4,632 matches
-
al doilea romanist. Nu mai posed textul Gorovei (Îl are d. Datcu și i-l voi cere). Cu toată prietenia, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”12 sept. 1972” desc=”Carte de vizită”> Mulțumiri călduroase . Vă urez la fel. Prof. Dr. Virgil Tempeanu Membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Membru corespondent al Academiei Germane din München </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”18 oct. 1972”> Iubite domnule Dimitriu, Te felicit călduros pentru frumoasele succese, pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
al revistei și nu mi-a părut deloc rău: a fost frumos și tare emoționant. Scriu aceste rânduri de la liceu, În timp ce elevii de curs seral, Își scriu lucrările pentru examen. De aceea scrisul meu e Împrăștiat. De Sărbători și 1973 urez celor dragi matale și matale sănătate, spor la muncă și tot ce doriți să se Împlinească. Al matale V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”9 martie 1973”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc călduros pentru menționarea noastră la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
căci e om ales și simpatic. 18) Muzeu Schweitzer la C.lung? Nici pomeneală. De unde a scoso fiica mea? Schweitzer nu mai are nimic În legătură cu Flt. Ce-a avut, am dat eu. 19) Vă aștept cu plăcere la Buftea (...). Vă urez d-nei și matale sănătate - și În special matale - succese depline În muncă. P.S. Sănătatea mea: bronșită cronică + hernie inguinală În urma acceselor de tuse. Va trebui operație În toamnă. Acum e prea cald. V.T. Președintele, tov. Acatrinei mi-a trimis o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Îmi Îngădui să Vă trimit un articol recent dintr-o revistă germană adusă de fiica mea cea mare - care V-a vizitat la Flt. - privitor la maladia Dv., În speranța că, citindu-l, să Vă fie de vreun folos. Vă urez cu acest prilej sănătate deplină, atât matale cât și celor dragi ai matale. Cele cuvenite de la ai mei. Dl. Popa mi-a scris de Paști, dar nu pomenește nimic despre culegerea de folclor În curs de apariție la Suceava. De ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mata găseai locuință la Flt. era bine pentru toți. Ai mei mulțumesc pentru interes. Fata cea mare, Despina, din Germania a avut operație la sân, care ne-a făcut mari griji. Îl Înțeleg pe prietenul nostru cu soția sa bolnavă . Urăm matale și alor matale dragi sănătate și sărbători tihnite. Cu toată amiciția, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”17 sept. 1976” desc=”Carte de vizită”> Familia și Prof. Dr. Virgil Tempeanu mulțumesc călduros d-nei și d-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sărbători tihnite. Cu toată amiciția, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”17 sept. 1976” desc=”Carte de vizită”> Familia și Prof. Dr. Virgil Tempeanu mulțumesc călduros d-nei și d-lui Eug. Dimitriu pentru felicitări și le urează, la rându-le, sănătate deplină. Am scris d-lor Jitariu și Irimescu În sensul dublării conducerii G.(aleriei) . V.T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”8120, Buftea” data=”8 oct. 1976”> Iubite domnule Dimitriu, Trimit scrisoarea lui Irimescu , care conține
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
revedea, cu mare prietenie, George Țanu </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”(Cluj)” data=”(27.12.1978)” desc=”Carte de vizită”> Dragul meu Jenu, În ajunul tuturor copilăriilor trăite sau netrăite, visate sau pierdute, cu toată Moldova În mine, Îți urez La mulți ani și fericire, Împreună cu Întreaga ta familie: Realizări și succese, Afirmări și progrese, Întâlniri cât mai dese (cu mine) Așa cum reiese din glosarul prieteniei și frăției. Nu mi-ai răspuns la ultima... </citation> <citation author=”ȚANU Lila și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Doctorul Todică este chiar fiul lui Simion Kirileanu, care vă poate ajuta În mai multe acțiuni ale Dv. Eu voi scrie tot azi și la Piatra pentru a spune că urmează să vă prezentați acolo și să tratați direct. Vă urează tot binele, D. Văcariu </citation> <citation author=”VICOVEANU Agurița ” loc=”Iași” data=”23 febr. 977”> Stimate d-le Dimitriu, Bine vă găsim În acest an, că Se cuvine, la Început de epistolă, să vă Întrebăm cum vă simțiți cu sănătatea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pentru că se teme pentru viața ei și a băiatului. Iată încă o tușă, mă gândesc, la portretul de „capitală a criminalității” pentru Sankt-Petersburg. Când ne-am despărțit, în sala de pictură veche italiană, femeia a început să plângă. Mi-a urat printre lacrimi călătorie plăcută. Eu i-am răspuns dorindu-i noroc și o viață cu mai puține primejdii. Am simțit că mi se urcă un nod în gât - de neputință și de remușcare pentru ce am putut să cred despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Wyborcza funcționează aidoma unui mecanism autonom: e un perpetuum mobile al presei, care produce realitate, nu o reflectă pur și simplu. Ce șanse am fi avut să ne revedem la Varșovia? „Din păcate, nici una, îmi spune Diana, înainte de a ne ura noapte bună. A fost contactat pentru o întâlnire cu scriitorii de la Literatur Express acum șase luni. Dar avea deja programul fool. Acum e la Madrid, invitat de Regele Juan Carlos, la o reuniune internațională.” „Pe ce temă?” „Dezbat destinul cultural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să vorbim”, și după aceea se făcea nevăzută. Așa au arătat „întâlnirile” noastre de-a lungul întregii călătorii. Nici azi nu sunt sigur ce ar fi trebuit să discutăm, sau poate că acesta era doar modul ei de a-mi ura o zi bună. A fost extrem de instructiv pentru mine să aud ideile confraților străini despre Islanda și cultura islandeză. Cei mai mulți știau variante ale Sagăi noastre, unii citiseră cel puțin un roman scris de Halldуr Laxness,laureatul islandez al Premiului Nobel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au fost crescuți în religia catolică (dacă nu erau chiar preoți, ca slovacul Tiso)? Că Gőring, jumătate din demnitarii naziști și imensa majoritate a claselor mijlocii germane se reclamau de la Luther? Polonia ghetourilor și a lagărelor de exterminare, în care ura de evrei era cvasioficială (a se reciti Le Juif erraut al lui Albert Londres, 1929) nu era oare națiunea catolică prin excelență? Și legile rasiale italiene ratificate de monseniorul Pacelli, și aplauzele Bisericii din Franța sub Vichy... Erezia creștină a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sub numele de Mohammed Assad). "Evreu sau arab". Ei se încăpățâneză aici într-o ură necruțătoare care nu le aduce nimic în plus. Pentru că n-au deloc de-a face unii cu ceilalți; este o ură a concurenței, și nu ura celui slab împotriva celui mai tare, nici o afirmare a persoanei celui mai tare împotriva celui mai slab. Și apoi sunt atâtea sutane negre care se plimbă pe străzi, atâtea clopote care bat și amintesc că mai e și o altă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Vodă strâns-au boierii țării și mari și mici și alte curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări la locul ce se cheamă Direptate”. Tot Grigore Ureche relata că, atunci când a fost omorât Ștefan Lăcustă, deoarece îl ura “curtea toată, s-au vorbit o samă de boiari din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevii”. Neagoe Basarab scria că, atâta vreme cât vor sta alături de domn marii dregători, “atât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cuvânt și cinstit. Cu el am îmblat cu clopoțelu, până ce acum eram băiat mare. Umblam mai tot satul și strângeam 100 de colaci de toți. Și aveam un clopoțel de la Bunica Ancuța care suna foarte frumos. Și cum începeam a ura și ziceau cei din casă băetul sergentului că tata a fost sergent în armată, ori băetul nașului, că tata și cu mama au botezat mulți copii și au cununat mulți tineri. Și toți dădeau un colăcel mai mare și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-ți dau un sfat". Și îți spunea: "Nu-l da în judecată pe dușmanul dumitale; fii cuminte și te liniștește, că din proces nu te alegi decât cu bani mulți cheltuiți și cu nici un folos". Dna lui Iancu Gorschi, mă ura, iar fiul ei Gorschi Artur mă iubea. El mă întreba: " Măi Rădășanule, de ce ai venit așa de mare la școală, tată-tu îi prost de te-a dat așa târziu la școală"? El poate avea 6-7 ani și eu aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
te adresezi Mitropolitului. Și protopopul le-a spus celor doi tineri: Mergeți acasă și spuneți părintelui Urtoană, să vă cunune, vă dau și o scrisoare către el. Aprobarea va veni numaidecât de la sfânta mitropolie. Petrecere bună și viață fericită vă urez". Și ce nu se poate, se poate dacă ungi osia, dar nu oleacă, ci măcar cu 18 kilograme de unt de Dorna. Acolo am văzut și judecăți. A venit popa Haralambie Tătaru, reclamat de locuitorii din Liteni că a jucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
despre Camino arătându-mi pe calculator numeroase fotografii ce le-a făcut în luna mai, anul acesta. Mi-a împrumutat un rucsac foarte bun, căci eu nu am găsit în Iași unul pe gustul meu, și la despărțire mi-a urat „buen camino”. Mi-a mai spus că vrea să se reîntoarcă pe acest drum, dar pe bicicletă. L-am privit cu admirație și respect, și apoi m-am întors la Iași pe o vreme ploioasă, semn de belșug, eu așa
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
este înconjurată acum de o multitudine de alte idei care alimentează un fel de miraj al meu, și mă întreb acum ,,de ce?” Aceeași întrebare mi-au pus-o colegii din Seminar. M-au privit puțin cu admirație și mi-au urat succes. Nu caut admirația nimănui. Dar și eu mă întreb din nou: ,,de ce?„ Nu am un răspuns clar, precis. Știu doar că simt în mine un fel de foc ce mă mistuie, o bucurie interioară ce- mi înseninează gândurile. în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
merg în spiritul drumului, cu încredere în Dumnezeu, cu seninătate și lumină în suflet. Este ora 6 și în bucătărie au început să apară pelerini. O pereche de adulți împing cu greu în rucsacul burdușit. O doamnă mai suplă îmi urează ,,Buen camino!”, iese grabită dar se întoarce preocupată deoarece nu-și găsește borseta. Ai impresia că toți îți sunt prieteni, aproape familiari. Camino ne unește cu spiritul lui, cu seninătatea și voioșia tipic spaniolă. Ah, acum a intrat în bucătărie
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vreo 20, așezați în strane și cu o lumânare aprinsă între noi ne rugăm în comun pentru ca apoi fiecare să-și exprime o dorință proprie. A urmat apoi și ceva mai personal: în picioare, ținându- ne de mână, fiecare îi ura ce credea el celui din dreapta lui. Eu i-am dorit persoanei din dreapta mea să ajungă sănătoasă și fără probleme la Finistere. Apoi toți ne-am îmbrățișat și am plecat la culcare, mulțumiți și fericiți. Am adormit foarte târziu, pe la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ne mulțumește pentru bucuria ce i-am făcut-o de a veni în casa lor, ne indică adresa - de contact, dacă dorim să-i scriem, ne spune că putem apela și peste noapte la ajutorul lor și la sfârșit ne urează noapte bună. Merg mulțumit la culcare. Până acum aceasta a fost primirea cea mai plăcută de care am avut parte la hanuri. Peste noapte a venit o ploaie abundentă cu tunete și fulgere ce iluminau dormitorul prin mica fereastră rămasă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
micul dejun în bucătărie. Mulți coboară desculți sau cu șosete sau ciorapi, somnoroși, fără chef de vorbă, servind un sandviș consistent, o cană cu lapte, o cafea sau ceai. Apoi se pregătesc de plecare, trag aer adânc în piept, își urează unii altora ,,buen camino” și pornesc la drum. Soarele încă nu a răsărit, iar drumul începe să fie presărat cu umbre mișcătoare, tăcute, ce se orientează după săgeata galbenă și scoică, simbolurile drumului spre Santiago. După ora șapte apare și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
dau de înțeles faptul că spaniolii se simt foarte bine în spațiile publice. Și nu-i vezi triști sau nervoși, nu se înjură unul pe altul. Toți sunt senini, volubili, amabili între ei și mai mult cu pelerinii, cărora le urează din inimă „buen camino”. - Stradă în Molinaseca După un alt sat care parcă nu se mai termină, Campo, mă îndrept spre Ponferrada. Am însă impresia că cei ce au stabilit traseul spre acest oraș au vrut să supună pelerinii la
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
pe mine să luăm loc la masa din fața biroului ei. Aceasta este echipa de lucru în care vom munci până la jumătatea lunii noiembrie, începu șefa misiunii prima ședință. Tovarășul Sbârnă să ne spună noutățile de la București, după ce noi îi vom ura "bun venit!" Șeful cifrului se ridică și aduse din camera alăturată o tavă cu gustări, unde se impuneau cele cu somon și, apoi, trei pahare cu whisky cu gheață. Bine ai venit, tovarășe consilier! Așa am început cele trei luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]