5,858 matches
-
întreaga lor atenție înființării unor ziare. Ziare precum Conservatorul, aparținând lui I.H. Rădulescu și N. Russo (1856-1857), și Conservatorul Progresist bucureștean (1859-1861) ilustrau, prin denumirea lor, preocuparea editorilor de a realiza o fixare și o definire cât mai precise în vocabularul politic autohton a termenului de conservator 46. Ceea ce sperau cei mai mulți dintre susținătorii "dreptei" era faptul că încercarea lor de a se defini politic va duce la o anumită clarificare a scenei politice și că exemplul lor va fi preluat și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nu este relevant pentru o simbioză Îndelungată Între români și slavi. E greu de Închipuit că populația autohtonă a stat mută și sute de ani, În așteptarea slavilor să le Împrumute ceva cuvinte, ca să li se dezlege limba. Împrumuturile În vocabular se datorează cu totul altor motive decât conviețuirii istorice. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavona, slavonismele au pătruns și În vorbirea curentă. Aceeași influență a venit și din partea limbii cancelariillor, care era slavona. Este locul să mă refer la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
celălalt reprezintă iubirea care creează înțelegerea, iubirea care se dăruiește, lucru specific iubirii divine, în care, Dumnezeu înainte de a fi iubit, creează posibilitatea iubirii, făcându-l pe celălalt capabil să iubească. Isus folosește aceste verbe, adică conjugă cu Petru tot vocabularul iubirii prietenești și al iubirii divine; îl întreabă: „Petru, cum te comporți în sfera prieteniei și a darului?” Este o întrebare măreață, în mod evident, este o întrebare care dă de gândit, deoarece noi toți ne dăm seama că suntem
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
membri din Congres vroiau acest lucru; adesea situația este inversată. Concepția originală, că cel care declară război este Congresul, iar președintele îl duce la îndeplinire, este învechită, și nu doar în Statele Unite. Declarațiile formale de război apar rareori; războaiele frecvent. Vocabularul nostru adaptează o gamă de acțiuni care nu sunt nici de pace, nici tocmai de război: contrainsurgență, lovituri cu caracter secret, bombardament punitiv, intervenții umanitare. În 1973, Congresul a aprobat rezoluția privind forțele de război, menită să limiteze desfășurarea forțelor
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
trebuie puse în raport cu un "cîmp adiacent", un "spațiu colateral" populat cu alte enunțuri articulate în (inter)discurs. Spre deosebire de Benveniste, Foucault pune accent pe faptul că limba ("semioticul") singură nu este suficientă pentru a produce enunțuri: Nici aceeași sintaxă, nici același vocabular, nu sînt folosite într-un text scris și într-o conversație, într-un jurnal și într-o carte, într-o scrisoare sau pe un afiș; ba mai mult decît atît, există suite de cuvinte care formează fraze cît se poate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care este inserat poemul: "Les petits justes", constatăm că titlul cu cunotație biblică trimite mai puțin la membrii grupului suprarealist (așa cum spun unii comentatori), cît la un sociolect pe care Éluard, fiu de croitoreasă, îl cunoștea cu certitudine. Într-adevăr, vocabularul modei desemnează prin "petits justes", încă din secolul al XVIII-lea, un obiect de îmbrăcăminte feminină care se mulează pe corp (Gateau 1994: 72). Este sensul care, pornind de la étroit (strîmt) și ajusté (ajustat), dau compusul justaucorps (strîns pe corp
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Pluralismul cultural presupune implicit existența unor paradigme culturale rivale, care la rândul lor implică și incoveniențe de ordin lingvistic. Astfel, pentru a avea loc o comunicare neproblematică fără obstacole este nevoie de un limbaj comun. Dar "limbaj" nu înseamnă doar vocabular, el mai presupune norme specifice de organizare a discursului, precum și un anumit sens atribuit cuvintelor. Există situații în care limbajul este comun (de pildă, limbajul matematic), și vocabularele sunt diferite (două limbi naturale), după cum există și situații opuse: vocabular comun
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
obstacole este nevoie de un limbaj comun. Dar "limbaj" nu înseamnă doar vocabular, el mai presupune norme specifice de organizare a discursului, precum și un anumit sens atribuit cuvintelor. Există situații în care limbajul este comun (de pildă, limbajul matematic), și vocabularele sunt diferite (două limbi naturale), după cum există și situații opuse: vocabular comun și limbaje diferite. În situațiile din prima categorie, problemele comunicării se rezolvă relativ simplu, prin apelul la dicționar. Dacă doi matematicieni (să spunem unul român și altul englez
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
doar vocabular, el mai presupune norme specifice de organizare a discursului, precum și un anumit sens atribuit cuvintelor. Există situații în care limbajul este comun (de pildă, limbajul matematic), și vocabularele sunt diferite (două limbi naturale), după cum există și situații opuse: vocabular comun și limbaje diferite. În situațiile din prima categorie, problemele comunicării se rezolvă relativ simplu, prin apelul la dicționar. Dacă doi matematicieni (să spunem unul român și altul englez) nu utilizează același vocabular pentru că nu sunt vorbitori ai aceleiași limbi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
limbi naturale), după cum există și situații opuse: vocabular comun și limbaje diferite. În situațiile din prima categorie, problemele comunicării se rezolvă relativ simplu, prin apelul la dicționar. Dacă doi matematicieni (să spunem unul român și altul englez) nu utilizează același vocabular pentru că nu sunt vorbitori ai aceleiași limbi naturale, problemele care pot să apară sunt relativ ușor de rezolvat: se apelează la un translator, și eventual, la un dicționar. În cazul existenței unui vocabular comun și a limbajelor diferite, comunicarea reală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
român și altul englez) nu utilizează același vocabular pentru că nu sunt vorbitori ai aceleiași limbi naturale, problemele care pot să apară sunt relativ ușor de rezolvat: se apelează la un translator, și eventual, la un dicționar. În cazul existenței unui vocabular comun și a limbajelor diferite, comunicarea reală este imposibilă sau iluzorie, întrucât sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care pot să apară sunt relativ ușor de rezolvat: se apelează la un translator, și eventual, la un dicționar. În cazul existenței unui vocabular comun și a limbajelor diferite, comunicarea reală este imposibilă sau iluzorie, întrucât sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cancelarul s-a grăbit să revină în țară pentru a fi martor la deschiderea Zidului 868. Crezuse permanent în rezolvarea "problemei germane". La sfârșitul anilor '70, când puțini mai aveau curajul de a vorbi despre acest lucru, H. Kohl sfida vocabularul politic utilizând noțiuni precum "problema germană" și "reunificarea". Andrei Gromîko, ministrul de externe sovietic, l-a întrebat odată: "sunteți, totuși, încă tânăr, cum mai puteți crede în unitate? De ce nu acceptați că în problema germană istoria și-a spus ultimul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
simbol și o potrivire perfectă de cuvinte - îl sesizezi cu coada ochiului și știi foarte bine ce înseamnă. Săgeata te menține pe direcția corectă, fără să te forțeze să încetinești sau să te oprești să citești. Pe autostradă folosim un vocabular de semne, limbaj universal, care ne spune ceea ce trebuie să știm, fără a folosi cuvinte. Când vezi un semn cu o pompă de benzină, o furculiță și o lingură sau un scaun cu rotile, înțelegi dintr-o privire. Este cel
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
în învățământul francez problematica enunțării. Primul capitol, consacrat situației de enunțare, justifică această abordare din perspectiva crizei stilisticii în anii '60 și a "imperialismului semiologic", propriu programului structuralist ce a determinat progrese doar în domeniul naratologiei, al poeticii și al vocabularului. La începutul anilor '80, "teoriile enunțării și o abordare lingvistică a coeziunii și coerenței textuale" au permis lingvisticii să devină un "adevărat instrument de investigație" pentru textul literar. Deplasarea interesului spre procesul enunțării se explică și prin faptul că trăim
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
diversității materialelor semiotice (cinematografiei, benzilor desenate, imaginii, teatrului, literaturii scrise...), evitând să pună accentul pe specificitatea limbilor naturale. De aici și situația relativ paradoxală a unei lingvistici oficial "imperialiste" și invadatoare, însă de fapt deosebit de discrete. Naratologia, poetica și studiul vocabularului au fost domeniile care s-au dezvoltat cel mai bine în interiorul programului structuralist. Naratologia, în ciuda câtorva împrumuturi terminologice destul de metaforice ("propoziție narativă", "mod"...), a cunoscut o amploare care se datorează în foarte mică măsură lingvisticii. Cât despre studiul poeziei, profund
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în ceea ce privește acest tip de corpus: nici romanul, nici piesa de teatru nu prezintă o organizare structurală superficială care să permită accesul la nucleul funcționării textuale. Singurul domeniu propriu-zis lingvistic care a cunoscut o mare amploare este cel al studiilor despre vocabularul operelor literare. Ne putem referi astfel la statistica lexicală sau, într-o și mai mare măsură, la analizele inspirate din lexicologia structurală: studii distribuționale, câmpuri semantice, descompuneri semice... Vom observa că, de cele mai multe ori, vocabularul studiat nu făcea parte din
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este cel al studiilor despre vocabularul operelor literare. Ne putem referi astfel la statistica lexicală sau, într-o și mai mare măsură, la analizele inspirate din lexicologia structurală: studii distribuționale, câmpuri semantice, descompuneri semice... Vom observa că, de cele mai multe ori, vocabularul studiat nu făcea parte din structura sintactică sau textuală, ci era considerat o rețea de unități decontextualizate, presupusă a fi reprezentativă pentru operă. Lingvistica structurală, ca lingvistică a semnului, favoriza acest tip de cercetare. O dată cu dispariția entuziasmului față de structuralismul literar
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
modern? cunoscuți de cutare sau cutare personaje? Dimpotrivă, trebuie să recurgem la termeni tehnici, și dacă da, trebuie să-i definim? Răspunsul la aceste întrebări variază în funcție de estetica de la care se reclamă textul. Dacă naratorul face descrieri detaliate folosind un vocabular tehnic pe care se străduiește să-l clarifice, atunci el îi acordă romanului o funcție didactică. Însă istoria literară arată că aceasta nu este singura valoare conferită descrierii: înainte de secolul al XIX-lea, se insista în special pe valoarea ornamentală
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
romanul naturalist, descrierea "Crâșmei lui nea Colombe" pare deosebit de neutră. Ea este exactă fără a fi detaliată și nu face apel la o competență lexicală ieșită din comun. De fapt, este foarte dificil să apreciem cunoștințele cititorilor în materie de vocabular, iar textul în sine mizează pe aceste cunoștințe, simulând de exemplu că ia drept cunoscut ceea ce el prezintă. Când citim "Tejgheaua lungă, cu șirurile ei de pahare, cu țuțuroiul de apă...", vedem că apartenența "țurțuroiului" la tejghea este presupusă a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de cositor, ale cărei elemente sunt asociate în virtutea faptului că toate coexistă material pe tejghea; serii care țin de ceea ce lingviștii numesc câmpuri semantice conceptuale, obiecte privilegiate ale analizei semice structuraliste. Plecând de la un domeniu lexical decupat în univers extralingvistic (vocabularul locuinței, al transporturilor, etc.) comparăm unități: 1) are aparțin aceleiași categorii sintactice (substantive, adjective...); 2) ale căror semnificați se delimitează unii de ceilalți, își obțin "valoarea" (în sens saussurian) din opoziții. În textul nostru, avem cazul tripletului verdele-crud, auriul-stins și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
XIX-lea.) WEINRICH H., 1973 Le Temps, Seuil, Paris. (Exploatare sistematică a opoziției dintre prim-plan și planul secund.) Exerciții 3.1. Studiați și comparați următoarele două descrieri. Identificați fragmentele de "discurs" și "povestire", "scoaterea în relief", structurarea și natura vocabularului, "naturalizarea" descrierii, modul de prezență al naratorului... La ce concluzii ați ajuns privind estetica romanescă a acestor doi autori? Castelul din Quesnay, spuse Rollon, pe care trebuie să vi-l prezint ca pe un personaj căci el este teatrul acestei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ei, de sutien, de dresurile de mătase, de furoul de catifea, această "femeie șic" devenea o grămadă de carne lăsată 171. În exemplul (a), un cititor cunoscător presupune că "a situa" este pus între ghilimele deoarece este un cuvânt caracteristic vocabularului locuitorilor din Combray sau persoanelor mondene, pe care naratorul refuză să și-l asume, un motiv care lasă de dorit. În exemplul (b), enunțătorul pare a pune "femeie șic" între ghilimele, atât deoarece acest cuvânt este prezentat ca fiind necorespunzător
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
În timp ce vorbeau, peste umerii lui Blanche el îl pândea pe bancher, ca să vadă dacă ăsta se ținea după Nana (Nana). Cele două expresii pe care le-am subliniat sunt incluse de narator în "povestirea" fără ambreiori, cu toate că aparțin, fără îndoială, vocabularului clasei de mijloc din care personajele fac parte: muncitorimea sau o lume de mâna a doua. În acest caz, se poate vorbi de o contaminare lexicală a narațiunii prin povestire. "Contaminarea lexicală" este un caz aparte pentru un fenomen mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aparte pentru un fenomen mai amplu, pe care stilisticianul Leo Spitzer 205 îl numise Sprachmischung sau Sprachmengung ("amestec de discursuri") și care este cunoscut în stilistică și sub denumirea de "pseudo-obiectivitate" sau de "contaminare stilistică" (D. Cohn). Ea poate viza vocabularul unui personaj din povestire, dar și termeni atribuiți opiniei comune sau unuia dintre subansamblurile sale. Dacă expresia care nu poate fi atribuită naratorului, este pusă în ghilimele sau în italice, nu mai are loc o "contaminare lexicală" propriu-zisă. Dacă mergem
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]