiți de literele care au dat viață bilunarului bârlădean. La capătul a 17 ani, răsfoind colecția ziarului Rulmentul, știind și revăzând ce a făcut el pentru educarea și formarea elevilor și ucenicilor, a muncitorilor și tehnicienilor, a inginerilor și a întregului personal din F.R.B. este de neînțele s cum Nicu Titu Manole, în articolul „Întreprinde rea de rulmenți din Bârlad - pion al industrializării socialiste” în 1984 și Radu Lazăr în „ Secvență romantică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
i s‐au pus cele cerute dar iată ce consemnează profesorul G.G. Ursu în „Jurnalul l iterar” dedicat prietenului său G. Tutoveanu: ...„La Bârlad, în august 1959. 157 Pelerinaj cu George Constandache la mormântul lui George Tutoveanu din deal. Emoția ucenicilor la cripta învățătorului lor. Lespedea funerară pusă din grija celei de‐a doua soții: profesoara Eugenia Tutoveanu. Medalionul unei figuri de om bătrân, în locul imaginii de pură tinereță ce t rebuia să rămână. Versurile bine alese evocă dragostea poetului p
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întors la matca familiei. Ca elev în cursul superior al liceului „Gheorghe Roșca-Codreanu", luam parte la ședințele Societății literare, prezentând referate pe teme ca: „Privire asupra operei lui Calistrat Hogaș”, „Un reprezentant al criticii materialiste: H. Sanielevici”, „Walt Whitman”, „Un ucenic al lui Allesandro Marizoni”. Discuțiile erau conduse cu autoritatea inteligenței și a erudiției de profesorul Zupperman. Ceva mai târziu am devenit membru ai cenaclului de la Biblioteca „Stroe Belloescu", unde oficia George Tutoveanu. Subțire, ușor adus de spate, îmbrăcat totdeauna cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la etapele naționale ale olimpiadelor școlare și ale concursurilor pe meserii, nivelul salariilor de bază ale cadrelor didactice și compensațiile în vigoare, regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în liceu, în școala profesională și înscrierea la școala de ucenici, programul activităților pedagogice, metodico-științifice și de perfecționare de la Centrul de asistență psihopedagogică la Casa corpului didactic. Consistente și utile erau și rubricile: „Dicționar școlar", „Universul cunoașterii", „Prezentări de cărți", „Reviste pedagogice", „Acum 100 de ani", iar titlul „Să nu uităm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
colaborator la „Arhiva" din Iași, autor al unor studii serioase de numismatică; Bogdan G. Ionescu, născut la 10 iulie 1875, profesor, autor de matematici și avocat în București, fratele poetului G. Tutoveanu; G. Cucu, născut în februarie 1882 la Puiești, ucenicul maeștrilor Chiriac, București și LenepvenParis, compozitor de cântări populare și bisericești. Gr. Crețu însemna și numele multor tutoveni abonați la deosebite jurnale și cărți și anume: la Albina Română din 1829 Aga Al. Miclescu; la Geografia Daciei de pitarul V.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru un război, nu de agresiune cotropitoare și împilatoare, ci de apărare împotriva atacurilor nedrepte ale dușmanului. Cine n'are sabie, să-și vândă haina și să-și cumpere sabie» (Luca XXII, 36). Pentru ce să-și cumpere sabie? Dar ucenicii lui Christos erau înarmați și atunci în grădina Ghetsemani, când 399 trimișii Sinedriului au venit să-l prindă pe Iisus, unul din ucenici a scos sabia și a lovit pe unul dintre soldați, căruia i-a tăiat urechea. Prin urmare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vândă haina și să-și cumpere sabie» (Luca XXII, 36). Pentru ce să-și cumpere sabie? Dar ucenicii lui Christos erau înarmați și atunci în grădina Ghetsemani, când 399 trimișii Sinedriului au venit să-l prindă pe Iisus, unul din ucenici a scos sabia și a lovit pe unul dintre soldați, căruia i-a tăiat urechea. Prin urmare, creștinismul nu se opune războiului, când el este de apărare a dreptului. Articolul S. S. preot C. M. Grumăzescu e interesant prin tema pe care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
recunoscută. Așa, bunăoară, În universitățile medievale domnea obiceiul ca, după examenul de doctorat, candidatul să săvârșească o serie de ciudate scene simbolice, pline de adânci Înțelesuri. Doctorandul pășea primele trepte ale catedrei, ceea ce Însemna că dorește a ieși din lumea ucenicilor, pentru a intra În aceea a magiștrilor; Își punea pălăria de doctor pe cap semn de libertate; deschidea o carte, arătând prin aceasta că va cinsti Învățăturile vechi; Închidea apoi cartea, adică Își vădea În același timp neatârnarea față de aceste
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
universului „kormușkăi”. Am caracterizat sumar, cu destulă bunăvoință și înțelegere pentru limitele omului, doar „elita” comunistă, figurile ei emblematice și de prim-plan. Nu e greu de imaginat ce se întâmplă în eșaloanele de jos ale partidului, acolo unde fojgăiesc „ucenicii”, gospodinele, lăcătușii și șoferii comuniști, aceștia din urmă școlarizați - în cazurile fericite - la seral sau la fără frecvență. Și, ca să închei descrierea „obiectului cercetat”, mai adaug că această faună cenușie, care are grave probleme în a se autodefini în termeni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]