4,070 matches
-
în dativ este posibil numai când parametrul este setat în sintaxă: Jean s'est acheté une voiture 'Jean și-a cumpărat o mașină'123. Forma morfologică se este tipică rezultatelor (output) operațiilor de aritate (reflexivizare, reciprocizare, decauzativizare, saturare) care reduc valențele sintactice ale unui verb; când aceste operații se aplică în Lexicon, Cazul acuzativ este redus; când se aplică în Sintaxă, e nevoie de elemente morfologice pentru a reduce Cazul. (B) Operația de expletivizare din studiile mai vechi este numită decauzativizare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spaghetele cu bețișoare'. Chierchia arată că în această structură, si are funcția de saturare și de arbitrarizare a unui argument. Reinhart și Siloni (2005) sunt de părere că cele două funcții sunt independente, si este un reducător general al unei valențe sintactice, iar impersonalizarea rezultă în urma reducerii cazului nominativ. 5.3.3.3. Critici, alternative Koontz-Garboden (2009: 77) urmează analiza lui Chierchia (2004), aducând argumente suplimentare. Diferența de interpretare propusă de acest autor este că verbele incoative derivate din cauzative rețin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la apariția unor interpretări diferite, unele care încearcă să unifice analiza, altele care încearcă să separe valorile. 6.2.1. Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 2−4) prezintă tipurile de interpretări ale elementului se (argument sintactic vs morfem care reduce o valență) și problema statutului de argument intern vs argument extern al lui se. A. Se argument (a) În analiza tranzitivă/pronominală, susținută în studii precum D'Alessandro (2001)143, Dobrovie-Sorin (1998), Fontana, More (1992)144, Rizzi (1986), cliticul se este inserat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care asigură Cazul nominativ acestui DP și legitimează, prin legare, cliticul se. Diferența constă în faptul că, în analiza tranzitivă, Cazul acuzativ trebuie și el verificat în derivare, pe când în cea inacuzativă, nu. B. Se nonargument (morfem de reducere a valenței, a cărui prezență e importantă semantic, nu și sintactic). Abordarea de acest tip este lexicală. (c) În analiza inacuzativă, susținută de Bouchard (1984), Grimshaw (1990), Marantz (1984), se este un morfem care suprimă argumentul extern. DP nonclitic e argument intern
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și iuo nu era tĕmere (Psaltirea Hurmuzachi, apud Pană Dindelegan 1968b: 267) − este o dovadă că apariția elementului se nu este corelată, în română, cu incapacitatea verbului de a atribui/verifica trăsătura de Caz acuzativ, nici cu o reducere a valenței, așa cum s-a propus (vezi Capitolul 3, 6.2.), ci este un morfem mai degrabă lexical/inerent, a cărui apariție nu are consecințe sintactice, așa cum am arătat în concluziile Capitolului 3. Testul complementului intern se poate folosi, însă cu prudență
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu același sens. Inițial, verbul nu denumea deci starea de a poseda un obiect, ci o acțiune exercitată de un Agent asupra unui Pacient/unei Teme. Autoarea consideră că a avea este un verb de stare care conservă cele două valențe (Nom., Ac.). Argumentul extern nu este Agent, ci Posesor/Experimentator/Beneficiar. Sensul de posesie a apărut prin mutarea accentului dinspre acțiune spre rezultatul său. Între localizare, existență și posesie (valorile semantice cele mai frecvente ale verbelor avute în vedere în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limba română) au rămas neatinse sau au fost numai menționate în diverse puncte ale lucrării, constituind teme pe care îmi propun să le cercetez în viitor: relația dintre verbele inacuzative și dativul posesiv; comportamentul nominalizărilor corespunzătoare verbelor inacuzative; adjectivele ergative; valența instabilă a inacuzativelor (spre deosebire de inergative), din punct de vedere diacronic și dialectal; explicația sintactică pentru variațiile de tip reflexiv/nereflexiv, sincronic și diacronic; existența, în istoria limbii române, a unor situații în care schimbarea modului de conceptualizare a unui eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sufixelor "posesive" sau a celor "relaționale". Există un singur set de mărci de persoană, care apar cu nume, cu verbe și cu postpoziții, fiind derivate de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Concluzionând, putem spune că sfinții părinți, cu excepția unor poziții contrare din anumite contexte ascetice radicale, susțin cântecul liturgic, acesta fiind motivat prin exemplificarea unor pasaje scripturistice. Lectura și interpretarea lor biblică nu este exclusiv spiritualistă, dar acceptă și înglobează și valențele antropologice sau efectele psihologice ale muzicii, precum bucuria sufletului, sănătatea fizică sau psihică. Sunt subliniate îndeosebi aspectele simbolice și celebrative ale coralității în diferitele sale forme: muzica este în „serviciul cuvântului”, este un mijloc de a reuni comunitatea („semn de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
greu au mers lucrurile în restul teritoriului, în săptămânile următoare. Prin luptele de la Galați, Pașcani, Fălticeni, Mihăileni ș.a., rezistența rușilor a fost înfrântă. S-a efectuat dezarmarea, neutralizarea și evacuarea trupelor respective peste Prut. Acțiunea va fi continuată, căpătând noi valențe, în contextul intensificării mișcării de eliberare a românilor dintre Prut și Nistru. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din Basarabia în special, în cursul anului 1917, a pus în evidență o descătușare a energiilor naționale greu de prevăzut înainte de căderea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de învățământ; 3. apelul la valori și modele oferite de alte discipline de învățământ; 4. utilizarea unui limbaj comun cu alte discipline. Religia realizează corelații cu multe discipline: literatura, istoria, geografia, arte (muzică, pictură, sculptură), etnografie, arhitectură, etc. Literatura are valențe deosebite în procesul educării copilului în spiritul binelui, adevărului și dreptății, în formarea unor atitudini pozitive: cinstea, curajul, demnitatea, iubirea, prietenia, respectul, întrajutorarea, modestia, sinceritatea, hărnicia, generozitatea. Pentru a forma și dezvolta comportamente morale la elevi, obiectiv specific disciplinei Religie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
din sistemul educațional; • formarea resursei umane necesare dezvoltării societății cunoașterii; • transformarea educației în sursă de dezvoltare comunitară. Experiențelor pozitive înregistrate în domeniul activității educative școlare și extrașcolare impune extinderea spațiului de intervenție în procesul instructiv educativ, în scopul valorificării tuturor valențelor educativ morale ale conținutului învățării în interesul superior al copilului (Anexa) . Activitățile extrașcolare capătă un rol foarte important , fiind menite să completeze într-un mod armonios activitatea școlară și dau elevilor prilejul de a exersa practici democratice, atât în școală
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru investiții este considerată ca fiind prea scăzută, comparativ cu amortizarea reală, sau prea scăzută În comparație cu cele care sunt oferite În alte țări. La rândul său, deducerea pierderilor Înregistrate anterior reprezintă o alternativă de aplicare a impozitului pe profit, cu valențe reale de influențare asupra activității Întreprinderilor și evoluției economiei naționale, pornind de la premisa că o societate comercială Își poate Încheia activitatea cu profit, dar și cu pierderi. Or, regimul fiscal al pierderilor Înregistrate influențează asupra bazei impozabile, mai ales că
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Lituania - În 1994, Rusia - 2001, Serbia - 2003, Ucraina și Slovacia - 2004. 421 spune chiar simbolic, cum este cazul cotei de 1% aplicată câștigurilor de pe piața de capital. Măsurile de reformă fiscală adoptate În ultimii ani se consideră a avea multiple valențe cu caracter stimulativ. Astfel, În primul rând, se creează posibilitatea obținerii de venituri mai mari pentru cei care muncesc mai mult, tendința fiind aceea de a se impozita toate tipurile de venit. Totodată, aceste măsuri reprezintă un stimulent economic foarte
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
eficiența și eficacitatea, principii generale ale managementului oricărei organizații, esențial a fi cunoscute de toți cei care sunt implicați direct sau indirect în activitățile organizațiilor. Esențială este și utilizarea adecvată a acestora, astfel încât să li se valorifice cât mai bine valențele de amplificare a competitivității ce le sunt proprii. Menționăm în acest context că „o organizație poate fi eficace, dar nu și eficientă și viceversa. Un management competent le „realizează concomitent, derulând un management eficace în condiții de eficiență” (Ovidiu Nicolescu
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
termen scurt, cât și în perspectivă, adică pe termen mediu și lung. De regulă, acest mod de a privi lucrurile se regăsește în toate domeniile de activitate, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, numai că el capătă valențe diferite, în funcție de realitățile concrete în care trebuie să acționăm, de ceea ce dorim să realizăm, când dorim, cum dorim, cu cine dorim, în ce condiții dorim și nu în ultimul rând dacă acordăm importanța cuvenită acestei analize care trebuie de fapt
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Azaria (777-736 î.C.) În acest timp sunt datate reconstruirea unor cetăți și caravanseraiuri în Negheb (Arad, Cadeș-Barnea) de-a lungul drumului spre Marea Roșie. Unul dintre aceste situri, Kuntillet ’Ajrud, va dobândi o importanță deosebită datorită documentelor epigrafice de mare valență religioasă, în care sunt citate unele binecuvântări adresate unor divinități (cf. Cap. 3, pp. 39-40). Această perioadă de prosperitate și autonomie pentru Israel și Iuda este marcată de polemica religioasă a profeților Amos și, în parte, Osea. Deși e dificil
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
comune, astfel că, în sentimentul religios comun, acesta din urmă putea fi considerat adevăratul potrivnic al lui Yhwh. În secolele următoare, în textele cu caracter teologic deuteronomist, mențiunile biblice despre zeul Baal devin mai generice iar numele Baal dobândește o valență mai sumară și disprețuitoare, ca de exemplu, în expresia „Baal și Aștartele” utilizată, în general, pentru a indica pe idolii străini (cf. Jud 2,13). Celelalte ființe divine Din cele afirmate până acum în acest capitol reiese clar că, în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
12) evreii nu puteau oferi sacrificii Dumnezeului lor în orice sanctuar, ci cultul lui Yhwh se putea celebra doar în templul din Ierusalim. Teologia centralizării cultului în Ierusalim a fost foarte dezbătută atât în conținutul său teologic, cât și în valența sa istorică. Din punct de vedere teologic, centralizarea cultului în Ierusalim răspunde conceptului religios care considera că zeul suprem „locuiește în mijlocul” poporului pe care și l-a ales. În teologia regală, atestată de diferite inscripții din Orientul Apropiat, se afirmă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
propriei ființe (Qoh 9,2-4). Toate acțiunile religioase ale persoanei au loc doar în timpul existenței sale pământești, de la naștere până la moarte: după moarte, nimeni nu-l mai poate „lăuda pe Dumnezeu”. Iată, așadar, că toate fazele existenței umane dobândesc o valență nu doar concretă, ci și religioasă. După cum deja am afirmat, pentru evreul credincios din vechime nu exista separare între existența pământească profană și raportul personal cu Dumnezeu, dar orice aspect uman, precum sănătatea sau boala, prosperitatea sau suferința, sunt inevitabil
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
acest fel au fost închise de Dumnezeu o dată pentru totdeauna într-un spațiu izolat, în afara lumii locuite de oameni (Ps 33,7), nisipul fiind hotarul lor ce nu poate fi trecut (Ier 5,22). Marea nu are însă mereu această valență cosmologică negativă; uneori - mai ales în textele recente - e văzută ca locuința firească a peștilor (Gen 1,20-22; Ps 104,25-26) și, în acest sens, era considerată ca o extensiune a spațiului terestru, locuința naturală a oamenilor și animalelor. Din
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
scriu în fața denumirii radicalului respectiv, fără cratimă sau spațiu, dar indicând între paranteze rotunde gruparea care se repetă. Exemplu: [Ni(C5H5)2] - bis(ciclopentadienil)nichel (II). Dacă atomul metalic central de la care a derivat entitatea de coordinare prezintă mai multe valențe, denumirile acesteia trebuie să cuprindă starea de oxidare a cationului central. Este necesar, de asemenea, să se indice starea de oxidare a cationilor cu valență variabilă care sunt, eventual, prezenți în sfera de ionizare a compusului. În acest scop se
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
II). Dacă atomul metalic central de la care a derivat entitatea de coordinare prezintă mai multe valențe, denumirile acesteia trebuie să cuprindă starea de oxidare a cationului central. Este necesar, de asemenea, să se indice starea de oxidare a cationilor cu valență variabilă care sunt, eventual, prezenți în sfera de ionizare a compusului. În acest scop se folosește notația cu cifre romane, între paranteze rotunde, după numele cationului respectiv; pentru starea de oxidare nulă se folosește cifra 0 (zero). Între denumirea ionului
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
compuși complecși solubili. Combinațiile complexe în care ionul metalic central prezintă stări de oxidare multiple, se pot oxida sau se pot reduce, în funcție de natura agentului din mediul de reacție. Se formează combinații complexe care conțin cationul central la o altă valență. De multe ori, astfel de combinații rezultă în urma unor procese de disproporționare redox. Combinațiile complexe halogenate se pot prepara și prin reacții de schimb între săruri solubile și alte halogenocombinații complexe. Aceste reacții prezintă importanță în chimia analitică. 3.2
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
legătura covalent-coordinativă din combinații. Ca urmare, câmpul cristalin pe care-l generează este puternic, combinațiile complexe fiind caracterizate de spin magnetic minim. Din acest motiv, formarea unor astfel de combinații este caracteristică ionilor cu un număr par de electroni de valență. Ionii complecși cu număr impar de electroni valențiali prezintă caracter oxidant, având tendința de a ceda electronul rămas necuplat sub acțiunea înconjurării chimice datorate ligandului. De exemplu, cobaltul are configurația electronică Co: [Ar] 3d7 4s2; în cazul său este specifică
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]