4,445 matches
-
rapid care conferă o senzație de viteză și mobilitate, o invitație emblematică de a intra în acțiune și de a adopta un stil de viață pe picior mare. Întregul serial va demonstra modul în care indivizii pot pătrunde în această utopie tentantă a unei vieți ușoare și îmbelșugate. Pe măsură ce acțiunea filmului înaintează, Miami Vice prezintă date revelatoare cu privire la problematica identității în societatea contemporană tehno-capitalistă. Personajele principale (Crockett, Tubbs și șeful lor, Castillo) au identități multiple și un trecut plin de surprize
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de principii morale, periculoși și violenți. Sferele lumii a treia sînt și ele prezentate negativ, ca niște locuri ale corupției, violenței și diferitelor forme ale răului, iar aceste emanații negative din această zonă a alterității sînt prezentate ca amenințătoare la adresa utopiei unui Miami, cu viața lui elitistă. Prin contrast, lumea săracilor este rar înfățișată, deși unele episoade prezintă imagini șocante ale vieții în ghetto; un episod din 1986 prezenta în mod realist problema negrilor din ghettouri prin povestea unui tînăr atlet
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poate dorința de a-și controla propria imagine, ori de a-și urma propriile plăceri sexuale. Madona apare chiar de aici ca atingînd anumite corzi sensibile ale sexualității și trecînd de anumite bariere prestabilite ale muzicii pop; versurile promit o utopie a extazului sexual ("Mereu îmi împingi dorința dincolo de limite"), iar muzica are ritmuri de dans care îi permit Madonei să-și prezinte întreaga energie și întreg talentul său de dansatoare. În videoclipul "Borderline", Madona apare îmbrăcată în diferite costumații, iar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care informația privitoare la întreg este conținută în fiecare din elementele componente". Ca urmare a acestui principiu, Baudrillard face fără să ezite generalizări masive despre obiectul teoriilor sale. America este "singura societate primitivă care a mai rămas"; este o "utopie transformată în realitate" și un desert cultural. El folosește imaginea deșertului ca pe o metaforă-cheie pentru interpretarea Americii, descriind miracolul american ca pe "un miracol al obscenității" în care nimic nu rămîne ascuns, totul este dezvăluit, vizibil, etalat. Această societate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Turistul francez reduce totul la semne, nereușind însă să vadă suportul lor material, efectele, structura socială în care sînt cuprinse aceste semne sau istoria producătoare de semne și de structură. Reducțiile sale semiologice sînt cu precădere vizibile în capitolul său Utopia Achieved (Utopia devenită realitate) în care sînt puse în contrast America și Europa și alte părți ale lumii. Pentru autorul francez, Statele Unite reprezintă "forma originală a modernității", lipsită de tradiții și istorie, "trăind într-o perpetuă simulare, într-un perpetuu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reduce totul la semne, nereușind însă să vadă suportul lor material, efectele, structura socială în care sînt cuprinse aceste semne sau istoria producătoare de semne și de structură. Reducțiile sale semiologice sînt cu precădere vizibile în capitolul său Utopia Achieved (Utopia devenită realitate) în care sînt puse în contrast America și Europa și alte părți ale lumii. Pentru autorul francez, Statele Unite reprezintă "forma originală a modernității", lipsită de tradiții și istorie, "trăind într-o perpetuă simulare, într-un perpetuu prezent dominat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plus și latura întunecată a acestei noi societăți tehnologice, creșterea discrepanțelor între cei care dețin bogăția și puterea și cei săraci, proliferarea unei lumi subterane, interlope, explozia violenței și crimei, dezvoltarea unei culturi a drogurilor și crimei. În secțiunea despre " Utopia devenită realitate" din volumul America se afirmă în permanență că Americii îi lipsește cultura, în vreme ce Europa reprezintă cultura înaltă, elitistă. Baudrillard nu ia nici un moment în considerație forme ale culturii americane precum jazzul, bluesul, rapul sau orice altă formă de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nici față de modernism. În cea mai mare parte a călătoriei sale, Baudrillard are de-a face cu America jumătății superioare, a clasei de mijloc sau a păturii superioare, care trăiește în lux și pe care el le descrie cu termenul "utopie devenită realitate". El are rareori ocazia să-i vadă pe săraci, lumea aceasta subterană, să întîlnească rasismul și sexismul virulent din societatea Statelor Unite. El nu a reușit să observe condițiile sociale ale clasei de mijloc, care se aflau într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
săraci, lumea aceasta subterană, să întîlnească rasismul și sexismul virulent din societatea Statelor Unite. El nu a reușit să observe condițiile sociale ale clasei de mijloc, care se aflau într-o continuă deteriorare; pentru membrii acestei clase, viața nu este o utopie, scăderea nivelului de trai al acestui segment al societății costîndu-l pe Bush pierderea alegerilor în 1992. Deși Baudrillard îi recunoaște pe bolnavii psihici care circulă pe stradă, el nu recunoaște problema extrem de gravă a celor fără locuință, nici că originea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se regăsește în politicile conservatoare specifice legislaturilor lui Reagan și Bush. Autorul francez recunoaște la un moment dat problema sărăciei. El recunoaște că acest mod de viață "utopic" al californienilor nu cunoaște milă. Logica lui este una nemiloasă. Dacă acea utopie a fost deja transpusă în realitate, ar însemna că nu mai există nefericire și săracii nu mai sînt credibili. Dacă America este resuscitată, masacrul indienilor nu a avut loc, și nici Războiul din Vietnam. Frecventîndu-i pe fermierii bogați sau pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
of Enlightenment, New York, Seabury. Howard, Dick and Karl E, Klare (1972), The Unknown Dimension, New York, Basic Books. Hunter, James Davison (1991), Culture Wars, New York, Basic Books. Hutcheon, Linda (1989), The Politics of Postmodernism, New York, Routledge. Jameson, Fredric (1979), "Reification and Utopia in Mass Culture", Social Text, 1 (Winter). (1981), The Political Unconscious, Ithaca, Cornell University Press. (1983), "Postmodernism and the Consumer Society", in Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic, Seattle, Bay Press. (1984), "Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism", New
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Reagan", The Velvet Light Trap, No. 27 (Spring). (1992a), "Toward a Multiperspectival Cultural Studies", Centennial Review, Vol. 26, No. 1. (1992b), The Persian Gulf TV War, Boulder, Colorado, Westview (ed.) (1994a), A Baudrillard Reader, Oxford, Blackwell. (1994b), "Ideology, Culture and Utopia in Ernst Bloch", in Tom Moylan and Jamie Owen Daniel (eds.), Ernst Bloch Revisited, Londra, Verso. (în curs de apariție), "Overcoming the Divide", Communication Theory, Vol. 5, No. 1 (1995). Kellner, Douglas and Michael Ryan (1988), Camera Politica: The Politics
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Războiul din Golf! 102 NOTE 109 Capitolul 3 PLEDOARIE PENTRU UN STUDIU CULTURAL CRITIC, MULTICULTURAL ȘI MULTIPERSPECTIVAL 115 Pledoarie pentru un multiculturalism critic 116 Pledoarie pentru un studiu cultural multiperspectival 120 Pledoarie pentru un studiu cultural contextual 124 Ideologie și utopie 133 Hegemonie, contrahegemonie și deconstrucție 138 Platoon: o critică diagnostică 143 NOTE 149 PARTEA A DOUA: CRITICA DIAGNOSTICĂ ȘI STUDIILE CULTURALE Capitolul 4 ANXIETATE SOCIALĂ, INEGALITATE DE CLASĂ ȘI TINERET NEMULȚUMIT 153 Filme de groază și diferende de sex și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viziune a "societății bune" (Arblaster și Lukes, 1971). Privită în acest fel, dimensiunea privește pozițiile de decizie care urmăresc să producă egalitate într-o măsură mai mică sau mai mare în societate. La una din extreme se află ceea ce numim "utopie comunistă" sau egalitate deplină; la cealaltă, o societate total ierarhică în care unul sau foarte puțini indivizi se bucură de majoritatea beneficiilor. Temeiurile inegalității pot varia se pot baza pe moștenire, rasă, crez sau ocupație și clasă; de fapt este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Londra, erau monumente ale ideii că umanitatea se îndrepta spre un viitor mai bun. Progresul social a ajuns să fie tradus în progres politic. Ideile de libertate și democrație existaseră cu mult timp înainte, dar mai mult ca simboluri sau "utopii", așa cum le numise Thomas Morus, gânditor englez din secolul al XVI-lea. Aceste utopii păreau pe cale de a deveni realitate, nu în Europa, din cauza gustului amar lăsat de Revoluția Franceză și a înfrângerii revoluțiilor din 1848, ci în America, unde
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Progresul social a ajuns să fie tradus în progres politic. Ideile de libertate și democrație existaseră cu mult timp înainte, dar mai mult ca simboluri sau "utopii", așa cum le numise Thomas Morus, gânditor englez din secolul al XVI-lea. Aceste utopii păreau pe cale de a deveni realitate, nu în Europa, din cauza gustului amar lăsat de Revoluția Franceză și a înfrângerii revoluțiilor din 1848, ci în America, unde mulți indivizi și-au putut aplica ideile "progresiste" și unde, în general, sistemul politic
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și în filosofia iluministă și materialistă din sec. XVII-XVIII 16. evoluționism = concepție după care lumea vie (universul, ființele, societatea) este supusă unui proces continuu de evoluție istorică 17. existențialism = curent filozofic idealist contemporan; propaga concepția tragică asupra existenței și susținea utopia dobândirii libertății „autentice“ prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice concrete; a influențat teologia (P. Tillich, R. Bultmann, M. Buber); e. creștin se oprește asupra persoanei umane și a dorinței acesteia de a-l căuta pe Dumnezeu (N. Berdiaev, G.
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o, m-aș reîntoarce în Maramureș cu dragul meu Lucian Vasiliu și alți scriitori tineri!), însă cred c-aș putea spune cum îmi închipui c-ar trebui să arate un astfel de festival [...]" Sigur, ceea ce "propuneam" în continuare era o utopie... poetică! Am răspuns și eu la ancheta aceea din VATRA, dar Băciuț mi-a scris că "bagă" chestia respectivă în pagină (februarie? dacă nu, sigur martie!) cu condiția să renunț la un pasaj în care ziceam două vorbe de Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Ileana, Matei și Victor, asupra celei mai abjecte creaturi de pe planeta noastră: Omul." Scris cu mână sigură, la vârsta apropiată de cea a apostolilor, romanul lui Victor Aciocîrlănoaiei este o nouă mărturie a încrâncenărilor istoriei recente, a avortării unei noi utopii, cea mai sângeroasă din câte i-a fost dat omenirii să îndure vreodată.. Este o reușită transfigurare artistică a unei experiențe de viață înfiorătoare. Vasile Ghica * * * "Dumnezeu a murit în Bărăgan" este mai mult decât cartea unei copilării furate, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nouă piese de teatru, dar am renunțat, în primul rând datorită acelei mutre mefistofelice numite Paul Everac, din punctul meu de vedere un individ cu tot atâta caracter cât păr pe o broască râioasă, exact ceea ce-și doreau profitorii utopiei totalitare, o cârpă de spălat pe jos. Eseu, cât am încercat, a fost pentru uzul inițiaților în poezia zen. Cu proza este mai dificil să explic: probabil poemul "Testamentul din strada Nisipuri" ar fi scris în proză și versuri, însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ani de trudă, renunțări și reluări, am pus un punct final poemului "Testamentul din strada Nisipuri", pentru că nimic nu poate fi isprăvit pe lumea asta, decât viața. Poemul, compus mai ales între anii 1985-1989, cuprinde o radiografie fără anestezie a utopiei marxiste metamorfozate în religie cu ritualuri, altare și sacerdoți. Cea mai mare realizare de până acum: poemul a fost descoperit, luat în seamă și comentat de istoricul literar Marian Popa în monumentala "Istoria literaturii române de azi pe mâine", mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Scriem pentru că rezonam acestei impulsiuni și pentru că altfel nu putem... Dumnezeu însuși, săturat probabil de singurătate și inerție, a făcut lumea jucându-se liber, adică scriind-o în voie, când mai bine, când mai rău. Prin scris toți căutăm o utopie salvatoare, o răsplată a sacrificiului vieții care se trece prea repede. ..." Există !...Fii tu însuți acum ! zice-Aurora, O, suflet mare,-i timpul că să-ți formezi un trup ! Grăbește-te-a-ți alege, într-alte focuri, ora În care să-ți roiască nemuritorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de formalism, decadentism, demascându-ne în ședințe publice, desfigurându-l. Da, credeam în comunism ca într-o posibilă armonizare a lumii (criza mea mistică!), în dispariția războaielor, a banului, a statului, a antagonismelor sângeroase dintre rase, popoare, națiuni etc. Atrăgătoare utopie! Care n-avea nimic de a face cu torționarii culturali! Sau cu cei politici! Sau cu odioasa, criminala luptă pentru putere fie a lui Stalin sau a lui Dej (uciderea lui Pătrășcanu)! A.B.Dacă ar fi să propuneți pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
George Astaloș Se spune de la o vreme că omenirea suferă de vitamine utopice. Alăturându-ne tânărului nostru homo technologicus, pentru care lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, ci ceea ce credem despre ele, ne aventurăm pe drumul sinuos al unor utopii în perpetuă actualizare: argoul, poezia, teatrul și globalitățile efective ale organizării și animării cetății moderne. Sunt român de origine germană, familia mea fiind din Bucovina, nici măcar din Transilvania. Eu și destinul meu suntem două belele puse cap la cap A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fără a fi în același timp, "cazanier" sau mofturos. Mă consider, în fibra mea cea mai intimă țăran, mă identific, tot mai mult, cu (stră)bunii mei și cred că civilizația n-a adus, departe de așa ceva, fericire oamenilor, iar utopiile politice au desăvârșit dezastrul. Îmi place, vorba lui Paul Morand, rostită cândva la bătrânețe: "... Am ajuns la vârsta când totul mi-e permis...". De fapt atingem, atunci fără s-o știm, poate ultimul prag... CAPITOLUL III Așa cum i-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]