41,115 matches
-
Tokio (Don Giovanni și La Traviata), Bologna (I Puritani). În stagiunea 2007-2008, a fost invitată să interpreteze rolurile Liù, Lucia, Gilda, Mimì (Zürich) și Violetta Valéry (la Zürich și la Operă de Stat din Viena). În discografia Elenei Moșuc se regăsesc albumele solo "Au jardin de mon Coeur", "Mozart Portrait" și "Notre Amour" (cu partituri mai puțin cunoscute, inspirate din folclorul muzical românesc), dar și CD-uri precum "Stabat Mater" de Gualberto Brunetti (prima înregistrare mondială), "With Compliments" (arii din Händel
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloză, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpă de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc. Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. Florile
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
al României cu următoarele nuanțe: Conform unei legende foarte răspândite, culorile roșu, galben și albastru ar fi fost utilizate încă din vechime de către români ca simbol al lor sau de alții pentru a-i desemna pe aceștia. Aceste culori se regăsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi și pe lambrechinii stemelor dar, deoarece până la începutul secolului XIX, conștiința de a forma un neam nu exista decât la câțiva cărturari precum Grigore Ureche, ele nu erau folosite pentru a îi
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
simboluri sunt flancate de șase drapele tricolore înclinate, dispuse trei la dreapta și trei la stânga, a căror hampe se încrucișau, probabil, în partea inferioară a steagului. Drapelele au fiecare câte o cravată albastră deasupra iar în vârful hampelor lor se regăsesc, de fiecare grup, câte o acvilă valahă, un vârf de lance și un bour moldovean. Pe fâșia roșie se află brodate o coroană princiară, situată în centru pentru a timbra cele două steme, și deviza „UNIREA PRINCIPATELOR — FERICIREA ROMÂNILOR. TRĂIASCĂ
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
diferit față de modelele din epocă, este un tricolor din mătase cu fâșiile dispuse vertical și albastrul lângă hampă, având pictată în mijloc o coroană princiară. Acest drapel era arborat la castelul de la Ruginoasa ori de câte ori domnitorul era prezent acolo. Steagul se regăsește azi la Muzeul de Istorie din Suceava, din cadrul Muzeului Bucovinei. Convenția de la Paris prevedea la articolul 45 că „oștirile ambelor țări vor păstra steagurile lor actuale; dar aceste steaguri vor purta, în viitor, o banderolă de culoare albastră, conform cu modelul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
inscripționată și unitatea care îl purta. Flamura drapelului are 122 cm lungime și 100 cm lățime. În vârful hampei a fost plasată o acvilă romană, din metal. din înaltul ordin din 19 martie reiese că simbolul Moldovei trebuie să se regăsească la dextra - capul de bour se afla si azi in dextra (chiar daca Luna si-a schimbat curbura dupa 1920) -, deoarece stemele, ca si toate simboluri heraldice, se citesc de la dreapta la stanga peste tot in lumea civilizata din care facem si
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
este tivită cu franjuri aurii și are în colțurile libere ciucuri din același material. Acvila din vârful hampei are zborul jos, este încoronată princiar și poartă la dextra sceptrul iar la senestra sabia, toate din aur. Pe pieptul acvilei se regăsește un scut tăiat, cu acvila Munteniei în cartierul prim și capul de bour al Moldovei în cartierul secund. Peste sabie și sceptru trece o panglică pe care scrie deviza „Honor et Patria”. Pe 11 septembrie 1867 aceste drapele au fost
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
mai păstra doar unul, acel al Pompierilor, erau de formă pătrată cu latura de 150 cm. În centrul ei era pictată, pe un fundal vișiniu înconjurat cu o ghirlandă închisă din lauri argintii, stema mijlocie a țării. În colțuri se regăsea cifrul prințului Carol, încadrat de o coroană de lauri, iar hampa drapelului se termina cu acvila de metal purtând deviza „Onóre și Patria” precum și numărul și numele unității. Drapelele cavaleriei aveau pânza de dimensiuni mai reduse (45 cm), iar elementele
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cu benzi verticale, potrivit legilor din 1867 și 1872 privitoare la armele României. Un drapel a fost instituit și pentru paza de coastă a României. Potrivit ediției amintite a revistei „National Geographic”, acesta era identic drapelului românesc, pe fâșia galbenă regăsindu-se o ancoră albastră cu otgon, încoronată cu o coroană regală de argint. Tot în această perioadă s-au creat legi și regulamente care să abordeze modalitățile de manipulare, pază și salut ale drapelului de luptă. Astfel, prin Înaltul decret
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
În anexă erau precizate dimensiunile drapelului (tot 100 × 60 cm) și ale stemei (tot 20 cm înălțime), precum și distanța acesteia față de marginile fâșiei albe (11 cm în partea superioară și 9 cm în partea inferioară). Textul „Pentru Patria noastră” se regăsea pe fâșia albă, deasupra stemei, iar „Republica Populară Română” și denumirea unității erau trecute la mijlocul fâșiei albastre. Prin Decretul nr. 190 din 1950, publicat în același număr al „Buletinului Oficial”, era stabilit și aspectul emblemei soldaților, ofițerilor și generalilor din
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Pavilionul este tivit cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul ministrului forțelor armate ale RSR era reprezentat printr-o flamură albă cu proporția de 1:2. În primul sfert al acesteia se regăsea drapelul RSR, iar în jumătatea flotantă două stele roșie cu cinci raze, suprapuse. Drapelul celorlalți miniștri era similar, dar prezenta o singură stea, în centrul jumătății flotante. Drapelele de luptă și pavilioanele stabilite în timpul Republicii Populare Române au fost modificate
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
pavillons nationaux et des marques distinctives” (2000) prezintă și mărcile navelor militare. Acestea indică faptul că la bordul navei se găsește un ofițer comandor sau din conducere. Au aspectul unei flamuri albastru deschis, de proporție 2:3, pe care se regăsesc o ancoră, drapelul românesc în canton și un număr de stele de aur în cinci colțuri, potrivit rangului. Excepție face marca unui comandor de unitate navală, ea neprezentând stele și având o formă triunghiulară. Protocolul drapelului României este stabilit în cadrul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
alte ocazii solemne. În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este așezată pe o pernă sau masă în apropierea imaginii domnești. Alte semne ale puterii sunt buzduganul și sabia, întâlnite la Domnii munteni și moldoveni. Aceste simboluri pot fi regăsite pe monedele, sigiile, stemele șisteagurile vremii. Buzduganul și sabia sau iataganul au fost până la Alexandru Ioan Cuza însemnele principale domnești. În unele cazuri Domnii sunt reprezentați și cu alte simboluri, altele decât buzduganul și sabia. Dimitrie Cantemir este un astfel
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
fost oferit lui Ferdinand I de către poporul român în 10 mai 1920. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Carol I și Carol II au folosit ca simbol al puterii bastonul de mareșal în locul buzduganului. Bastonul purtat de aceștia are formă cilindrică cu secțiunea rotundă și cu o lungime de 35 cm. Este acoperit cu o
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
mai confortabilă pentru pasageri (cu spații de stocare a bagajelor mai mari). În 2011, Boeing a anunțat proiectul 737 MAX, care va oferi 3 variante (737-7, 737-8 și 737-9) care vor înlocui modelele 737-700NG, 737-800NG respectiv 737-900ER. Printe îmbunătățiri se regăsesc noile motoare CFM International LEAP-1B, controlul spoilerelor prin tehnologia fly-by-wire, trenul de aterizare reproiectat. Pe 13 Decembrie 2011, Boeing a anunțat că primul beneficiar este Southwest Airlines, primele livrări urmând să aibe loc la începutul lui 2017. Există și câteva
Boeing 737 () [Corola-website/Science/306796_a_308125]
-
fost adăpostite, în vremi de tulburare, odoarele acestui sfânt lăcaș. Biserica originală a suferit mari modificări în perioada 1653-1662. S-au păstrat liniile arhitectonice inițiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcătuită din cinci încăperi: "pridvor", "pronaos", "gropniță", "naos" și "altar". Se regăsesc astfel reunite elemente de arhitectură bizantine, gotice și renascentiste. Accesul în biserică se face prin cele două uși laterale ale pridvorului, încadrate cu portaluri de piatră. Ușa masivă prin care se trece din pridvor în pronaos are la partea superioară
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
trecerea către naos se face printre două coloane masive ce au înlocuit în secolul al XVII-lea peretele desparțitor specific liniei arhitectonice ștefaniene. La exterior biserica este încinsă cu un brâu răsucit în torsadă simbolizând "Preasfânta Treime", motiv ce se regăsește și în ornamentația interioară. este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Imagini Video
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
în 1970, procentul era de 38%, iar în 1982 de 46%. Pe parcursul Revoluției Culturale accesul femeilor la locuri de muncă din diferite sectoare a fost încurajat în mod constant. Așa se face că în anul 1985, în cadrul Consiliilor Populare se regăseau 40,7% femei, respectiv 30,4% în cadrul Adunării Populare. În acest context putem considera și promovarea în funcții de conducere a statului a soțiilor unor lideri aflați în fruntea statului printre care și Nexhmije Hodja, soția liderului comunist Enver Hodja
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
de sănătate cauzate de atacul de cord din 1973 de pe urma căruia nu și-a revenit complet niciodată. Cele mai multe din funcțiile statului au fost lăsate lui Ramiz Alia, cel ce a fost și succesorul său. În ultimele zile Hodja s-a regăsit suferind de diabet și ischemie cerebrală și imobilizat într-un scaun cu rotile; a murit la 11 aprilie 1985.
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
drept o tagmă de netoți. Căsnicia lui Menelau cu Elena se dovedește a fi o farsă în care fiecare dintre protagoniști este conștient aproape în mod tragic de rolul pe care trebuie să îl joace. Mascarada din "Orfeu" nu se regăsește aici, un personaj ca Oreste își revendică de pildă cu brutalitate, fără menajamente, dreptul asupra hetairelor care-l însoțesc, în calitatea sa de reprezentat al plutocrației. O anumită deznădejde este reflectată și de ambiguitatea muzicii, care oscilează între atitudinea comică
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
scriitorilor dinaintea sa și o face inconfundabilă este bogăția ideilor filosofice și frumusețea limbajului, „semnul celor aleși” (ți-a ales întotdeauna cele mai potrivite cuvinte pentru a exprima exact ideile). Remarcă multitudinea de idei filosofice, religioase, științifice, mitologice care se regăsesc la Eminescu, și le explică prin cultura excepțională a acestuia. Evidențiază talentul excepțional dovedit în mânuirea limbii, concretizat în alegerea cuvintelor celor mai potrivite pentru exprimarea ideilor Analizează poezia de dragoste a lui Eminescu, afirmând că poetul a văzut în
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]
-
fumător de pipă, rănit în duel, muzicant etc. Prin autoportretele sale, el dă de înțeles că el nu este ceea ce consideră alții că ar fi, că el nu poate fi simplificat ca o persoană sau alta, fiindcă în el se regăsesc personaje diferite. În 1857, tabloul "Domnișoarele de pe malul Senei" expus la Salon declanșează din nou critici aspre. În schimb, pictorul se bucură de mult succes în Germania, participă la numeroase expoziții în Belgia și Olanda. În 1863, Courbet pleacă pentru
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
song for XX"" a fost lansat pe 1 ianuarie 1999, intrând direct în topul Oricon și păstrându-se acolo pentru 63 de săptămâni, având o cifră de vânzări totală de peste un milion de exemplare. Primul single ce avea să se regăsească pe locul 1 al topului a fost cel cu numarul 7, "Love ~Destiny~", produs de Tsunku. Totuși, singleul cu numarul 8, "To Be", ce a fost lansat peste o lună, nu a reușit să îl urmeze pe predecesorul său, ajungând
Ayumi Hamasaki () [Corola-website/Science/306942_a_308271]
-
s-a distribuit în mai mult de 3 milioane de copii, devenind cel mai bine vândut album de studio original. În aceeași zi au fost emise pe piată singleul de susținere ""Surreal"" și DVD-ul "" Concert Tour 2000 A"", ambele regăsindu-se pe locurile întâi ale topurilor. Anul următor avea să se nască o controversă în urma deciziei casei de discuri de a lansa la interval de doar 3 săptămâni singleul ""Never Ever"" și albumul-compilație ""A Best"". Dată de lansare a acestuia
Ayumi Hamasaki () [Corola-website/Science/306942_a_308271]
-
Hidronimia este o ramură a toponimiei care se ocupă cu studiul hidronimelor (denumirilor de corp de apă): râuri, lacuri, bălți, pâraie, izvoare etc. Etimologia cuvântului hidronim se regăsește în limba greacă, unde υδωρ (hydor) = "apă" și όνομα (onoma) = "nume". Primele denumiri care au generat interes au fost fluviile și râurile mari. Treptat interesul cercetătorilor s-a îndreptat spre râuri mai mici și spre alte denumiri legate de ape
Hidronimie () [Corola-website/Science/306954_a_308283]