54,187 matches
-
copilului; acest fapt a constituit argumentul de bază pentru excluderea copiilor cu dizabilități din școlile obișnuite și trimiterea lor în școli speciale, alături de copii cu aceleași dizabilități. în viziunea socială, dizabilitățile sunt în principal o problemă creată social și o chestiune care ține în primul rând de integrarea completă a individului în comunitate. Dizabilitatea nu este un atribut al unui individ, ci un complex de condiții create de mediul social. Din această cauză, managementul acestei probleme necesită acțiunea socială și este
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
arătat astfel că efortul guvernului american de a investi resurse pentru a echilibra condițiile de educație din școli nu se regăsea în rezultatele școlare ale celor care erau beneficiarii politicii de egalizare a condițiilor. Studiul lui Coleman nu punea în chestiune numai principiul egalității oportunităților promovat de welfare- state, ci și modelul liberal de coeziune socială practicat de guvernul american în politicile sale sociale. Într-adevăr, sub președinția lui Lyndon B. Johnson politica americană a încercat să reia și să extindă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și în științele sociale. Într-un studiu critic despre teoria dreptății a lui Rawls, James S. Coleman a afirmat că neutralitatea valorică a sociologiei a fost o eroare și că în ultima vreme sociologia s-a arătat "capabilă să formuleze chestiuni normative care depășesc relația dintre individ și societate"45. Lipsa de referințe la cercetările sociologice este un defect major al Teoriei dreptății, mai ales că al doilea principiu a lui Rawls privește "condițiile în care inegalitatea există efectiv în societate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
practică de a realiza coeziunea socială, ridică o serie de probleme teoretice cu privire la semnificația dreptății. Este vorba despre dificultatea de a stabili un echilibru între conceptele de redistribuire și de recunoaștere în definirea dreptății, motivul principal fiind indeterminarea raportului dintre chestiunea rasială și politicile de redistribuire. Pe de o parte, există ipoteza că recunoașterea drepturilor colective a dus la ruina statului de tip welfare peste tot unde aceste politici au fost implementate, din pricina extinderii redistribuirii la identitățile colective. Argumente în favoarea acestei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de avuție publică care sunt "organic conectate cu evoluția zonelor periferice". Autorul are în vedere aici situația istorică a capitalismului românesc al cărui aspect periferic ridică problema condițiilor istorice, sociale și mentale pentru a crea condițiile necesare dezvoltării economice. Această chestiune i-a preocupat pe Zeletin, Madgearu și Vulcănescu, în vremea lor. Situația actuală nu diferă prea mult, în sensul că suntem tot la început. Reflecția asupra dreptății se află în impas, pentru că trebuie gândite mai întâi condițiile dezvoltării capitalismului generator
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să vadă dacă societatea actuală mai poate asuma un sens al carității pe care l-au avut societățile din trecut. Nu este vorba de o abordare funcționalistă a religiei, indiferentă la tipul de religie, ci este vorba de a plasa chestiunea în centrul problemei creștine a iubirii aproapelui. Admițând o largă libertate față de dogma creștină a mântuirii, cele cinci demersuri post-seculare admit că solidaritatea umană filtrată prin discursul religios mai are șansa de a furniza un sens pentru omul societăților post-moderne
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
morți și cei vii, pentru că cei morți nu mai trăiesc după moarte, iar cei vii, care vor muri, știu asta: anume că nimeni nu va întreprinde vreo reparație legată de persoana lor. A doua notă: Walter Benjamin, Jacques Derrida și chestiunea justiției între generații Dacă în cultura noastră tradițională, legătura dintre dreptate și ordine are în vedere relația dintre cei morți și cei vii, în gândirea iudaică ea îi cuprinde și pe cei care vor veni dinspre viitor. "Tipul de fericire
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
legea și care produce cuiva un prejudiciu este supus unui act de justiție în scopul de a restitui darul care i s-a dat spre gestiune, salvând în felul acesta relația. A treia notă: Paul Ricoeur despre teoria darului și chestiunea dreptății Construcția lui Paul Ricoeur înglobează teoria creștină a iubirii, teoria darului și principiile justiției distributive, ale lui Rawls. O primă afirmație care seamănă izbitor cu o afirmație similară a lui Tocqueville: "egalitatea de drepturi, completată cu egalitatea de șanse
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
scopurile empirice pe care vrea cu orice preț să le atingă"18. Ar fi vorba, deci, de transformarea dreptului pozitiv (în care se pune problema legalității mijloacelor în atingerea scopurilor) în drept natural, în care se pune problema legalității scopurilor, chestiunea legalității mijloacelor neintrând în discuție. În această situație, suveranul se transformă în agent de poliție, definit printr-o violență în afara dreptului. Cum ar spune Derrida, el devine fiară. Orice fiară are un dușman și, în acest caz al relației suveran
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
statul bunăstării generale chiar este punerea în practică a acestei teorii egalitariste liberale și, în al doilea rând, dacă permite extinderea unui model de distribuire la scara spațiului ecologic și la generațiile următoare. Distribuirea justă ca dreptate procedurală În ceea ce privește prima chestiune, este de remarcat faptul că, deși statul bunăstării generale este, din perspectivă doctrinară, un concept neoliberal, este dificil să stabilim cu exactitate care este relația dintre politicile sale concrete și principiile dreptății, în versiunea lui Rawls sau Dworkin. Conform acestor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
definirea rolurilor într-o schemă de cooperare justă. "O bună parte a resurselor de care dispun indivizii, consistă în oportunitățile de a-și dezvolta competențele proprii, de a se împlini în plan personal și de a-și exercita responsabilitățile. Aceste chestiuni sunt de importanță, nu cu privire la venitul asociat unui loc de muncă dat, ci cu privire la relațiile sociale generate de locul de muncă"9. Un exemplu în acest sens este distincția dintre slujbele "feminine" și cele "masculine", argumentul fiind că, dacă femeile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
află întotdeauna capitalismul și logica profitului. Cu toate că teoriile marxiste nu mai au astăzi susținerea ideologică de altădată, argumentul lor principal a fost preluat de o serie de mișcări sociale care se legitimează prin acele teorii ale distribuirii care pun în chestiune capitalismul și logica profitului. O bună parte dintre aceste teorii operează cu conceptul de "dreptate ecologică". Raportându-ne la maniera tradițională de abordare a ideilor politice, ecologismul ca teorie politică este "de stânga", având în vedere că se sprijină pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
spun că piața liberă și capitalismul sunt cauza reală a problemelor ecologice stau teoriile care argumentează că adevăratele catastrofe ecologice sunt produse de populațiile sărace ale globului care vandalizează resursele planetei pentru a-și procura mijloace de trai. Astfel, în chestiune se află o serie de concepte teoretice forjate ideologic în luptele politice din trecut și reluate acum din alt unghi. Conceptul de inegalitate inacceptabilă dobândește o semnificație aparte în problemele de dreptate ecologică: ceea ce se cere a fi distribuit în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
survine ca o urgență, întrucât este vorba de lipsa unor bunuri esențiale (hrană, medicamentele, apă) care au existat vreme îndelungată în cantități suficiente și nu au făcut în trecut obiectul unor revendicări de dreptate. În mod normal, aceste revendicări ridică chestiuni legate de dreptatea socială, dar, în astfel de cazuri, justa distribuire a bunurilor deficitare în caz de catastrofă trebuie corelată cu justa distribuire a dreptului la un mediu înconjurător care să fie favorabil vieții și sănătății, de unde și obligativitatea de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
doilea rând, în poziția originară nu pot fi stabilite decât principiile cooperării într-o societate restrânsă de oameni, care se recunosc drept persoane raționale și rezonabile capabile să admită principiile dreptății liberale și consecințele care rezultă din ele. Principiile în chestiune definesc ceea ce Rawls numește "structura de bază a societății", în care nu pot fi incluse precizări cu privire la condițiile de mediu, din motivul invocat mai sus. Dar nimic nu interzice ca legislația ulterioară a unei societăți să includă aspecte legate de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nimic nu interzice ca legislația ulterioară a unei societăți să includă aspecte legate de protecția mediului, dacă membrii acelei societăți, prin reprezentanții lor în forurile legislative, vor considera aceasta drept o "oportunitate justă". O asemenea prevedere nu ar atinge însă chestiunea de fond a dreptății ecologice, deoarece inegalitățile, revendicările și măsurile de corectare nu pot fi decât "prost încadrate" în politica unei societăți domestice 26. Dreptatea ecologică se referă în primul și în primul rând la inegalități și "fragilități" a căror
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
politică pentru structura de bază a unei societăți democratice închise și autosuficiente. Odată făcut acest lucru, ea merge apoi mai departe la principiile pentru revendicările generațiilor următoare, se extinde la principiile pentru dreptul popoarelor și [se restrânge] la principiile pentru chestiuni sociale speciale. De fiecare dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză"27. Rawls discută această chestiune în special cu privire la dreptatea internațională, considerând că este vorba de o lărgire a viziunii din Teoria dreptății. Dar, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la principiile pentru revendicările generațiilor următoare, se extinde la principiile pentru dreptul popoarelor și [se restrânge] la principiile pentru chestiuni sociale speciale. De fiecare dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză"27. Rawls discută această chestiune în special cu privire la dreptatea internațională, considerând că este vorba de o lărgire a viziunii din Teoria dreptății. Dar, în versiunea originală, teoria dreptății distributive a lui Rawls, precum și cea elaborată de Dworkin nu se aplică direct la problemele nedreptăților ecologice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru a gândi posibilitatea de a transfera anumite avantaje și beneficii către cei mai defavorizați: întrebarea este dacă acest model permite continuarea eficientă a activităților productive care să asigure bunuri fără de care umanitatea nu se mai poate descurca 28. O chestiune de importanță majoră pentru conturarea și consolidarea conceptului de dreptate ecologică a fost preocuparea pentru "recunoașterea individuală, [și pentru] participarea și funcționarea comunității"29, aspecte care au fost introduse în discuția despre dreptate de către filosofii comunitariști, ca reacție față de teoria
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
limitate. Teoria dreptății elaborată de Thomas Pogge susține că, dacă un guvern vinde resursele naturale, fiecărui sărac i se cuvine o mică parte din valoarea acestora. "Pogge insistă asupra redistribuirii ca o datorie a dreptății mai degrabă decât ca o chestiune de caritate; el extinde concepția dreptății la problema mediului, pe considerentul că toate ființele umane sunt părtașe la dezvoltarea, înstrăinarea, și utilizarea resurselor naturale"34. La fel ca în cazul dreptății intergeneraționale, dreptatea se referă la modul în care ființele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Stich are certitudinea că Goodman consideră de la sine înțeleasă următoarea concluzie: un sistem de reguli inferențiale este întemeiat dacă trece testul "echilibrului reflectiv". Însă, nu este deloc clar de ce crede Goodman că oricine poate ajunge la concluzia respectivă. La această chestiune sunt posibile mai multe răspunsuri. Stich se rezumă la două: (1) Testul "echilibrul reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul răspuns, atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
concepție publică asupra dreptății și în care religia sau alte doctrine comprehensive să fie compatibile cu un stat liberal. Războaiele din Golf și din Iugoslavia, ascensiunea terorismului islamic și sărăcia din lumea a treia constituiau realități care puneau serios în chestiune modelul romantic (hegelian) al lui Fukuyama. Sesizând și el acest lucru, Fukuyama admitea la un moment dat că actuala orientare înspre democrație ar putea să fie un fenomen ciclic. Dar el o face fără convingere. Teoriile ciclice sunt prin excelență
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
binele statului de asocierea fericirii cu virtutea. Problema fundamentală a politicii moderne este de a legitima fie suveranitatea, fie rezistența, iar justificarea inegalității rămâne o condiție esențială a loialității cetățeanului. Toate filosofiile politice de după Hobbes s-au învârtit în jurul acestei chestiuni. Imaginea de pe coperta ediției originale a Leviathan-ului simbolizează relația dintre suveranitate și coeziune. Atributul fundamental al suveranității este puterea; în raport cu ea, dreptatea este un termen mai slab, fiind ulterioară instituirii unui raport legitim de forțe. Dreptatea este modalitatea puterii de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
elevii care fac confuzii între sunetele p/b: Citește și compară perechile de cuvinte: pun-bun, pere-bere, poală-boală, pată-bată, pombă-pombă. Fișa de dezvoltare se alcătuiește pentru elevii buni ca să nu piardă timpul așteptându-i pe cei cu ritm lent. Acestea cuprind chestiuni mai dificile, probleme de inteligență și-i ajută să-și dezvolte procesele intelectuale. - Scrie propoziții în care cuvintele „ochi” și „port” să aibă înțelesuri diferite. - Găsiți trăsăturile fizice și morale ale personajului principal din text. Fișa de exercițiu cuprinde exerciții
Caleidoscop by Lidia Pintilie, Ioan Pintilie () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93498]
-
să studieze un aspect oarecum deosebit, "cadența", ritmul final al propozițiilor încetățenit în tradiția prozei oratorice latine, pentru care limba latină avea tipare exacte, cu nume specifice. "Cadența", mai ales în propozițiile interogative și exclamative, este în parte, și o chestiune de melodie. Cititorul englez modern sesizează cu greu tiparele meșteșugite ale cursului latin când sunt imitate în limba engleză, deoarece în engleză accentele nu sunt fixate cu aceeași rigiditate convențională ca vocalele lungi și scurte din sistemul latin; dar s-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]