38,855 matches
-
unui anumit individ, ar trebui să ducă la o evaluare medicală preventivă care să caute posibilele cauze cerebrale", a spus Naasan. Primele semne de demență frontotemporală pot include schimbări de personalitate, precum dezinhibare, lipsă de empatie, apatie, comportament obsesiv-compulsiv, potrivit cercetătorului. "Uneori este greu să înțelegem conceptul că o zonă anume a creierului nostru nu funcționează corespunzător, ducând la comportamente care pot varia de la tulburător la detașat, până la infracțional", a mai spus medicul Naasan. Familia și prietenii pot interpreta cu ușurință
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
spitale psihiatrice, în timp ce alții sunt inchiși sau plasați în azile psihiatrice după ce sunt diagnosticați cu o tulburare de personalitate antisocială" a declarat Sfera pentru Reuters. Potrivit lui Naasan, este dificil de evaluat câte infracțiuni sunt rezultatul unor astfel de cauze medicale. Cercetătorii nu au analizat și cazierele judiciare, astfel că nu pot spune care este proporția de oameni care comit infracțiuni din cauza unei boli neurodegenerative, raportată la numărul total de autori de infracțiuni. Personalul din sistemele de sănătate nu este foarte familiarizat
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
infracțiuni din cauza unei boli neurodegenerative, raportată la numărul total de autori de infracțiuni. Personalul din sistemele de sănătate nu este foarte familiarizat cu demența frontotemporală și diagnostichează greșit multe cazuri ca fiind tulburare bipolară sau schizofrenie cu instalare târzie, potrivit cercetătorului american. Bolile din gama demenței frontotemporale pot fi diagnosticate cu exactitate cu ajutorul tomografului cu emisie de pozitroni și al testelor neuropsihologice, "dar numai dacă ne gândim că ar putea fi vorba despre aceste boli", a spus Georges Naasan.
Ipoteză: Apetența pentru infracțiuni, simptom al DEMENȚEI () [Corola-website/Journalistic/105200_a_106492]
-
cheratinoși; cu ajutorul ei, speciile parazite ale acestui grup (nu toate sunt parazite) se prind de corpurile altor pești, hrănindu-se cu sângele acestora. La unele specii din acest grup, s-a descoperit prezența unor organe parietale, fotosensibile, despre care majoritatea cercetătorilor cred că ar avea un rol în reglarea comportamentului peștelui în funcție de ritmul zi-noapte și de anotimp. În cartea The Third Eye, zoologul Richard Marshall Eakin (1910 -1999) menționează că la ciclostomii studiați au fost descoperite chiar două formațiuni conectate între
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
parietal, dintre toate tetrapodele existente. Cercetările arată că el are o structură complexă, cu cornee, cristalin și retină alcătuită din celule fotoreceptoare, chiar dacă, în unele aspecte, alcătuirea lui amintește mai curând de ochiul caracatițelor decât de cel al vertebratelor, susțin cercetătorii I. R. Schwab ș iG. R. O’Connor, de la Universitatea California, într-o lucrare publicată în 2005. La puii proaspăt ieșiți din ou, corneea apare ca un „petic” de membrană transparentă în creștetul capului;, după câteva luni, acesta va fi
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
ar fi, prezența ochiului parietal, în diferite stadii de evoluție, este o dovadă că el a avut cândva un rol important în viața animalelor, rol preluat apoi de cei doi ochi laterali ai vertebratelor. Ochiul parietal este considerat de mulți cercetători drept un organ vestigial, o rămășiță a unei structuri anatomice cândva importante, azi de mult mai mică însemnătate, dar care, acolo unde mai există, încă mai are anumite funcții specifice. El nu percepe imagini, cum fac ochii laterali, dar prezintă
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
fotorecepție a fost preluată de ochii laterali, astfel încât la vertebratele superioare actuale - păsări și mamifere - al treilea ochi nu mai există: din complexul pineal a mai rămas doar glanda pineală. Păsările străvechi vor fi avut acest organ fotoreceptor, după cum sugerează cercetătorii care au studiat fosilele „păsării de la Melovatka”, un specimen de pasăre străveche, datând din Cretacic (acum cca. 90 de milioane de ani). Este una dintre puținele fosile în care s-au păstrat foarte bine impresiunile unor părți moi ale corpului
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
da de urmă și sperau să o întâlnească în timpul faimoasei călătorii pe coasta Noului pământ găsit în anul 1497. Documente din vremea lui Cabot susțin că exploratorii precedenți deja au ajuns pe insula Hy-Brasil, aceste ipoteze au făcut câțiva dintre cercetători să îi contrazică pe marinarii care poate au ajuns în mod necugetat până în Americi înaintea lui Cristofor Columb. Thule Un alt subiect fascinant pentru exploratori antici, poeți romantici și ocultiști naziști deopotrivă, Thule era un teritoriu evaziv despre care se
Șase locuri faimoase care nu au existat - DEZVĂLUIRI din istorie () [Corola-website/Journalistic/105203_a_106495]
-
o masă ca de jeleu năucitoare. Mulți dintre contemporani erau sceptici în ceea ce privește afirmațiile lui Pytheas, dar „îndepărtatul Thule” șovăia în imaginația europenilor și a ajuns să reprezinte, în cele din urmă, cel mai nordic punct din lumea cunoscută. Exploratorii și cercetătorii au identificat în mod divers Thule ca fiind Norvegia, Islanda sau Insulele Shetland și a fost folosit ca laitmotiv în poezie și mit. Insula este, poate, mai faimoasă pentru conexiunile cu Societatea Thule, o organizație esoterică post-Primul Război Mondial din
Șase locuri faimoase care nu au existat - DEZVĂLUIRI din istorie () [Corola-website/Journalistic/105203_a_106495]
-
aurit, iar regele James I l-a executat pe Raleigh după ce acesta nu s-a supus ordinului de a evita o luptă cu spaniolii. El Dorado a continuat să conducă misiuni de explorare și violența în colonii până la începutul anilor 1800 când cercetătorii Alexandr von Humboldt și Aimé Bonpland au declarat orașul ca fiind un mit după ce au fost efectuate expediții de cercetare în America Latină. Insula Sfântului Brendan Insula Sfântului Brendan era o misterioasă materializare a Paradisului care se credea că este ascunsă
Șase locuri faimoase care nu au existat - DEZVĂLUIRI din istorie () [Corola-website/Journalistic/105203_a_106495]
-
în 1955, când a murit Einstein. Fără să ceară permisiunea familiei, Harvey s-a hotărât să îndepărteze și să păstreze creierul savantului într-un borcan cu formaldehidă, studiindu-i fiecare circumvoluțiune la microscop, și oferind bucăți din el și altor cercetători. Scopul său? Să descopere secretul geniului lui Einstein. Nimeni nu a găsit vreodată vreun semn care să arate că există vreo diferență între creierele noastre și cel al lui Einstein, spunea Harvey. În anii 80, Marian Diamond, o cercetătoare în
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]
-
o masă. Copiii implicați în jocul reciproc au fost de trei ori mai numeroși în ceea ce privește intenția de a-i ajuta pe adulți să ridice de pe jos obiectele dărâmate de pe masă, în comparație cu copiii care erau angajați în jocul în paralel. Atunci când cercetătorii au repetat experimentul, în condiții ușor modificate, cu alți copii, cei din grupul de joc reciproc au fost de două ori mai numeroși în ceea ce privește intenția de a-i ajuta pe adulți. Potrivit acestor rezultate, comportamentul altruist ar putea fi determinat
Bunătatea, înnăscută sau învățată? Cercetătorii au un răspuns () [Corola-website/Journalistic/105198_a_106490]
-
două ori mai numeroși în ceea ce privește intenția de a-i ajuta pe adulți. Potrivit acestor rezultate, comportamentul altruist ar putea fi determinat mai degrabă de relațiile interumane, chiar dacă acestea sunt de scurtă durată, decât de instincte. Unul dintre argumentele susținute de cercetători în favoarea teoriei despre altruismul înnăscut avea la bază beneficiile aduse de adaptarea evolutivă - grija instinctivă față de cei din jur ar avea ca rezultat o îngrijire reciprocă, îmbunătățind propriile șanse de supraviețuire.
Bunătatea, înnăscută sau învățată? Cercetătorii au un răspuns () [Corola-website/Journalistic/105198_a_106490]
-
că oamenii nu au făcut legătura între vineri și ziua de 13 decât la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul celui de-al XX-lea, scrie descopera.ro. VINERI 13. De asemenea, potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători olandezi, într-o zi de vineri 13 se petrec mai puține lucruri accidente, infracțiuni, incendii etc., decât în oricare altă zi de vineri. Acest lucru și din pricina faptului că oamenii, superstițioși, sunt mult mai grijulii într-o zi de vineri
VINERI 13, zi cu ghinion. TOP 13 superstiții. VINERI 13 în istorie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105163_a_106455]
-
Viitorii astronauți de pe Marte vor avea nevoie de fructe și legume pentru a putea să supraviețuiască în acel mediu ostil. Un grup de cercetători britanici intenționează să cultive salată pe planeta roșie și speră că acele plante vor contribui la alimentația viitoarelor colonii umane, informează dailymail.co.uk. Dacă proiectul lor va fi acceptat, semințele de salată vor fi trimise pe Marte cel mai
Oamenii de știință britanici vor să cultive salată pe Marte () [Corola-website/Journalistic/105204_a_106496]
-
întreaga planetă vreme de mai multe săptămâni, iar vânturile pot atinge viteze de peste 100 kilometri pe oră. Este un mediu ostil în care oamenilor și mai ales plantelor le-ar fi greu să supraviețuiască. Însă noul proiect britanic, coordonat de cercetătorii de la Universitatea Southampton, vizează realizarea unor culturi de salată într-o seră, care va proteja plantele contra acestor condiții dificile de viață. În cadrul proiectului, denumit "LettuceOnMars", seră marțiană va fi lansată de pe Terra având la bord semințe de salată, apa
Oamenii de știință britanici vor să cultive salată pe Marte () [Corola-website/Journalistic/105204_a_106496]
-
ale memoriei în țările sud-est-europene după 1989), 2010. Dr. Anneli Ute Gabanyi, născută in București, a studiat engleza, romanistica si științe politice, cercetătoare si coordonatoare a departamentului românesc al institutului de cercetare din cadrul Postului de Radio Europa Liberă din München, Cercetător la Institutul Sud-Est din München si la Fundația Știință si Politică din Berlin; numeroase publicații cu privire la trecutul și prezentul României și al Republicii Moldova, membru al Consiliului Regal. Gerald Volkmer - doctor în filozofie și în drept, specialist în istoria Europei de
Referate consacrate Dinastiei de Hohenzollern, la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105413_a_106705]
-
limba maghiară, în fața unei asistențe universitare printre care, cu siguranță, s-au aflat și câțiva români. Lucrarea a fost publicată în limba maghiară în 1895, (la Tipografia Todoran, din Gherla), varianta în limba româna fiind cea tipărită în anul 2000. Cercetător minuțios și preocupat de acuratețea informației, Miron Cristea adună date ce îl vizează atât pe poet cât și pe familia sa, relaționând frecvent universul poetic cu cel existențial. Preț de pornire: € 900 Licitația are loc joi, 22 iunie, la ora
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
scrisă cu un real talent de povestitor. O carte cât un bun roman politic contemporan.” Sâmbătă, 27 mai, la ora 15.00, la standul RAO, va avea loc lansarea primei enciclopedii a relațiilor internaționale, concepută la o asemenea scară, de cercetătorii români, sub egida Academiei Române. Enciclopedia relațiilor internaționale, al cărei coordonator este Dan Dungaciu, nu este doar un inventar clasicizat de doctrine, strategii, concepte sau evenimente globale majore, ci și o oglindă a conceptelor și a evoluțiilor specifice spațiului răsăritean. Ea
La Bookfest, descoperiți plăcerea lecturii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105478_a_106770]
-
termenilor a fost folosită o structură-tip ce include: identificarea termenului; conceptualizarea sa; prezentarea și dezvoltările instituționale/teoretice/analitice; critici/reconsiderări ale termenului; statutul conceptului în prezent; bibliografie. Textele care formează conținutul cărții au fost redactate de 26 de autori, cercetători din cadrul Departamentului de Relații Internaționale al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu“ și colaboratori externi, secretariatul volumului fiind asigurat de Sanda Cincă și Ruxandra Iordache. Volumul semnat de Stelian Tănase și Elena Vijulie prezintă câteva aspecte
La Bookfest, descoperiți plăcerea lecturii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105478_a_106770]
-
oricît ar fi acesta de bogat datorită resursele native, bio-psihologice. Și iarăși, e interesant că m-au ajutat mai mult lecturile literare, jurnalele creatorilor, scrisorile, dar și operele de ficțiune”. Născut la 25 aprilie 1953, Vlădeni-Iași, Liviu Antonesei este scriitor, cercetător științific, jurnalist de presă scrisă, radio și televiziune. Este licențiat în psihologie-sociologie și doctor în științele educației al Universității „Al. I. Cuza” Iași. Profesor la Universitatea „Al. I. Cuza”. A publicat peste cincisprezece volume de literatură și despre literatură: poezie
Liviu Antonesei, la „Întâlnirile SpectActor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105519_a_106811]
-
Concepută de un prestigios comitet științific prezidat de Antonio Paolucci, expoziția prezintă toate artele de-a lungul unui deceniu vertiginos, cuprins între anul următor Primului Război Mondial și 1929, anul crizei economice mondiale. Curatoriată de Gianfranco Brunelli și Valerio Terraroli, unul dintre cercetătorii cunoscuți din domeniul artelor decorative din secolul al XX-lea, ea urmărește să permită o imagine a “versiunii italiene a sofisticatelor aspecte ale Art Deco și să ofere o nouă lectură critică a curentului. Este vorba despre gustul unei epoci
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
subiectul thrillerului care a reușit să producă rumoare chiar și în cercurile oamenilor de știință. Codurile, subiectele religioase, istorice, din domeniul artei și al arhitecturii, prezentate în Codul lui da Vinci i-au făcut chiar și pe cei mai documentați cercetători să-și pună întrebări în legătură cu adevăruri pe care le credeau absolute. “Mi-am petrecut viața explorând acea lume criptică și, în urmă cu câțiva ani, călătoria m-a dus față în față cu cel mai misterios cod pe care l-
Cărți care vă vor seduce by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105613_a_106905]
-
ce era folosit, din ce materiale este confecționat și în ce perioadă. Apoi, un următor nivel de interes privește informația pe care o deține sau o oferă obiectul de patrimoniu; este, de fapt nivelul de cunoaștere care intră în atenția cercetătorilor, al specialiștilor. Nu în ultimul rând, un al treilea nivel este dat de istoria obiectului și a modalității în care a ajuns să facă parte din patrimoniul muzeului. Sunt detalii nenumărate care, într-un muzeu, dau savoare și cresc interesul
Ambasadorul Republicii Moldova a prezentat harta Moldovei și Basarabiei de la 1769 la Muzeul Național al Hărții și Cărților Vechi by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105651_a_106943]
-
hărților vechi, prilej cu care a anunțat apariția unui album intitulat „Descriptio Bessarabiae” care va cuprinde hărți din colecțiile MNHCV, un proiect la care a lucrat îndeaproape cu Excelența Sa Mihai Gribincea. Albumul va apărea în curând și va fi dedicat cercetătorilor și pasionaților de istorie, cartografie și artă. În a doua parte a evenimentului, au fost invitate cele două violoniste din Republica Moldova, Iolanta Eremie și Diana Ciudin care au susținut un recital cu un program de J.S. Bach, Eugène Ysaÿe, George
Ambasadorul Republicii Moldova a prezentat harta Moldovei și Basarabiei de la 1769 la Muzeul Național al Hărții și Cărților Vechi by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105651_a_106943]