5,224 matches
-
Sergiu Nicolaic); Alain Prévost, O întâmplare la Vercors, București, 1963; G. R. Derjavin, Versuri, postfață Alexandra Bărcăcilă, București, 1964; Vítèzslav Nezval, Poezii, pref. trad., București, 1964, Poeme, București, 1972; Alain Bosquet, Poezii, pref. Geo Dumitrescu, București, 1965 (în colaborare cu Veronica Porumbacu); B. Fundoianu, Poezii, îngr. trad., pref. D. Petrescu, București, 1965; Salamon Ernő, Cântec pentru urmași, îngr. și pref. Szász János, București, 1965 (în colaborare cu Veronica Porumbacu și Haralambie Grămescu); Maria Dombrowska, Nopți și zile, I-IV, pref. Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
București, 1972; Alain Bosquet, Poezii, pref. Geo Dumitrescu, București, 1965 (în colaborare cu Veronica Porumbacu); B. Fundoianu, Poezii, îngr. trad., pref. D. Petrescu, București, 1965; Salamon Ernő, Cântec pentru urmași, îngr. și pref. Szász János, București, 1965 (în colaborare cu Veronica Porumbacu și Haralambie Grămescu); Maria Dombrowska, Nopți și zile, I-IV, pref. Elena Lința, București, 1966 (în colaborare cu Elena Lința); Henryk Ibsen, Peer Gynt, în Henryk Ibsen, Teatru, I, pref. Ovidiu Drimba, București, 1966; Antioh Cantemir, Stihuri, introd. Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
29. Morin, Edgar, Sociologie, Fayard, 1994. 30. Mucchielli, Alex, Comunicarea în instituții și organizații, traducere de Viorica Aură Păuț, Ed. Polirom, Iași, 2008. 31. Mucchielli, Alex (volum coordonat de), Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, traducere de Veronica Suciu, Ed. Polirom, Iași, 2002. 32. Mucchielli, Alex, Corbalan, Jean-Antoine, Fernandez, Valérie, Teoria proceselor de comunicare, traducere de Livia Iacob, Ed. Institutul European, Iași, 2006. 33. Newsom, Doug, Turk VanSlyke, Judy, Kruckeberg, Dean, Totul despre Relațiile Publice, traducere coordonată de
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
E. William Brody și Gerald Stone, apud D. Wilcox et alii, op. cît., p. 158. 97 V. Totul despre relațiile publice, pp. 422-423. 98 Alex Mucchielli (volum coordonat de), Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, traducere de Veronica Suciu, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 83. 99 Gordon Marshall (editor), Dicționar de sociologie, revizia traducerii și glosar de Sergiu Bălțătescu, traducere de Sergiu Bălțătescu, Florin Iacob, Liviu Șerbănescu și Cristian Toader, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2003. 100 Pentru prezentarea
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
literare bucovinene), Grigore C. Bostan (Intelectualul român la Cernăuți), Nicolae Bilețchi (Nuvelistica lui Ion Druță: viziune unitară și coerență compozițională), Alina Ciobanu-Tofan (Fenomenul literar basarabean între protocronism și sincronism) ș.a. În cadrul rubricii „Eminesciana” participă cu articole George Muntean (Eminescu și Veronica Micle, Mihai Eminescu. Note despre debutul său literar), Constantin Hrehor (Eminescu și Putna), Dumitru Apetri (Bucovina - dragostea și durerea marelui Eminescu) ș.a., de asemenea fiind preluat și tradus din franceză un eseu despre poet de Emil Cioran. Sunt intervievați Svetlana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
acest mare și magnific prieten care i-a fost Pier Paolo Pasolini. (Prilej pentru mine de a regreta încă o dată că, plecat fiind la Salonic, am ratat [re]vizionarea acelor câteva capodopere și rarități pasoliniene aduse la București de infatigabila Veronica Lazăr : Evanghelia după Matei, Mama Roma, Medea, Păsăroi și păsărele, Cașul, Ce sunt norii...) Maraini povestește : Mi-am dat seama repede că ceea ce îi stimula cel mai mult imaginația cinematografică erau viziunile enigmatice de vise care se transformă, printr-un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
, Veronica (22.IV.1850, Năsăud - 3.VIII.1889, Mănăstirea Văratec, j. Neamț), poetă. Este al doilea copil al Anei și al lui Ilie Câmpan, cizmar, și primește și ea la naștere prenumele Ana. După moartea soțului său (1849), Ana Câmpan trece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
soțului său (1849), Ana Câmpan trece cu cei doi copii în Moldova, la Târgu Neamț. De aici, în 1853, pleacă la Iași, unde se și stabilește. Începând să urmeze cursurile școlii primare, viitoarea poetă își schimbă numele din Ana în Veronica. A fost bursieră a Școlii Centrale de Fete din Iași, pe care a absolvit-o în 1863. În anul următor se căsătorește cu profesorul universitar Ștefan Micle. Din această căsătorie s-au născut două fete: Virginia, poetă, căsătorită cu Eduard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
și pref. Augustin Z.N. Pop, Cluj-Napoca, 1979; Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit, îngr. Christina Zarifopol-Illias, Iași, 2002; Poezii, îngr. și pref. N. Georgescu, București, 2003. Repere bibliografice: Augustin Z.N. Pop, Mărturii. Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; George Sanda, Veronica Micle, București, 1972; Dicț. lit. 1900, 564; Irina Petraș, Un veac de nemurire. Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Cluj-Napoca, 1989; Mănucă, Perspective, 14-20; Dicț. scriit. rom., III, 176-177; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 55-65; Faifer, Pluta, 128-131; Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
2002; Poezii, îngr. și pref. N. Georgescu, București, 2003. Repere bibliografice: Augustin Z.N. Pop, Mărturii. Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; George Sanda, Veronica Micle, București, 1972; Dicț. lit. 1900, 564; Irina Petraș, Un veac de nemurire. Mihai Eminescu, Ion Creangă, Veronica Micle, Cluj-Napoca, 1989; Mănucă, Perspective, 14-20; Dicț. scriit. rom., III, 176-177; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 55-65; Faifer, Pluta, 128-131; Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Iași, 2003, 165-171. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
de paie, Parhon și Sadoveanu, în fruntea statului și a parlamentului, așa se explică și fabricarea peste noapte a unor „valori” în știință și arte. Evident, noile nume lansate în literatură nu erau impostori absoluți de tipul lui Deșliu, Frunză, Veronica Porumbacu și alții, prozatori sau dramaturgi eiusdem farinae, unii precum Jebeleanu, Nina Casian, Baconsky, ca să nu mai vorbim de un Geo Dumitrescu, erau cu adevărat dotați, scriitori în toată puterea cuvântului, trăind ghinionul ca puterea și cenzura comunistă, instalate imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
semidocții poeți aflați atunci în vogă - Eugen Frunză, Iureș etc. - le manevrau cu lejeritate și pe care erau obligați să le imite chiar și poeții adevărați și culți ce, voit sau ne-voit, se prostituau - susțineau, adică, linia partidului! -, precum Veronica Porumbacu, Nina Casian, Jebeleanu, Cicerone Teodorescu, Geo Dumitrescu, Baconsky și mulți alții, tineri talentați pe care i-a „prins din urmă” „Revoluția”, obligându-i să-și schimonosească, simplifice, să-și „aranjeze” născânda lor artă literară „în slujba partidului, clasei muncitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dumitru Ivănescu și Virginia Isac), vol. II: Documente din arhive ieșene, București, 1976 (în colaborare cu Dumitru Ivănescu și Virginia Isac); Eminescu în documente de familie, București, 1977. Repere bibliografice: A. Joltea, Mărturii ale unor vremuri apuse, „Club”, 1956, 9; Veronica Porumbacu, Bilet în circuit, București, 1965, 44-46; Vasile Arimia, Profil: Gheorghe Ungureanu la 60 de ani, RA, 1966, 2; Piru, Varia, I, 55-56; I. Nichifor, Profil contemporan - Trezorierul de la Golia, „Pentru patrie”, 1974, 8; Aurel Leon, Gheorghe Ungureanu, CRC, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290345_a_291674]
-
pachet cu dulciuri la poștă, să-l ai de sărbătorile Crăciunului. Îți doresc multă sănătate și gânduri bune, cum le și ai. De Anul nou te așteptăm toți cu drag. Te pupă dulce, Mia. P.S. Adrese: Mia - Buzău; Doamna directoare - Veronica Micle nr. 16; D-na Burghelea - str. Curcubeului nr. 2; Lenuța și Măndica - București, Izvor nr. 2. Expediată luni, 23 decembrie 1940 Scumpă și iubită Inimioară, Deși făcusem atâtea planuri și-mi pusesem atâtea speranțe în aceste zile de bucurie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cele mai frumoase și interesante în versuri și proză. De neegalat, precizăm inestimabila valoare a scrierilor eminesciene: în versuri („Scrisorile”) în care viziunea despre lume ca și Istoria poporului român alternează cu imagistica epistolară din corespondența amoroasă dintre Poet și Veronica Micle - prin abordarea unei sensibilități poetice unice în conexiunile tematice cunoscute. Mixajul ambițios - scrisori, mărturii, citate și interpretări din opera eminesciană, chiar fabulații, scene imaginate - realizat de Florina Ilis în „Viețile paralele” (Editura „Cartea Românească”) fac din Eminescu o multitudine
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mărturii, citate și interpretări din opera eminesciană, chiar fabulații, scene imaginate - realizat de Florina Ilis în „Viețile paralele” (Editura „Cartea Românească”) fac din Eminescu o multitudine de personaje din care este dificil să știm unde e Eminescu însuși, Maiorescu sau Veronica, Mite sau Henrietta ori Securitatea română, afectând narativul. De o valoare specială este și corespondența lui I. L. Caragiale menționată într-un studiu introductiv de Vasile Docea. Se spune că, C. Noica a fost cel mai talentat epistolar din generația sa
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Aichelburgs Voiculescu - Ubersetzungen, „Neuer Weg”, 1970, 26 iunie; Walter Engel, Die Natur als Gleichnis. Gespräch mit Wolf Aichelburg, „Hermannstädter Zeitung”, 1971, 14 mai; Emmerich Reichrath, „Form ist das Humane an sich”. Gespräch mit Wolf Aichelburg, „Neuer Weg”, 1971, 15 mai; Veronica Porumbacu, Wolf Aichelburg. Lirică, dramă, proză, RL, 1972, 17; Mircea Ivănescu, Wolf Aichelburg, T, 1974, 6; Annemarie Schuller, Schöpferische Freude. Ein Gespräch mit dem Dichter W. Aichelburg, über seine übersetzerische Arbeit, „Neue Literatur”, 1979, 2; Dieter Roth, Mihai Eminescu deutsch
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
el, dar destul de puțin. Spune poetul: Să fii un munte de voinic Oricât un pumn să fii de mic Cărarea mea și-a tuturor E tot nimic. Adriana. Cântecul care urmează, Șatra, l-am învățat de la o colegă tare drăguță, Veronica, prin anii 1942. În anul 1947 eram la niște cursuri la Oradea și pe podul Crișului, sub niște sălcii pletoase până la apă, s-a dat un festival cu muzică și dans. Cine cânta pe podul Crișului acest cântec? Eu cu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și obținerea drepturilor - limbă maternă, grafie latină, istorie corectă, drapel tricolor, Unirea cu România. Originar din stânga Nistrului reputat profesor universitar Prof. Al. Șăltoianu subliniază necesitatea asigurării cu manuale a Școlilor din Basarabia. Maria Macovei-Briede președinta Societății Culturale „Dacia” din Letonia, Veronica Palandi de la Asociația Românilor din Estonia și Lica Melnic - Zalakevicene președinta Asociației „Dacia” din Lituania ne propune să organizăm excursii În țară la care să participe și asociațiile lor. Mulțumindu-ne pentru materialele și publicațiile trimise ne declară d-na
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
posturilor T.V. de a nu difuza programe defăimătoare și să acorde spațiu pentru emisiuni consacrate românilor din afara granițelor țării; Agenda activităților 1.I - 30.VII 2002 15.I. - Evocare - Eminescu pe pământul românesc și În durată eternă (Prof. D. Scărlătescu). Veronica Micle omagiu la Tg. Neamț. 24.I. - La dezvelirea statuii ecvestre a domnitorului Mihai Viteazu În dealul Copoului 15.II. - Fundația „Ginta Latină” și Liga pentru Cultura Românilor de Pretutindeni(Prof. C. Ghe. Marinescu) protestează Împotriva articolelor defăimătoare privind personalitatea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
novatoare a secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a subliniat întotdeauna necesitatea aprecierii fenomenului artistic în specificitatea lui, estetica românească s-a eliberat de opreliști dogmatice, primitive și înapoiate.“ („Sporirea cunoașterii de sine a omului“, Scînteia, 14 august 1987) PORUMBACU Veronica Veronica se modelează (notă V.I.) „Chemarea Biroului Uniunii Scriitorilor din RPR ne deschide o altă perspectivă. E vorba de participarea directă, nemijlocită la problemele satului. E o sarcină de cinste și implicit un prilej de tezaurizare a impresiilor. Din observatori
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a subliniat întotdeauna necesitatea aprecierii fenomenului artistic în specificitatea lui, estetica românească s-a eliberat de opreliști dogmatice, primitive și înapoiate.“ („Sporirea cunoașterii de sine a omului“, Scînteia, 14 august 1987) PORUMBACU Veronica Veronica se modelează (notă V.I.) „Chemarea Biroului Uniunii Scriitorilor din RPR ne deschide o altă perspectivă. E vorba de participarea directă, nemijlocită la problemele satului. E o sarcină de cinste și implicit un prilej de tezaurizare a impresiilor. Din observatori, fie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Gh. Asachi“ „Împreună cu întregul popor, slujitorii școlii și-au adus și își aduc contribuția lor la această eroică și neîntreruptă acțiune pentru înflorirea patriei, pentru ridicarea ei pe culmile cele mai înalte ale civilizației comuniste.“ (Cronica, 29 aprilie 1977) GALIȘ Veronica „Sărbătorim acum în dulce grai Pe dreapta fiică a acestui plai. Sub limpede, mândru tricolor Să-i fie anii aripi mari de zbor.“ („Poem în dulce grai“, România literară, 4 ianuarie 1979) GEORGESCU Florian „Dragostea luminoasă de patrie pe care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dar nu prea știu de unde să te iau. Cred că m-a cam lăsat memoria. Din moment ce ești salvată în telefonul meu înseamnă că ne știm. Dar nu mai țin eu minte de unde. Da. Păi te-am salvat pe numele tău. Veronica. Da. Nu, nu mai știu altă Veronică. Adică mai știu, dar n-am mai vorbit cu ea de vreo cinșpe ani. Hai. Zi-mi de unde ne știm. Aha. Păi de ce n-ai spus așa? Sigur că-mi amintesc. Îhâm. Ce
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]