KorAP: Find »[drukola/base=preot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1549 1550 1551 ...1580 >

39,491 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

făcute de episcop în parohii, despre evenimentele importante petrecute aici și altele. În anul 1936 a decedat redactorul revistei, Anton Gabor 628, cel care a înființat-o și a condus-o timp de 23 de ani. Noul redactor a devenit preotul Petru Pal. În articolul din luna martie 1936, acesta aprecia opera înaintașului său ca fiind una "modestă"629. În anul următor, s-au produs schimbări și la conducerea atelierului tipografic, fiind numit Iuliu May, ajutat de Ferenț Abălăoaie, care îndeplinea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la "Presa Bună". În perioada următoare, funcția de redactor a fost ocupată, pentru scurte intervale de timp, de mai multe persoane: august 1938 până în 1939 responsabil Constantin Hausner, septembrie 1939 aprilie 1941 responsabil Iosif Bălan, mai 1941 martie 1944 responsabil preot Dumitru Herghelegiu 630. După moartea lui Anton Gabor, ceilalți redactori au încercat să păstreze linia trasată de fondatorul revistei, deziderat ce nu s-a realizat întocmai. Publicația s-a segmentat, au apărut tot felul de articole scurte (note de informare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
asta în cel mai bun caz). În ianuarie 1940 a decedat un important colaborator al revistei: Felix Wiercinski. Dacă pe parcursul Marelui Război revista și-a încetat activitatea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ea s-a dezvoltat, datorită redactorului preot Dumitru Herghelegiu. În această perioadă, publicația și-a sporit numărul de pagini, iar calitatea articolelor s-a îmbunătățit. Dintre semnatarii unor articole bine documentate amintim: pr. Ioan Mărtinaș și pr. Iacob Ferenț. Anul 1944 a însemnat sfârșitul revistei Lumina creștinului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pr. Iacob Ferenț. Anul 1944 a însemnat sfârșitul revistei Lumina creștinului și al tipografiei "Presa Bună" (totuși, în perioada 1944-1947 au mai apărut câteva numere ale publicației la Beiuș, unde fusese trimisă tipografia din cauza războiului). În anul 1947 (4 februarie) preotul Gașpar Bachmeier, directorul tipografiei, informa Regiunea III Industrială Iași că: "din lipsă de fonduri și material, tipografia nu mai poate fi reinstalată la Iași"631. La 15 ianuarie 1949, editura și tipografia "Presa Bună", precum și revista Lumina creștinului au fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei Lumina creștinului. Această publicație a fost editată lunar începând cu data de 1 ianuarie 1921, având format de ziar. Ea cuprindea 4 pagini și se afla tot sub redacția preotului Anton Gabor. A fost distribuită tuturor abonaților revistei Lumina creștinului și avea îndeosebi preocupări apologetice, adică apăra credința și Biserica Catolică 634. În primul număr din întâiul an al apariției a fost expus în mod direct scopul acestei reviste: "Biserica

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acest deziderat, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. Această unire a fost mult analizată de cei implicați direct în problema presei catolice din România 639. Ea a fost gândită încă din anul 1925, când preotul Anton Gabor a primit de la arhiepiscopul de București, A. Cisar, o scrisoare în care se preciza că "afacerea cu contopirea este extrem de semnificativă"640. În revista Sentinela catolică au apărut numeroase informații referitoare la problemele delicate din viața catolicilor din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
săptămână (în cazul unui ziar) și a doua apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. O astfel de ipoteză s-a desprins din corespondența dintre Anton Gabor și arhiepiscopul A. Cisar 651. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmacel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorința să contopim revistele Lumina creștinului și Viața, iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
existentă în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților; însă cel mai important era calendarul pe anul respectiv, cu sărbătorile de poruncă și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților; însă cel mai important era calendarul pe anul respectiv, cu sărbătorile de poruncă și cu posturile existente. Din cauza dificultăților întâmpinate, preotul Andrei Florea (ajutorul lui Mosel și redactor al revistei în anul 1911) a renunțat la publicarea Calendarului catolic în anul următor 657. În toamna anului 1911, monseniorul Anton Gabor a discutat cu el, încercând să-l convingă să continuie editarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
convingă să continuie editarea revistei. Soluția găsită a fost aceea de a tipări împreună publicația (în regie), împărțind paguba sau câștigul; astfel, Calendarul catolic pe anul 1912 a apărut la Iași. Bilanțul făcut în urma publicării a fost unul negativ și preotul Gabor a suportat în întregime paguba. În aceste condiții, el a continuat singur editarea calendarului până în anul 1916, când din cauza războiului a fost sistată publicarea revistei (practic nu a circulat în anii 1917 și 1918). În 1919, Calendarul a apărut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicație a purtat numele Calendarul catolic. În 1921 i s-a adăugat "Presa Bună", nume dat de Comitetul Catolic care s-a înființat pentru sprijinirea presei catolice. În anul 1924, revista a apărut așadar sub denumirea Calendarul Presa Bună. Deoarece preoții franciscani tipăreau de multă vreme Calendarul catolic de perete, preotul Gabor a încercat schimbarea titlului revistei în Almanahul Presa Bună, pentru a nu fi confundat cu calendarul franciscanilor. Așadar, Calendarul catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a adăugat "Presa Bună", nume dat de Comitetul Catolic care s-a înființat pentru sprijinirea presei catolice. În anul 1924, revista a apărut așadar sub denumirea Calendarul Presa Bună. Deoarece preoții franciscani tipăreau de multă vreme Calendarul catolic de perete, preotul Gabor a încercat schimbarea titlului revistei în Almanahul Presa Bună, pentru a nu fi confundat cu calendarul franciscanilor. Așadar, Calendarul catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași revistă; doar numele s-a schimbat în timp, în funcție de redactor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la putere a comuniștilor, ce a afectat și alte publicații catolice. II.3.2.2. Revistele franciscane Viața Cea mai difuzată revistă catolică franciscană din Moldova a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif Tălmăcel, care a fost numit vicar la Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a publicat în data de 14 aprilie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Revistele franciscane Viața Cea mai difuzată revistă catolică franciscană din Moldova a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif Tălmăcel, care a fost numit vicar la Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a publicat în data de 14 aprilie 1913 întâiul număr al buletinului parohiei catolice din această localitate, pe care l-au numit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a publicat în data de 14 aprilie 1913 întâiul număr al buletinului parohiei catolice din această localitate, pe care l-au numit Viața 668. Încă din prima ediție a revistei, preotul Grațian a anunțat intențiile autorilor cu privire la noua publicație: "broșura va cuprinde toate acelea ce privesc pe un creștin adevărat și pe un cetățean bun în viața de toate zilele"669. Se specifica faptul că revista nu va apărea lunar și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
revistei la 20 de bani. În primul an nu a fost stabilit un preț pentu abonament, deoarece apariția revistei nu a fost una constantă (uneori a apărut o dată la două luni, alteori lunar). Publicarea acestui buletin a iscat discuții între preoți, privitoare la modalitatea de dezvoltare a revistei;asta, deoarece în primul număr din anul 1914, preotul Ulderic Cipolloni (conducătorul local al franciscanilor) a precizat: "În toate publicațiile să nu se piardă din vedere pe poporul nostru de la țară care formează

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
deoarece apariția revistei nu a fost una constantă (uneori a apărut o dată la două luni, alteori lunar). Publicarea acestui buletin a iscat discuții între preoți, privitoare la modalitatea de dezvoltare a revistei;asta, deoarece în primul număr din anul 1914, preotul Ulderic Cipolloni (conducătorul local al franciscanilor) a precizat: "În toate publicațiile să nu se piardă din vedere pe poporul nostru de la țară care formează cel mai mare cotingent catolic din Moldova... lui trebuie vorbit în mod simplu, cu o limbă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pământului, informații despre îngrășăminte, sfaturi pentru femeile însărcinate și pentru copii și altele. Au fost publicate povestiri moralizatoare cu oameni de la sate care intraseră în contact cu intelectuali, crâșmari, bețivi și cu persoane care înjurau (aceștia erau aspru dojeniți de preoți). Principalul autor al articolelor referitoare la chestiunile vieții de zi cu zi a fost preotul Tălmăcel. Succesul revistei a fost unul neașteptat, cititorii cerând apariția ei lunară; la început acest lucru nu s-a realizat, dar a fost totuși suplimentat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicate povestiri moralizatoare cu oameni de la sate care intraseră în contact cu intelectuali, crâșmari, bețivi și cu persoane care înjurau (aceștia erau aspru dojeniți de preoți). Principalul autor al articolelor referitoare la chestiunile vieții de zi cu zi a fost preotul Tălmăcel. Succesul revistei a fost unul neașteptat, cititorii cerând apariția ei lunară; la început acest lucru nu s-a realizat, dar a fost totuși suplimentat numărul de pagini și s-a abordat o tematică mai variată 673. Pentru un timp

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cerând apariția ei lunară; la început acest lucru nu s-a realizat, dar a fost totuși suplimentat numărul de pagini și s-a abordat o tematică mai variată 673. Pentru un timp, sediul revistei a coincis cu domiliciul redactorului ei, preotul Tălmăcel. Până în septembrie 1914, ea a apărut la Săbăoani, apoi a fost mutată la Răducăneni, deoarece acolo s-a mutat părintele. Din iunie 1916 s-a tipărit la Hălăucești, iar în august (același an) și-a întrerupt activitatea, din cauza războiului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Hălăucești, iar în august (același an) și-a întrerupt activitatea, din cauza războiului. Condițiile grafice în care a apărut în acești primi ani au fost bune. În septembrie 1918 revista a reapărut la Huși, avându-l ca redactor pe același preot Tălmăcel. Odată cu mutarea acestuia la Bacău în 1920, s-a mutat și revista (pentru o scurtă perioadă de timp); în același an, a apărut la Farăoani, unde a fost transferat, din nou, părintele. Pentru o scurtă perioadă, revista a apărut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Bacău în 1920, s-a mutat și revista (pentru o scurtă perioadă de timp); în același an, a apărut la Farăoani, unde a fost transferat, din nou, părintele. Pentru o scurtă perioadă, revista a apărut la Hălăucești sub conducerea preotului Bonaventura Morariu, după care a fost încredințată vechiului redactor. Bilanțul făcut cu ocazia a 10 ani de la înființare (în anul 1923) de către preotul Tălmăcel a prezentat situația în care s-a aflat revista, dar și planurile de viitor în ceea ce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost transferat, din nou, părintele. Pentru o scurtă perioadă, revista a apărut la Hălăucești sub conducerea preotului Bonaventura Morariu, după care a fost încredințată vechiului redactor. Bilanțul făcut cu ocazia a 10 ani de la înființare (în anul 1923) de către preotul Tălmăcel a prezentat situația în care s-a aflat revista, dar și planurile de viitor în ceea ce o privea: "de a fi în continuare mijlocitoare de întărire și luminare a poporului nostru mai ales de la sate"674. Se exprima clar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani a dus la o mobilizare mai mare a preoților diecezani și la cumpărarea unei tipografii pentru publicația Lumina creștinului; tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-a creat și Institutului "Presa Bună". În primii ani ai apariției revistei au fost publicate articole ce urmăreau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Institutului "Presa Bună". În primii ani ai apariției revistei au fost publicate articole ce urmăreau: explicarea vieții misionarilor, comemorarea sfinților, subiecte cu și despre franciscani, pilde și sfaturi practice și altele. Un loc aparte l-au ocupat rubricile semnate de preotul Anton Bișoc, ce tratau căsătoria cu toate etapele ei: pețit, celebrarea religioasă, petrecerea de nuntă. Anul 1926 a reprezentat comemorarea a 700 de ani de la moartea Sfântului Francisc de Assisi, fapt ce a dus la o alocare de aproximativ 60

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]