39,985 matches
-
moștenitorilor sorei sale Sultana, suma de 30.000 lei. O vreme George Zissi, fratele în viață, a încercat să răscumpere jumătatea de conac și de moșie dar apoi a cedat către Comuna Craiova și partea sa de conac. În 1911, Primăria Craiova a scos la licitație Conacul și jumătate din moșie, iar Constantin C. Neamțu l-a cumpărat. Conacul fiind într-o ușoară stare de degradare, Neamțu i-a rugat pe Mincu și pe Constantin Iotzu, care se ocupau de construirea
Conacul Neamțu din Olari () [Corola-website/Science/332590_a_333919]
-
din județul Dolj. A înființat în 1896 Banca Comerțului din Craiova, și, a ocupat funcția de director al acesteia în perioada 1910 - 1948. A înzestrat capitala Olteniei cu două clădiri construite în stil neoromânesc: Palatul Banca Comerțului din Craiova, (azi Primăria Craiovei) și Casa Albă din Craiova. A studiat la Școala Superioară de Comerț din Craiova. În perioada comunistă a fost încarcerat la penitenciarele Văcărești și Caransebeș și a decedat la scurt timp după eliberare din penitenciar. Constantin Neamțu a fost
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
modelat și turnat în bronz de sculptorul George Demetrescu Mirea, reprezentat cu coroana pe cap și cu barba lungă, și a fost instalat (inițial) pe bulevard în dreptul Bisericii Sf. Nicolae, la 15 august 1898. În 1910 a fost reinstalat în fața Primăriei, pe str. Republicii nr. 61, clădire ce găzduiește în prezent Casa de Cultură și biblioteca municipală „Ion Barbu“. Pe placa de marmură neagră care acoperă fața soclului se află o emoționantă inscripție: Bustul este declarat monument istoric, cu .
Bustul lui Negru Vodă din Câmpulung () [Corola-website/Science/332817_a_334146]
-
deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică, din 1945, a început distrugerea cetății de către locuitorii ne-germani ai Saschizului, care au folosit-o ca sursă de materiale de construcție. Astfel a ajuns ruină și uitată. Abia din anul 2004, după ce primăria a curățat de copaci și lăstari coasta dealului pe care se afla vechea cetate săsească, ascunsă de ani de zile privirii, cetatea a devenit din nou vizibilă din vale și domină solemn Saschizul. Cu contribuția voluntarilor fost amenajat drumul care
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
asupra tuturor aspectelor referitoare la antisemitism, rasism și Holocaust, inclusiv evenimentele care au precedat, cât și consecințele Holocaustului. Institutul a fost înființat de Simon Wiesenthal, alături de cercetători austrieci și străini. Institutul se află în Viena, Austria, și este finanțat de primăria orașului și de către Ministerul Federal al Științei, Cercetării și Economiei. Spre sfârșitul vieții sale, Simon Wiesenthal și-a exprimat dorința ca arhiva pe care o deținea să devină accesibilă cercetării ulterioare și o bază pentru studierea Holocaustului în Viena. Așadar
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
o bună parte a perimetrului actual al Pieței Unirii (Piata Maghistratului pe atunci) se vor ridica o serie de construcții care vor face ca locul să devină un fel de centru comercial dar și administrativ al orașului: Sfatul Orășenesc si Primăria. Mai târziu, pe lângă alte proiecte urbanistice inițiate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost și acela privind lărgirea acestei piețe, în primul rând prin construirea Halei Mari după proiectul antreprenorului francez Alfred Godillo, având ca model halele din Paris. Odată cu
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
construirea Halei Mari după proiectul antreprenorului francez Alfred Godillo, având ca model halele din Paris. Odată cu declanșarea proiectului regularizării Dâmboviței în vremea regelui Carol I în această piață au apărut unele modificări pe linia modernizării sale. Astfel, este demolată vechea Primărie, sunt construite mai multe hale și numeroase tarabe, prăvălii, astfel încât ansamblul capătă denumirea de „Halele Centrale”. În perioada postbelică, sub imperiul modernizării, au trebuit să dispară și unele construcții reprezentative pentru acest perimetru. Demolarea Halei Mari, ultima rămasă în picioare
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
află o serie de clădiri de epocă restaurate și modernizate, între care și o fațadă a Hanului Manuc. Majoritatea clădirilor aflate pe strada Halelor provin de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar au fost renovate în ultima vreme, conform proiectului primăriei generale de restaurare a zonei istorice din centrul capitalei în care este cuprinsă și strada Halelor. Ansamblul de arhitectură „Strada Halelor” este înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1171, cod LMI . Pe lista monumentelor este
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
de dramaturgul Ion L. Caragiale. În 1930 strada Gabroveni purta numele politicianului francez Franklin Bouillon, nume care este menținut și în anul 1940. Strada a fost reabilitată în cadrul proiectului pilot de restaurare a zonei istorice din centrul capitalei inițiat de Primăria Bucureștiului. Majoritatea clădirilor aflate pe strada Gabroveni datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Ansamblul de arhitectură „Strada Gabroveni” este înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1069, . După reabilitarea străzii
Strada Gabroveni () [Corola-website/Science/332926_a_334255]
-
de stat. Codruța Kovesi a afirmat că procentul de achitări în dosarele DNA este de 10%, mult sub media europeană, de 25-30%. Datorită anchetelor DNA, aproape jumătate din orașele mari, din România, nu mai au primari în funcție. 21 de primării, din cele 48 de instituții locale mari - reședințe de județ și sectoare (41 județe și 7 primării ale Bucureștiului) sunt eliberate de primari, suspendați pentru fapte de corupție. Acești primari, aleși în iunie 2012, au diverse probleme penale: sunt condamnați
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
sub media europeană, de 25-30%. Datorită anchetelor DNA, aproape jumătate din orașele mari, din România, nu mai au primari în funcție. 21 de primării, din cele 48 de instituții locale mari - reședințe de județ și sectoare (41 județe și 7 primării ale Bucureștiului) sunt eliberate de primari, suspendați pentru fapte de corupție. Acești primari, aleși în iunie 2012, au diverse probleme penale: sunt condamnați, se află în arest sau sub control judiciar, sunt trimiși în judecată, urmăriți penal sau declarați incompatibili
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
permis înscrierea în sezonul următor al Cupei EHF Feminin, însă echipa a început să resimtă grave probleme financiare. Grupul Radici, principalul sponsor, și-a retras finanțarea, iar pe data de 6 august 2001, în urma unei ședințe comune cu reprezentanți ai primăriei și Consiliului Județean Neamț, s-a anunțat că echipa FibrexNylon Săvinești a încetat să mai existe. Ultima componență cunoscută este cea din 2001:
AS FibrexNylon Săvinești (handbal feminin) () [Corola-website/Science/333572_a_334901]
-
Ion Moina» și sală polivalentă multisport”. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în iunie 2009. Licitația pentru construcția sălii și a parcării aferente acesteia a fost anunțată pe 4 noiembrie 2010, prin intermediul SEAP, ulterior amânată până pe 19 noiembrie 2010. În urma licitației, Primăria Cluj-Napoca a atribuit contractul ofertantului SC CON-A SA, în asociere cu SC Inter Sport SRL, SC Nisal SRL, SC Dico și Țigănaș SRL și SC Plan 31 Ro SRL. Contracandidații celor de la CON-A au fost Dafora și SC
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
celor de la CON-A au fost Dafora și SC ACI Cluj-Napoca. Selecția de oferte pentru desemnarea unui diriginte de șantier a avut loc pe 11 noiembrie 2010. Construcția noii săli a fost anunțată printre obiectivele de investiții din 2011 ale Primăriei Cluj, sursa de finanțare fiind un credit bancar. ACI Cluj-Napoca, una din firmele care a pierdut licitația de execuție a sălii polivalente, a depus, în data de 9 decembrie 2010, o contestație la Tribunalul Cluj, acuzând consorțiul condus de CON
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
licitația de execuție a sălii polivalente, a depus, în data de 9 decembrie 2010, o contestație la Tribunalul Cluj, acuzând consorțiul condus de CON-A că ar fi obținut contractul pentru construirea Sălii Polivalente la jumătate din estimarea financiară a primăriei, cu o ofertă neconformă. Contestația a fost judecată și respinsă de magistrați pe 17 ianuarie 2011, iar primăria a semnat contractul cu asocierea câștigătoare. Lucrările au început și s-au derulat o perioadă în ritm susținut. Pe 15 noiembrie 2011
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
Cluj, acuzând consorțiul condus de CON-A că ar fi obținut contractul pentru construirea Sălii Polivalente la jumătate din estimarea financiară a primăriei, cu o ofertă neconformă. Contestația a fost judecată și respinsă de magistrați pe 17 ianuarie 2011, iar primăria a semnat contractul cu asocierea câștigătoare. Lucrările au început și s-au derulat o perioadă în ritm susținut. Pe 15 noiembrie 2011, primăria Cluj a precizat într-un comunicat că execuția „se derulează conform graficului de lucrări, astfel încât termenul de
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
cu o ofertă neconformă. Contestația a fost judecată și respinsă de magistrați pe 17 ianuarie 2011, iar primăria a semnat contractul cu asocierea câștigătoare. Lucrările au început și s-au derulat o perioadă în ritm susținut. Pe 15 noiembrie 2011, primăria Cluj a precizat într-un comunicat că execuția „se derulează conform graficului de lucrări, astfel încât termenul de finalizare din luna mai 2012 să fie respectat”. La data emiterii comunicatului, procentul de realizare a investiției ajunsese la 45,1%. Însă firma
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
înregistrată din nou contestația inițială a ACI, care de această dată a fost judecată pe fond. Pe 22 martie 2012, Tribunalul Cluj-Napoca a admis contestația formulată de asocierea condusă de ACI Cluj-Napoca cu privire la rezultatul procedurii de achiziție publică organizată de Primăria Cluj-Napoca. În consecință, lucrările la Sala Polivalentă, aflate la un procent de realizare a investiției de circa 65%, au fost oprite, iar șantierul a intrat în conservare. Primăria Cluj-Napoca și asocierea condusă de constructorul CON-A au declarat recurs împotriva
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
condusă de ACI Cluj-Napoca cu privire la rezultatul procedurii de achiziție publică organizată de Primăria Cluj-Napoca. În consecință, lucrările la Sala Polivalentă, aflate la un procent de realizare a investiției de circa 65%, au fost oprite, iar șantierul a intrat în conservare. Primăria Cluj-Napoca și asocierea condusă de constructorul CON-A au declarat recurs împotriva hotărârii Tribunalului Cluj, iar dosarul cu numărul 620/33/2012 a fost judecat de Curtea de Apel Cluj. Pe data de 11 iunie 2012, Curtea de Apel a
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
Tribunalului Cluj, iar dosarul cu numărul 620/33/2012 a fost judecat de Curtea de Apel Cluj. Pe data de 11 iunie 2012, Curtea de Apel a admis recursul declarat de firma ACI Cluj-Napoca și a obligat autoritatea contractantă, adică Primăria Cluj, „să procedeze la reanalizarea și reevaluarea ofertelor depuse în procedura de achiziție publică [...], cu respectarea considerentelor care au stat la baza sentinței”. În urma deciziei Curții de Apel, Primăria Cluj-Napoca a lansat o nouă licitație pentru continuarea lucrărilor la Sala
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
declarat de firma ACI Cluj-Napoca și a obligat autoritatea contractantă, adică Primăria Cluj, „să procedeze la reanalizarea și reevaluarea ofertelor depuse în procedura de achiziție publică [...], cu respectarea considerentelor care au stat la baza sentinței”. În urma deciziei Curții de Apel, Primăria Cluj-Napoca a lansat o nouă licitație pentru continuarea lucrărilor la Sala Polivalentă și la parcarea aferentă. Față de proiectul din 2010, în caietul de sarcini au mai fost introduse pardoseală demontabilă, un "videobox" (cub media) central pentru afișaj și o nouă
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
209 C7/2339/2362 din 05 iulie 2013, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis contestația și a hotărât anularea procedurii de achiziție publică. Ca urmare a deciziei CNSC și după ce a modificat documentația de atribuire conform solicitării Consiliului, Primăria Cluj-Napoca a publicat în SEAP, pe 27 august 2013, un nou anunț de participare la licitația privind contractul intitulat „Sală multifuncțională de sport, aleea Stadionului f.n., municipiul Cluj-Napoca - continuare lucrări”. Licitația propriu-zisă a avut loc pe 17 octombrie 2013, iar
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
GC SRL, SC Modern Bau SRL și SC Trustul de Instalații, Montaj și Construcții. Pe data de 21 noiembrie 2013, CNSC a respins toate contestațiile și a decis că autoritatea contractantă poate continua procedura de atribuire. Pe 31 decembrie 2013, Primăria Cluj și asocierea câștigătoare au încheiat contractul de lucrări, în valoare de 43.293.764,9 lei (34.914.326,57 lei fără TVA). Astfel, în final, CON-A și asociații săi au încasat pe cele două contracte o sumă
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
contractul de lucrări, în valoare de 43.293.764,9 lei (34.914.326,57 lei fără TVA). Astfel, în final, CON-A și asociații săi au încasat pe cele două contracte o sumă apropiată de estimarea financiară inițială a primăriei și mult mai mare decât oferta lor din 2010. Lucrările au fost repornite pe 15 ianuarie 2014 și au durat până în septembrie 2014. Procedurile de recepție au început în septembrie și s-au terminat pe 15 octombrie 2014. Pe 3
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
în 2011 a vorbit public despre demolarea atât a fostului restaurant Surlott Grádics, cât și a apartamentelor construite după planurile lui Károly Kós pentru muncitorii fabricii de mobilă în strada Margaretelor din oraș. Demolarea acestora din urmă, aflate în proprietatea primăriei, a fost oprită numai după sesizarea Muzeului Județean Mureș. Surlott Grádics se află în proprietate privată și a fost renovat cu acordul Direcției Județene de Cultură Mureș, într-un mod criticat de opinia publică. Astfel, în urma termoizolării sintetice, montării ferestrelor
Súrlott Grádics () [Corola-website/Science/333679_a_335008]