6,856 matches
-
cînd acest intendent 1-a vizitat (după Interrogatio, Satan a făcut Într-adevăr o vizită În Iad), iar Lucifer i-a sedus, la rîndul său, pe Îngerii cerești. Nu este imposibil ca descrierea acestui Spirit Rău să fie doar o vagă amintire livrescă a descrierii Regelui maniheist al Întunericului la Augustin, contaminată cu simbolurile mut mai bine cunoscute ale evangheliștilor. Lucifer este Dumnezeul din Vechiul Testament. El a plăsmuit din noroi trupurile lui Adam și al Evei și a introdus cu de-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
clar, concis, sincer, pozitivist-empiric, individualist, egalitarist, orientat spre transmiterea eficientă a informației). În exemplele de mai sus se observă că primul text, construit pe tiparul inductiv, nu este asumat de un vorbitor (persoana I), preferându-se pluralul colectiv-impersonal, termenii sunt vagi (în cea mai mare parte, încă, oarecare, ar fi poate), faptele sunt prezentate într-o enumerare cu perioadă retorică. Propozițiile sunt dispuse uniform, între ele neexistând conectori pragmatici care să expliciteze relații logice de tipul cauzalitate, consecință, concesie, relații spațio-temporale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
modalitatea de atenuare a expresiei diferă. De pildă, în culturile anglo-saxone enunțurile se atenuează preponderent prin procedee gramaticale (moduri și timpuri verbale, structuri interogative), în timp ce în limba română sunt preferați atenuatori lexicali (ezitări - ăăă, păăi -, adverbe-modalizatori de incertitudine, expresii ale vagului - cam, oarecum, prea, pe undeva etc.) sau intonații de atenuare. Intensificatorii de expresie pot lua forma unor enunțuri declarative sau exclamative (de tipul Vai ce interesant!; E minunat ce ai făcut; Ești o fată extrem de inteligentă!; Ai fost cel mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
e alcătuită în mare parte din tonuri intermediare, imprecise, de stăruitoare nuanțare a stărilor sufletești” (Blaga, 1936/1985, p. 289). Sentimentele tipic românești - dorul, jalea, urâtul - sunt „stări de nuanță” (ibidem). O altă față a compromisului și a nuanței este vagul, indefinitul, confuzia: facem „planuri vagi, ...cețoase, nelămurite” (Drăghicescu, 1907/1995, p.372). „Oarecum, întrucâtva, pe undeva, într-un fel”. 2.7. Asumarea lucidă a legilor firii Printre trăsăturile definitorii ale poporului român, D. Drăghicescu includea: „lipsa de energie și de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din tonuri intermediare, imprecise, de stăruitoare nuanțare a stărilor sufletești” (Blaga, 1936/1985, p. 289). Sentimentele tipic românești - dorul, jalea, urâtul - sunt „stări de nuanță” (ibidem). O altă față a compromisului și a nuanței este vagul, indefinitul, confuzia: facem „planuri vagi, ...cețoase, nelămurite” (Drăghicescu, 1907/1995, p.372). „Oarecum, întrucâtva, pe undeva, într-un fel”. 2.7. Asumarea lucidă a legilor firii Printre trăsăturile definitorii ale poporului român, D. Drăghicescu includea: „lipsa de energie și de voință activă, pasivitatea defensivă și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puțin. De aceea, el nu își exprimă emoția: fie pentru că trăirea lui interioară este superficială, fie pentru că nu își reprimă emoția din prudență. Dintre emoțiile negative, cel mai adeseori își exprimă supărarea (în forme arhaice, jalea și urâtul), un sentiment vag, cu surse și manifestări multiple. Dintre emoțiile pozitive, bucuria este adeseori exprimată prin forme concrete: a petrece, a se veseli. Sentimentul de nuanță, specific românilor, este însă dorul: polar, implicând și tristețe, și bucurie, aplicat și ființei, și lucrului, el
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Înțelegerea mesajului pare să fie o problemă de adaptare la vorbitor. Progresia tematică nu este de obicei liniară: pauzele, repetițiile, revenirile, anticipările rup coerența internă a textului. Gradul de focalizare a informației este scăzut: temele se tratează superficial, în termeni vagi, se fac afirmații generale fără a fi detaliate, se presupune existența unei cantități mari de informație împărtășite cu interlocutorul; nu există de obicei o idee centrală formulată explicit, ci mai multe idei neierarhizate, juxtapuse, aflate pe același plan, sau o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fac afirmații generale fără a fi detaliate, se presupune existența unei cantități mari de informație împărtășite cu interlocutorul; nu există de obicei o idee centrală formulată explicit, ci mai multe idei neierarhizate, juxtapuse, aflate pe același plan, sau o idee vagă, pe care interlocutorul trebuie să o deducă din context. Uneori intenția comunicativă a interlocutorului este imprecisă, iar scopul - nedeterminat. Narativizarea este o formă de punere în scenă în care vorbitorul își asumă rolul de regizor; când povestește, românul insistă asupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ei trebuie ca prin proprietățile lor, să producă comunitatea de suflet necesară pentru a fi înțelese (Blaga, 1936/1985, p. 81). Determinarea contextuală a semnificației permite folosirea unui număr mare de deictice (el, ea, aici, acolo), elipse recuperate contextual, expresii vagi (chestia asta, treaba aia, asta), lăsarea unor enunțuri neterminate, neexprimarea unei semnificații și mutarea ei în spațiul interlocutorilor (știi tu, nu e nevoie să-ți mai spun eu, știi ce-am vorbit), enunțuri puțin elaborate și structurate sub aspect gramatical
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o minciună albă”, o formă de manipulare, o modalitate de a scăpa dintr-o încurcătură protejând atât imaginea publică a vorbitorului, cât și pe cea a interlocutorului. Relevanța este adeseori influențată de gradul de dependență contextuală a mesajului; mesajul pare vag, confuz, deloc la subiect pentru că intenția comunicativă nu este precisă, mesajul se bazează excesiv pe informația contextuală partajată, se face apel la elemente nonverbale numeroase, iar structura este neelaborată. Maniera de formulare a mesajului este adeseori prolixă din cauza unor fraze
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
face apel la elemente nonverbale numeroase, iar structura este neelaborată. Maniera de formulare a mesajului este adeseori prolixă din cauza unor fraze ample; confuză, din cauza lipsei unei intenții comunicative clare sau a unui scop precis determinat; neclară din cauza folosirii unor termeni vagi sau a lipsei de structurare a informației conform unui pattern discursiv. Atât lipsa de relevanță, cât și manierea ambiguă se pot corela cu intenția vorbitorului de a evita răspunsul. Negocierea se bazează pe reguli interpersonale: „Pentru dumneavoastră e numai 10
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lor. Comunicarea cu lumea se face în proverbe ce condensează o înțelepciune stereotipă, atât de controlată prin vechimea rasei, încât contribuția individuală este neglijabilă. Muțeniei îi corespunde ritualitatea (Călinescu, 1941/1982, p. 976). Regulile de vestimentație sunt destul de generale și vagi (la evenimente importante „trebuie să te duci frumos îmbrăcat”, cu costum și cravată, cu o rochie „bună”), legate de locul în care are loc comunicarea (la școală nu te îmbraci ca la teatru, la mort nu te duci gătit ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prima învățătoare; primăvară; proastă; ramă; răscolire; regret; relație; remușcări; rîs; romantică; săpun; secret; senzații plăcute; sex; socoteală; strălucire; subconștient; succes; suferință; supărări; superioară; tablou; tata; timp; timp ireversibil; tinerețe; tipe din trecut; trăiri; uit; ură; urîte; urmă; usturătoare; vacanță; vacanțe; vagă; valoare; vara; vară; vedere; veșnică; viață; pe viață; viitor; vis, reverie; visare; vise; zîmbete; 3 Sud-Est (1); 789/221/73/148/1 an: timp (149); zile (59); lună (50); bisect (26); luni (24); nou (20); vîrstă (20); 365 de zile
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
goluț (9); singurătate (8); spațiu (8); abis (6); minge (6); nud (6); poartă (6); singur (6); stomac (6); tristețe (6); gaură (5); întuneric (5); pistol (5); sărac (5); cap (4); îmbrăcat (4); neant (4); nul (4); sac (4); steaua (4); vag (4); alb (3); durere (3); groapă (3); lapsus (3); lipsit (3); negru (3); rece (3); sex (3); simplu (3); sticlă (3); trist (3); Adam (2); aer (2); bară (2); borcan (2); bucurie (2); butoi (2); degeaba (2); dezamăgire (2); Eva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); iluzii (4); miraj (4); prefăcut (4); probabil (4); umbră (4); urît (4); venea (4); ceață (3); coincidență (3); a crede (3); deștept (3); falsitate (3); gînd (3); incertitudine (3); mare (3); mic (3); nesiguranță (3); supărat (3); suspect (3); vag (3); a vedea (3); se vedea (3); vedenie (3); vedere (3); zare (3); zări (3); aievea (2); alb (2); amintire (2); asemenea (2); bună (2); circumstanță (2); eroare (2); frumoasă (2); frumusețe (2); greu (2); intui (2); înșela (2); înșelător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
regulă; schimbare; nu era sigur; siguranță; simula; sincer; singurătate; speranță; speria; s-a speriat; speriat; spune; stafie; strașnic; superficial; suprafață; surprins; suspecta; suspiciune; ști; ce știe; tandru; tare; tăcere; teamă; timp; tînără; tot; de treabă; trecut; ud; uimit; uita; ceva vag; văz; văzu; văzut; veste; vesti; vis; visa; visare; vizibil; viziune; vorbă; vrut; în zare; казатся(1); 742/311/95/216/0 părinte: mama (70); tată (63); iubire (47); familie (42); mamă (42); tata (39); dragoste (29); preot (29); bun (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
având în vedere cât de dificil este pacientul cu care se lucrează. Partea I. Abilități terapeutice generale 1. PLANIFICAREA ȘEDINȚEI (LISTA DE PROBLEME) Terapeutul nu a făcut o listă de probleme a ședinței. Terapeutul a făcut o listă de probleme vagă sau incompletă. Terapeutul a conlucrat cu pacientul pentru a realiza o planificare satisfăcătoare pentru amândoi, care include probleme-țintă bine determinate (de exemplu, anxietate la locul de muncă, insatisfacție în căsnicie). Terapeutul a conlucrat cu pacientul pentru a realiza o planificare
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
aplicarea tehnologiilor informaționale<footnote C.D. Pedron, A.Z. Saccol, „What lies behind the concept of Customer Relationship Management? Discussing the essence of CRM through a phenomenological approach”, Brazilian Administration Review, vol. 6, nr. 1, 2009, pp. 34-49. footnote>. Dincolo de caracterul vag al acestei de finiții, ea sugerează ideea de a combina abordările. Totodată, deși pe locul 2 între abordările CRM, credem că o definiție tehnologică este cel mai puțin inspirată. În opinia noastră, CRM nu este o soluție informatică, aceasta este
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de răspuns „direcția este greșită”, iar 9 - „NS/NR” pentru cazurile de răspuns „nu știu” sau pentru cazurile în care subiectul nu a dat nici un răspuns. Această întrebare a fost adesea criticată pentru faptul că este foarte generală și foarte vagă și că, nespecificând obiectul aprecierii, subiecții pot avea în minte și pot să se refere la lucruri extrem de diferite și de variate atunci când răspund la ea. Acest lucru nu poate fi contestat, dar intenția întrebării este de a capta o
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a comportamentului non-verbal al durerii, cum ar fi adoptarea unor poziții antalgice sau expresia facială. În funcție de reacțiile individuale la durere, se disting două categorii de pacienți: - hipoexcitabili, la care „leziunea depășește iritația”, ceea ce face ca manifestările clinice să fie fruste, vagi sau înșelătoare; - hiperexcitabili, la care suferința este superioară leziunii, astfel că valoarea diagnostică și prognostică a durerii nu prezintă elemente de certitudine. Calculul priorităților își propune să realizeze o ierarhizare între două activități care, practic, se interferează: calcularea durerii și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
În acest context, semnificația conceptului de decizie politică dobândește dimensiuni extrem de complexe. Procesul de luare a deciziilor urmează un model de comunicare, aderare, coordonare, negociere, compromis, schimb, delegare de putere între grupurile/actorii rețelei. Ca rezultat, procesele guvernamentale sunt mai vagi, mai abstracte și mult mai complicate și, într un fel, mai puțin eficiente decât în cazul guvernării tradiționale ierarhice (Popescu, 2011). Similar cu organizațiile, sistemele de politici publice în rețea pot fi interpretate ca structuri mixte de interdependență verticală și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
o valoare indicativă temporară și poate fi reluat în mod regulat în timpul masajului tradițional chinez pentru a aduce informații folositoare. Bilanțul energetic dă informații precise și clare folosind o terminologie specifică medicinii energetice chineze; de exemplu, nu folosește niciodată expresii vagi precum „energiile” (formulă cu totul și cu totul nepotrivită folosită frecvent și în mod eronat) întrucât orice fenomen energetic trebuie să fie descris. Colegiul de medicină orientală Fișă simplificată de diagnostic energetic Nume, prenume Vârstă Adresă, telefon Dată Greutate Anamneză
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
memorate provoacă nașterea emoțiilor (mânie, bucurie, grijă, tristețe, frică). Acestea nu sunt întotdeauna conștiente și pot deforma senzația pe care o avem în timp ce observăm. Frontiera dintre percepția subtilă a diferenței de masă, de temperatură, de mișcare și imaginație este uneori vagă. Să ne abținem deci de la interpretări fanteziste cum ar fi „simt că energia este blocată în cutare sau cutare loc” sau „voi acționa cu gândul asupra durerii dumneavoastră”. Trebuie să știm că propriile noastre tensiuni pot fi percepute de subiect
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
din care motive. Nu înaintați pe gheața subțire a criticării calităților personale ale lui Richard. (Aceasta include remarci caustice cu privire la inteligența, devotamentul sau educația lui.) Când încercați să reparați o greșeală, nu ucideți agentul greșelii. VIII. Să nu proferezi amenințări vagi. Comentariu: dacă greșeala unei persoane va atrage după sine anumite consecințe, spuneți acest lucru clar. Însă nu chinuiți imaginația persoanei prin amenințări deschise dar vagi precum „Vei regreta” sau „N-aș vrea să fiu în pielea ta”. IX. Să nu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Când încercați să reparați o greșeală, nu ucideți agentul greșelii. VIII. Să nu proferezi amenințări vagi. Comentariu: dacă greșeala unei persoane va atrage după sine anumite consecințe, spuneți acest lucru clar. Însă nu chinuiți imaginația persoanei prin amenințări deschise dar vagi precum „Vei regreta” sau „N-aș vrea să fiu în pielea ta”. IX. Să nu pleci în timp ce persoana încearcă să se explice. Comentariu: a-i întoarce spatele unei persoane care face efortul să vă explice o problemă sau o situație
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]