39,601 matches
-
Maria Păscu, erau oameni modești, țărani cu frica lui Dumnezeu. Artistul păstrează multe amintiri din perioada copilăriei pe care o descrie mai târziu în Jurnalul sau ținut din 1964 și până în 1970, ăn în care este arestat. Multe dintre aceste amintiri sunt legate de perioada tulbure a războiului văzute prin ochii unui copil de 6 ani, precum plecarea sătenilor și a tataului pe front, îmbolnăvirea bunicilor de tifos și moartea buncii Maria, venirea rușilor, adâncă durere a bunicului pentru pierderea pe
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
Stelian Olariu este definitiv legată de corul Operei, deși până în anul 1966 a continuat să dirijeze și Corul de copii al Palatului Copiilor. Astfel, sub îndrumarea sa, Corul Operei Naționale a participat în peste 150 premiere și reluări, rămânând în amintirea publicului din capitală, din țară și de peste hotare cu prestații de excepție. Sub îndrumarea maestrului Stelian Olariu corul Operei Naționale București a participat și la nenumărate concerte aniversare, gale și promenade, înregistrări la Radio și Electrecord, și filmări la TVR
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
el tânjește după casă, iar când este acasă, tânjește după spațiu. Înțelegând că absența sa continuă o afectează pe soția sa, el decide să facă o ultimă călătorie în spațiu, în timpul căreia moare în apropierea soarelui. Pentru a evita această amintire dureroasă, soția și fiul său își vor trăi în continuare viețile în timpul nopții. Un grup de preoți călătorește pe Marte pentru o activitate de misionariat. Acolo descoperă că nativii sunt entități de energie pură, ceea ce face ca păcatul fizic să
Omul ilustrat () [Corola-website/Science/326833_a_328162]
-
(n. 1913 - d. 1989), un discipol britanic al lui Charles Fort, a publicat nouă cărți pe tema astronautului antic, prima carte apărând cu patru ani mai devreme decât "Amintiri despre viitor" (1968) de Erich von Däniken. Mulți scriitori despre farfuriile zburătoare de la mijlocul anilor 1950, cum ar fi Desmond Leslie, George Hunt Williamson, Daniel Fry sau Morris K. Jessup au elaborat, de asemenea, diferite idei despre astronautul antic, inclusiv
W. Raymond Drake () [Corola-website/Science/326901_a_328230]
-
rapidă a informațiilor printre moluște, unii savanți opinând că ele sunt, de fapt, un organism împărțit în mai multe trupuri. Explorând o nouă aterizare din Mississippi, Bătrânul descoperă trupuri omenești aflate în animație suspendată, iar descoperirea îi trezește lui Mary amintiri dureroase de pe vremea când trăia într-o comunitate de pe Venus. Accesându-i amintirile prin hipnoză, Bătrânul și Șam descoperă că populația venusiana a devenit în trecut victima moluștelor, de care a scăpat prin intermediul "febrei de nouă zile ". Deși fatală și pentru
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
fapt, un organism împărțit în mai multe trupuri. Explorând o nouă aterizare din Mississippi, Bătrânul descoperă trupuri omenești aflate în animație suspendată, iar descoperirea îi trezește lui Mary amintiri dureroase de pe vremea când trăia într-o comunitate de pe Venus. Accesându-i amintirile prin hipnoză, Bătrânul și Șam descoperă că populația venusiana a devenit în trecut victima moluștelor, de care a scăpat prin intermediul "febrei de nouă zile ". Deși fatală și pentru oameni, ea duce la moartea moluștei după doar patru zile, permițând salvarea
Mânuitorii de zombi () [Corola-website/Science/325522_a_326851]
-
(în ) este un film american de comedie din 1987, regizat de Woody Allen după propriul scenariu. Filmul rememorează viața unei familii americane în timpul Epocii de Aur a Radioului, utilizând atât muzica, cât și amintirile pentru a relata povestea. Naratorul (Woody Allen) povestește cum i-a influențat radioul copilăria, în zilele de dinainte de apariția televiziunii. Allen însuși relatează povești din tinerețea sa, deși el nu este văzut de public. Tânărul Allen este reprezentat pe ecran
Zilele radioului () [Corola-website/Science/325610_a_326939]
-
Joe". În orașul New York City al tinereții sale de la sfârșitul anilor 1930 pe un acoperiș cu vedere către Times Square în noaptea de Anul Nou a anului 1944, această poveste a vârstei de aur a radioului amestecă experiențele naratorului cu amintirile sale și cu anecdote, inserând amintirile sale despre legendele urbane referitoare la vedetele de la radio și schimbând în permanență subiectele și secvențele. Chiar dacă familia evreo-americană a naratorului trăiește modest în Queens, în cartierul Rockaway Beach al New York-ului, fiecare membru
Zilele radioului () [Corola-website/Science/325610_a_326939]
-
tinereții sale de la sfârșitul anilor 1930 pe un acoperiș cu vedere către Times Square în noaptea de Anul Nou a anului 1944, această poveste a vârstei de aur a radioului amestecă experiențele naratorului cu amintirile sale și cu anecdote, inserând amintirile sale despre legendele urbane referitoare la vedetele de la radio și schimbând în permanență subiectele și secvențele. Chiar dacă familia evreo-americană a naratorului trăiește modest în Queens, în cartierul Rockaway Beach al New York-ului, fiecare membru găsește în emisiunile de radio, la
Zilele radioului () [Corola-website/Science/325610_a_326939]
-
Cel mai probabil osemintele părintelui Grigore Resmeriță odihnesc astăzi în Cimitirul Evreiesc din Păcurari. În vara anului 2011, la comemorarea a 70 de ani de la pogromul din Iași, s-a încercat, la inițiativa Societății ACREMIS, ridicarea unui monument comemorativ în amintirea preotului martir, pe locul unde a fost, cândva, biserica „Sf. Ilie”. Există un act încheiat între Primăria Iași, în anul 1953 și Parohia „Talpalari”, prin care autoritățile comuniste demolatoare de atunci își luau angajamentul să facă un monument de aducere
Grigore Resmeriță () [Corola-website/Science/325618_a_326947]
-
Mondial. A publicat două volume: "Oameni și vremuri" (1920) și "Într-un „colț de rai”" (1930). A publicat articolele social-politice și evocări în periodice (în special în "Însemnări ieșene") și a transpus scenic, în "Catiheții de la Humulești" (1938), fragmente din "Amintirile din copilărie" ale lui Ion Creangă. Opera sa este reprezentată de cele două volume apărute în timpul vieții sale: și de o dramatizare inspitată din "Amintiri din copilărie" de Ion Creangă: În 1969, fiica sa a deschis "Casa memorială I.I. Mironescu
Ioan I. Mironescu () [Corola-website/Science/325656_a_326985]
-
special în "Însemnări ieșene") și a transpus scenic, în "Catiheții de la Humulești" (1938), fragmente din "Amintirile din copilărie" ale lui Ion Creangă. Opera sa este reprezentată de cele două volume apărute în timpul vieții sale: și de o dramatizare inspitată din "Amintiri din copilărie" de Ion Creangă: În 1969, fiica sa a deschis "Casa memorială I.I. Mironescu din Tazlău" în casa în care s-a născut și a locuit medicul și scriitorul I.I. Mironescu. În acest scop, a fost reconstituită camera de
Ioan I. Mironescu () [Corola-website/Science/325656_a_326985]
-
analiză cu povestirea „Inima care-și spune taina” a lui Poe. În ambele povestiri, un criminal își ascunde cu grijă crima și se crede inatacabil, dar în cele din urmă eșuează și se dă singur de gol, împins de o amintire sâcâitoare a vinovăției sale. Povestirea este prezentată ca o narațiune la persoana întâi, cu ajutorul unui narator care nu-i demn de încredere. El este un om condamnat de la bun început în povestire. Naratorul afirmă că a iubit animalele de la o
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
jurnalului său, care supraviețuise epocii comuniste. Jurnalul a fost vândut după mai multe runde de negocieri Instituției Yad Vashem și a fost publicat cu o introducere a lui Jonathan Safran Foer și o prefață a surorii lui Petr Ginz. În amintirea lui Petr Ginz și a lui Ilan Ramon a apărut și un timbru comemorativ. Toate titlurile reprezintă traduceri aproximative în română, întrucât majoritatea scrierilor sunt pierdute. Jurnalul nu a fost până în 2013 tradus în limba română.
Petr Ginz () [Corola-website/Science/325695_a_327024]
-
soartă, dar ea este deja "moartă" atunci când el ajunge. Rachel aproape că moare după ce generatorul electric se defectează, iar bărbații nu sunt în măsură să-i producă un șoc electric cu ajutorul defibrilatorului. Din fericire, ea supraviețuiește, dar este bântuită de amintirea tatălui ei care s-a sinucis atunci când ea era un copil. Cei trei bărbați își dezvăluie în cele din urmă experiențele lor chinuitoare unul față de altul, iar David decide să pună stop viziunilor sale. El merge să o viziteze pe
Dincolo de moarte () [Corola-website/Science/325790_a_327119]
-
Premiului Nobel, a fost tipărită printre primii de editura "Molodaia Gvardia". Mareșal, de două ori Erou al Uniunii Sovietice, Vasili Ciuikov a prefațat mai multe cărți publicate de editură și a publicat aici cartea " Tineretul călit în luptă", ce conține amintiri despre Războiul Civil. Pilotul-astronaut, Erou al Uniunii Sovietice, Iuri Alexeevici Gagarin a fost autorul și personajul unor cărți publicate de "Molodaia Gvardia”, făcând ultima sa vizită în sediul editurii la 25 martie 1968. Cartea "Psihologia și cosmosul", scrisă în colaborare
Editura Molodaia Gvardia () [Corola-website/Science/325823_a_327152]
-
europeni în Evul Mediu din Epoca luminilor"). În 2002 editura a lansat o nouă serie intitulată "Trecutul apropiat" (memorii și epistole). Printre cărțile publicate în seria "Trecutul apropiat" sunt " Viața pe vântul de răsărit" de I. Gunther, "Viață și destin. Amintiri" de A. Taho-Godi, "Девочка, катящая серсо..." de O. Hildebrandt-Аrbenina, "Chipuri și imagini" de E. K. Gherțik, "Culoare veselă: Jurnale. Eseuri despre artă" de T. A. Маvrina. În 2005 s-a reluat publicarea seriei "Viața unor oameni remarcabili. Biografia continuă". Spre deosebire de
Editura Molodaia Gvardia () [Corola-website/Science/325823_a_327152]
-
sale comedii jucate mai întâi pe scenele din Broadway, au fost traduse și reprezentate în întreaga lume, dobândind un loc de frunte în repertoriul teatral universal din secolul al XX-lea și al XXI-lea Între piesele sale se numără "Amintiri din Brighton Beach","Biloxi Blues" și "Un cuplu ciudat". a câștigat Premiul Pulitzer pentru dramă pentru piesă "Lost În Yonkers". După mai multe din piesele sale au fost realizate filme artistice, pentru care a scris scenariul. A mai scris și
Neil Simon () [Corola-website/Science/325837_a_327166]
-
de conștiință suprarealist. O parte din creațiile sale din anii 1970-1980 au un substrat autobiografic, ca de pildă „Capitol secund” (Chapter two) (1977) despre a doua căsătorie a unui văduv, si mai ales trilogia despre tinerețea să, compusă din piesele „Amintiri din Brighton Beach” (Brighton Beach Memoirs) (1983), „Biloxi Blues” (1985) și „Broadway Bound” (1986) Simon s-a distins și prin libretele sale pentru musicaluri că de exemplu „Sweet Charity” (1967) „Promises, Promises” (1968) ,„They’re Playing Our Song” (1978) și
Neil Simon () [Corola-website/Science/325837_a_327166]
-
pe longobarzi în Italia din cauză că fusese destituit de Iustin al II-lea. Adesea respinsă ca bazată pe o tradiție nedemnă de crezare, ipoteza a fost studiată atent de istorici moderni, îndeosebi de Neil Christie, care vede în ea o posibilă amintire a unei invitații oficiale din partea bizantinilor pentru stabilirea longobarzilor ca "foederati" în Italia de nord, în scopul apărării regiunii în calea expansiunii france, aranjamentul fiind ulterior abrogat de Iustin al II-lea. Emigrarea longobarzilor a început într-o luni, după
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
la zid și „a privit cu dezgust” semnul stradal, spunând „asta nu e normal, trebuie coborât imediat” după care a fost desfăcut de pe zid. Acest act a simbolizat capturarea orașului vechi, precum și posibilitatea evreilor de a vizita aceste locuri. Aceste amintiri emoționante au fost relatate de David Ben Gurion și Shimon Peres. După victoria Israelului de după Războiul de Șase Zile din 1967, Zidul Plângerii a ajuns sub controlul Israelului. Yizchak Rabin, al cincelea Prim-Ministru al Israelului, descrie momentul când soldații
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
continuarea navei laterale. La intrare se mai păstrează doar o arhivoltă romanică. În anul 1575, Eufrosina și Jacob Paleologul, urmașii casei imperiale a Paleologilor bizantini, au donat o placă din marmură localizată pe stâlpul de sud al arcului triumfal, în amintirea fiicei lor, Despina, decedată la Alțâna. Ea este reprezentată ca un prunc înfășat, având capul așezat pe o pernă cu ciucuri, având deasupra crengile unei sălcii plângătoare. Sub cor există și lespedea funerară a mormântului. În cor își făcea simțită
Biserica fortificată din Alțâna () [Corola-website/Science/325106_a_326435]
-
Joaquin la Paris cu pianista Victoria Kamhi (originară din Istanbul, Turcia), cu care s-a căsătorit în 1933 în orașul spaniol Aranjuez. În "luna de miere" petrecută în acest oraș, perechea a întreprins lungi plimbări prin "Grădinile regale" din Aranjuez. Amintirea acestor plimbări se va reflecta în 1939 în acordurile piesei “"Concierto de Aranjuez"”. În acel timp el mai putea optic distinge, cu greu, contururile vagi ale viitoarei soții, în alb-negru. Scurtă vreme după aceea, a orbit complet. Ea a avut
Joaquín Rodrigo () [Corola-website/Science/325151_a_326480]
-
a murit, iar scenariștii au introdus-o pe Ezri - o tânără trill, ofițer al Flotei Stelare și noua gazdă a simbiontului Dax. Lipsită de pregătirea necesară acestei uniuni, ea este deseori frustrată de diverse aspecte ale relației simbiotice și de amintirile din cele opt vieți pe care le-a moștenit. Ea se confruntă de asemenea cu amintirea iubirii pe care Jadzia o simțea pentru Worf, dar și cu propria atracție față de dr. Bashir.
Ezri Dax () [Corola-website/Science/325152_a_326481]
-
și noua gazdă a simbiontului Dax. Lipsită de pregătirea necesară acestei uniuni, ea este deseori frustrată de diverse aspecte ale relației simbiotice și de amintirile din cele opt vieți pe care le-a moștenit. Ea se confruntă de asemenea cu amintirea iubirii pe care Jadzia o simțea pentru Worf, dar și cu propria atracție față de dr. Bashir.
Ezri Dax () [Corola-website/Science/325152_a_326481]