17,513 matches
-
utilizarea testării / retestării, cu grup de control, pentru a se evidenția diferențele dintre cele două grupe de tutori. • O altă cercetare ar putea să urmărească evidențierea diferențelor dintre părinți și bunici în ceea ce privește atitudinea lor față de eficiența educațională , luând în calcul variabile noi, precum: nivelul educațional al acestora , tipul de familie (organizată, dezorganizată.). • O altă cercetare care ar putea să se desfășoare ar fi cea orientată către scopul surprinderii centralității privind reprezentarea socială a rolurilor parentale, stabilind, apoi nodul central și elementele
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și a copiilor, rămași în grija acestora. • Prezența psihologilor școlari în toate unitățile de învățământ. Limitele cercetării: • măsurarea dimensiunii psihologice studiate cu instrumente în confecționare proprie; • număr insuficient de subiecți; • tendința subiecților de a da răspunsuri de fațadă; • prezența altor variabile independente, neluate în calcul (precum: nivelul de studii; starea de sănătate a subiecților; starea de oboseală a acestora; tendința lor de fațadă); care ar fi putut influența rezultatele obținute; • nu pot fi generalizate rezultatele unei cercetări de fațadă, privind dimensiunea
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
pentru sevraj tabacic. Aceste cercetări s-au regăsit Într-o dublă constatare: aceea a unei variabilități a efcetelor de adicție și cea a unei variabilități a dispoziției narcisiste la adictivi. Unii autori au fost tentați să descrie variabilitatea efectelor adicțiilor. Variabilele umane (pondere, ani, sex) pot pentru rațiuni farmacodinamice și hormonale , modifica efectul adicțiilor. Variabilele legate de substanță, cum ar fi procedeele de fabricație, de alterarea substanțelor, pot constitui parametri de variabilitate considerabili. Condițiile și căile de administrare (orale, inhalare, intravenos
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
unei variabilități a efcetelor de adicție și cea a unei variabilități a dispoziției narcisiste la adictivi. Unii autori au fost tentați să descrie variabilitatea efectelor adicțiilor. Variabilele umane (pondere, ani, sex) pot pentru rațiuni farmacodinamice și hormonale , modifica efectul adicțiilor. Variabilele legate de substanță, cum ar fi procedeele de fabricație, de alterarea substanțelor, pot constitui parametri de variabilitate considerabili. Condițiile și căile de administrare (orale, inhalare, intravenos, rectale) intervin În rapiditatea acțiunii. Aceste examene de variabilitate a efectelor de adicție au
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
si exersarea. Procedeele de lucru sunt: • structuri de exerciții cu acțiune cumulativa asupra marilor grupe musculare; • însușirea deprinderilor tehnico-tactice de baza si alternarea cu structuri de exerciți ce urmăresc dezvoltarea fizica generala; • repetarea procedeelor tehnice si aplicarea lor in condiție variabile de echilibru, tempo, pozitive pentru dezvoltarea îndemânării; • folosirea ambidextriei in efectuarea structurilor; • folosirea unor exerciții cu caracter analitic pentru creșterea tonusului muscular si a mobilității si supleței articulare. XI.2. Etapa a III-a (13-15 ani) sau juniori III Particularități
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
mult mai importante ca primele. (Tănăsescu, 2003, p. 134-135). I.1. Clasificarea victimelor Principalele dificultăți care stau în calea clasificării victimelor sunt: marea diversitate a infracțiunilor și, în consecință, a victimelor; victimele aparțin, chiar dacă cu ponderi diferite, tuturor categoriilor de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol-status social, rol status economic diferențe mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitățile și rolul jucat de acestea în comiterea infracțiunii. Unii autori pecum Mitrofan, Tănăsescu, Butoi, au realizat diverse clasificări în funcție de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model de analiză etiologică a delincvenței juvenile în România, prin identificarea, selectarea și ordonarea principalelor variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în lanțul cauzal, reținând ca dimensiuni și variabile (Banciu, Rădulescu, 2002, p.126 - 135): structura și funcționalitatea familiei (caracterizată prin status socioeconomic, grad de coeziune, relații intrafamiliale, stil educativ, model de autoritate); influența formativă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model de analiză etiologică a delincvenței juvenile în România, prin identificarea, selectarea și ordonarea principalelor variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în lanțul cauzal, reținând ca dimensiuni și variabile (Banciu, Rădulescu, 2002, p.126 - 135): structura și funcționalitatea familiei (caracterizată prin status socioeconomic, grad de coeziune, relații intrafamiliale, stil educativ, model de autoritate); influența formativă a școlii (evidențiată de rezultatele obținute în munca educativă, performanțele școlare ale tinerilor, tipurile
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
exercitate de către factorii educativi, natura și intensitatea unor acte predelincvente comise în școală și în afara ei); rolul socializării profesionale exercitate de către grupul profesional: efecte exercitate de către grupul de apartenență (prieteni, colegi, „gașcă”) și modalități de petrecere a timpului liber. Aceste variabile au fost grupate și ierarhizate în funcție de trei niveluri explicative intermediare: nivelul situației social-economice și culturale a tânărului deviant și a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților educative și eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de comunicări științifice la o întrunire profesională; - publicarea unui articol într-o revistă de specialitate. e) Reproducerea studiului sau sinteza datelor rezultate din cercetarea științifică efectuată constă din următoarele: - reproducerea exactă a studiului cercetat; - reproducerea studiului cu variații sistematice ale variabilelor relevante. Scopurile cercetării științifice Scopurile cercetării științifice în psihologie și psihopatologie au, așa cum am menționat anterior, aspecte particulare legate de natura obiectului cercetat (viața psihică normală sau patologică și semnificația acesteia). Din punct de vedere metodologic distingem următoarele aspecte: 1
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Studii de arhivă care constau în examinarea de înscrisuri, manuscrise, înregistrări etc. II) Cercetarea experimentală Acest tip de cercetare folosește metoda experimentală care studiază efectul unor „variabile” (una sau mai multe) aplicate subiectului înregistrându-se „răspunsurile” acestuia la efectul lor. Variabilele utilizate în cercetarea experimentală pot fi dependente sau independente. În ceea ce privesc „loturile de subiecți” pe care se desfășoară activitatea de cercetare științifică acestea pot fi de două feluri; - lotul de probanți sau grupul experimental propriu-zis, pe care se desfășoară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)" Cercetătorii precum C. Tyron, J.W. Lilienthal (1950) și R.J. Havighurst (1953) au construit o paradigmă pentru dezvoltarea curriculară pe baza conceptului de sarcini de dezvoltare 26. Conceptul definește indivizii umani ca „variabile de răspuns atât la nevoi proprii, cât și la cerințe sociale”. În acest fel este depășită dihotomia clasică între abordarea centrată pe individ și cea centrată pe societate din teoria curriculară modernă. După acești autori, se pot determina zece categorii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Moscovici refuză și acum să dea o definiție constrângătoare conceptului său. Cel sosit mai târziu în lumea celor ce studiază reprezentările sociale este frapat de constatarea că, deși toți cercetătorii vestici subliniază importanța contextului social în alimentarea reprezentărilor sociale, această variabilă e tratată într-o manieră „obiectivă”, inserată între altele într-o manieră „neutră”. Sensul e acesta: contextul este important, dar nu hotărâtor. Ceea ce vreau să prezint în continuare este modul în care un anumit context global (social, ideologic), precum și cel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în timp a societăților democratice. Pentru noi însă, contextul înseamnă mai mult: o realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu-i dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un context social-global, ideologic, precum și la un context imediat, situațional, ce construiesc împreună o anumită realitate social-istorică în care-l „învelesc” pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive, să prelucreze o anumită informație și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vânt după țigări Kent, Nescafe, ciocolată Suchard și banane. Concluzia era deci următoarea: în spatele unui eveniment care părea normal se afla o fenomenologie complicată de trăiri cariate - griji, speranțe, bucurii - și un sistem de relații depășind sângele, sexul sau alte variabile care despart oamenii. Compasiunea nu era obosită, înțelegere se găsea pentru că fiecare avea în repertoriul său de experiențe astfel de evenimente peste care nu puteai trece decât printr-o solidaritate ce în lumea occidentală nu putea să existe. Unui străin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
experiența lor istorică comună. Memoria, conchide Tapia, fie ea individuală sau colectivă, este condiționată de cadrele sociale, așa cum demonstra mai demult Halbwachs, precum și de gândirea socială dominantă (s.n.) în epocă. Ea funcționează deci selectiv, adesea pieziș, în dependență de diverse variabile sociologice și culturale, transformând obiectele gândirii și convenționalizând mecanismele rapelului la amintiri în funcție de contextul cultural, de raporturile intergrupale, de impregnarea socioantropologică. Fiind raliată unui mediu psihologic intern (constelație de elemente cognitive, afective, emoționale), dar și unui mediu extern (social, cultural
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
important în formarea reprezentărilor cotidiene. Ea se adapă din câmpul reprezentațional în două maniere: în primul rând, ca produs, ea preia trăsăturile reprezentărilor sociale, specificitatea structurală și istorică a acestora, caracteristicile sistemului central al reprezentărilor; în al doilea rând, ca variabilă în sânul unui proces reprezentațional, ca un element care poate modela, în timp, procesul reprezentațional și acționa ca un filtru pentru realitatea socială reprezentată. Aceste două fațete sunt complementare și interdependente; ele asigură funcționarea memoriei grupale și sunt asimilate de către
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a comunei ridică întrebarea cu privire la rolul etnicității în situațiile de penurie. Datorită ajutorului primit din Germania, nemții din Sântana se bucurau de o anumită autonomie față de penuria de bunuri de consum. Românii, la rândul lor, mobilizau etnicitatea ca o posibilă variabilă utilă în adaptarea mai bine la situație, însă renunțau la sentimentele șovine față de nemți și din cauze practice. De multe ori, românii din Sântana preferau să meargă în Méhkerék deoarece populația este acolo în mare parte românească. Ei se puteau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Chapouthier, 1971), au evidențiat, de asemenea, pluralitatea mecanismelor mnezice argumentată de existența memoriei de scurtă, medie și lungă durată. Rezultatele experimentelor învățare-memorare au argumentat că eficiența învățării este dependentă nu doar de dificultatea conținuturilor de memorat, ci și de anumite variabile proprii subiectului. Caracteristicile subiectului ce condiționează procesul de memorare - importante în amintirea unor conținuturi cu puternice implicații subiective, cum este tema noastră - sunt sintetizate astfel de Reuchlin (1996, pp. 123-129): a) atitudinile ce operează procesul de filtraj; se constată și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
axe tematice au fost identificate o serie de teme care, la rândul lor, au cuprins o serie de afirmații. Afirmațiile corespunzătoare fiecărei teme au constituit operaționalizări ale aspectelor vieții cotidiene și strategiilor de adaptare adoptate. Ele au fost codate ca variabile dihotomice, semnalizând prezența sau absența acestor aspecte și strategii în rândul subiecților intervievați. Datele obținute pe baza acestei structuri au fost supuse ulterior unei analize statistice. Distribuțiile de frecvență au fost utilizate în vederea calculului frecvenței de apariție a anumitor aspecte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ulterior unei analize statistice. Distribuțiile de frecvență au fost utilizate în vederea calculului frecvenței de apariție a anumitor aspecte ale vieții cotidiene și strategii de adaptare în interiorul eșantionului investigat. Diferențele în cadrul grupului de subiecți au fost calculate cu ajutorul testului „t” pentru variabile nominale nepereche. Relațiile dintre variabilele dihotomice s-au calculat cu ajutorul analizei de contingență. Obiectivele care au orientat investigațiile de față sunt următoarele: 1. desprinderea aspectelor vieții cotidiene în postdetenție care ar putea fi calificate drept tipice; 2. examinarea strategiilor caracteristice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de frecvență au fost utilizate în vederea calculului frecvenței de apariție a anumitor aspecte ale vieții cotidiene și strategii de adaptare în interiorul eșantionului investigat. Diferențele în cadrul grupului de subiecți au fost calculate cu ajutorul testului „t” pentru variabile nominale nepereche. Relațiile dintre variabilele dihotomice s-au calculat cu ajutorul analizei de contingență. Obiectivele care au orientat investigațiile de față sunt următoarele: 1. desprinderea aspectelor vieții cotidiene în postdetenție care ar putea fi calificate drept tipice; 2. examinarea strategiilor caracteristice de adaptare și integrare în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vieții cotidiene de la momentul eliberării până la schimbarea politică din anul 1989. 3. Rezultate 3.1. Aspecte ale vieții cotidiene și strategii de adaptare adoptate în perioada postdetenție În urma selecției materialului obținut, în cadrul celor două axe tematice au rezultat temele și variabilele corepunzătoare (afirmații) menționate mai jos. Axa I. Aspectele vieții cotidiene după eliberarea din detenție (vezi graficul 1): (a) marginalizare socială: atitudini de refuz, evitare, rezervă din partea cunoștințelor, rudelor, colegilor sau prietenilor; (b) confruntare cu schimbări dramatice ale contextului sociopolitic/situației
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
observat o diferență semnificativă în privința duratei perioadei de detenție între deținuții care au avut condamnări politice ulterioare detenției și ceilalți, în sensul că primii au suferit o perioadă de detenție mai scurtă (t = 2,2, p < 0,05). Relații între variabile Confruntarea cu schimbări ale situației sociale/personale a influențat negativ manifestarea preocupării pentru politică după ieșirea din închisoare (c2 = 5,6, p<0,05). Problemele ocupaționale au depins semnificativ de condamnările politice ulterioare detenției (c2=5,9, p<0,05
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Spre deosebire de aceștia, cei care nu au trecut prin „reeducare” raportează un număr semnificativ mai mare de situații traumatizante pe durata anchetei. Efectele pe termen lung ale unor astfel de evenimente sunt cauzate de intervenția a cel puțin patru tipuri de variabile: caracteristicile stresorului, variabile specifice victimei, răspunsul subiectiv la agentul stresor și reacția celorlați față de victimă. Nici unul dintre acești patru factori nu poate exista independent față de ceilalți. Evenimentele traumatice se pot combina cu caracteristicile victimei și cu reacția socială de după traumă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]