39,065 matches
-
fost donată după moartea lui Petrus Sigerus de către fiul acestuia Karl Andreas liceului evanghelic sibian, apoi trecând în 1925 în proprietatea „Muzeului de științe naturale” din Sibiu. În 1817, când s-a înființat, prin decret imperial, o școală de economie forestieră la Sibiu, Sigerus a fost numit profesor de botanică. Sigerus a fost totodată interesat și de meteorologie, lui datorindu-se primele măsurători meteorologice din Sibiu. A alcătuit și o colecție mineralogică, care a intrat în posesia „Asociației transilvănene de științe naturale
Petrus Sigerus () [Corola-website/Science/316716_a_318045]
-
cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. La examenul de admitere pleacă de acasă fara voie, cu 300 de lei împrumutați din vecini, întorcându-se cu fișa de „admis cu bursă de studii”. 1961-1964. Profesor la Centrul Școlar Forestier Blaj, (1961-1964) Cadru didactic la Institutul Pedagogic Târgu Mureș. 1964-1974. Asistent la Institutul Pedagogic de 3 ani Târgu-Mureș. Redactor la revista „Vatra“. 1974. A devenit doctor al Universității București cu teza „Vladimir Streinu - critic, istoric literar, estetician al poeziei și
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
momentul execuției regelui Ludovic al XVI-lea. Insurgenții juraseră că îl vor prinde pentru a-l închide într-o cușcă de fier. În ziua de 18 iulie 1793, trupele armatei catolice și regale concentrate la Coron, comandate de generalii Henri Forestier și Piron de La Varenne, au atacat trupele republicane staționate la Vihiers, comandate de generalul Santerre. Fiindu-i treamă ca insurgenții din Vendée să nu-și îndeplinească amenințarea, generalul Santerre a luat-o la fugă, sărind cu calul peste un gard
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
epoca artistică a stilului romanic, fără a mai fi completate ori reparate major. Au fost trasate 16 secțiuni, șase la nord de biserică, patru în colțul de sud-vest al refectoriului, cinci pe latura sudică a claustrului și una lângă drumul forestier care leagă satul de pădure, suprafața totală investigată fiind de 400 m2. Materialul arheologic descoperit cuprinde, în primul rând, fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment) la care se adaugă ceramică uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
drum de acces la ruinele cetății și nici măcar un indicator care să-i semnaleze existența, multă lume neștiind nici de existența ei și cu atât mai puțin de locul unde se află. La cetate se poate ajunge pe un drum forestier aflat la capătul Străzii Mihail Sadoveanu din Suceava, printr-o pădurice până se ajunge într-o creastă de deal. Locul unde se află cetatea este marcat printr-un vechi indicator, actualmente rupt, dar al cărui picior de fier poate fi
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
evaluarea distribuției dozei individuale. Justificarea și optimizarea unei acțiuni de protecție nu trebuie să se bazeze pe doza individuală maximă a unui grup. Dacă în cadrul grupului definit există un subgrup definibil care este mai expus la risc (de ex. muncitorii forestieri, fermierii), acțiunile fezabile pentru acest grup trebuie justificate și optimizate separat. Principiile de bază pentru protecția populației într-o situație de intervenție, recomandate de organizațiile internaționale (IAEA 1991, ICRP 1993, Standarde de Securitate de Bază), se bazează pe justificarea și
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
Totuși, grupurile speciale de muncitori ale căror ocupații nu au legătură cu accidentul pot face subiectul unor căi de expunere specifice, legate direct de activitatea profesională a acestora. Lucrătorii care realizează activități de acest tip sunt de ex. fermierii, muncitorii forestieri și cei care mânuiesc filtre industriale de aer contaminate. Limitarea expunerii individuale a acestor persoane trebuie să fie evaluată conform principiilor justificării și optimizării. Monitorizarea individuală nu este necesară în mod normal. 13. FACTORI CARE TREBUIE CONSIDERAȚI LA APLICAREA ACȚIUNILOR
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
mai multe ramuri. "f. După obiectul de activitate (activitățile realizate, după clasificarea uzuală oficială):" - întreprinderi de producție; - întreprinderi de comerț; - întreprinderi de servicii. "g. După sectorul economic în care poate fi încadrată întreprinderea:" - întreprinderi din sectorul primar (agricultură, pescuit, exploatare forestieră, industrie extractivă); - întreprinderi din sectorul secundar (industrie prelucrătoare); - întreprinderi din sectorul terțiar (distribuție, bănci, asigurări, transport, formare profesională, servicii pentru populație. "h. După natrua tehnologiei și seria de fabricație:" - întreprinderi care realizează unicate și serii mici; - întreprinderi care produc în
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
(numit și Pasul Tătarilor) este o trecătoare din România, situată în Munții Tătaru din Carpații Orientali la 1340 m altitudine, care leagă valea Teleajenului de cea a Buzăului. În zilele noastre prin pasul Tabla Buții trec doar drumuri forestiere și poteci turistice, dar atât în Antichitate cât și în Evul Mediu, pe aici trecea o importantă cale comercială care unea centrul Munteniei cu cel al Transilvaniei, motiv pentru care în perioada medievală s-a construit în acest loc și
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Solifugele sunt considerate indicatori endemici ai biomurilor de deșert. Cele mai multe solifuge locuiesc în habitatelor calde și aride. Arealul lor cuprinde practic toate deșerturi în ambele emisfere, de est și de vest, cu excepția Australiei. Unele specii au fost întâlnite în ecosisteme forestiere sau de stepă. Iarna solifugele hibernează, uneori și în perioada aridă de vară. Solifugele sunt animale carnivore sau omnivore, majoritatea speciilor se hrănesc cu termite, gândaci nocturni și alte artropode. Cele mai curajoase au fost observate mâncând șerpi și rozătoare
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
4 stele) are 99 camere duble și este localizat în vecinătatea parcului municipal și a primăriei Rădăuți. Premiul Schweighofer se acordă ideilor inovatoare în tehnologie, produse și servicii din întregul lanț valoric, cu scopul de a consolida competitivitatea întregului sector forestier european. Acest premiu este acordat o dată la doi ani, din 2003. Valoarea totală brută a premiului este de 300.000 euro. Premiul este divizat în Marele Premiu și numeroase Premii pentru Inovație. Pe 22 mai 2014 a apărut o scrisoare
Holzindustrie Schweighofer () [Corola-website/Science/318603_a_319932]
-
în Munții Bihorului. este situată în versantul drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gardă de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peșteră Scărișoara pe Valea Ordâncușa Corobana în limbajul local înseamnă scorbura, vizuina, adăpost natural. Asta și este, o scobitura în peretele de calcar al Cheilor Ordâncușei, de dimensiuni impresionante, lata de 38 m și
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
la 7 iulie 1898 odată cu Calea ferată Rădăuți-Brodina. Linia secundară a fost utilizată în special pentru a facilita accesul la pădurile de pe Obcina Mare, aflate la sud de Putna; aici Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române a desfășurat o exploatare forestieră intensă, pornind de la Mănăstirea Putna. La începutul secolului al XX-lea au fost construite mai multe căi ferate cu ecartament îngust, pe valea superioară a râului Putna, dar toate acestea au fost abandonate în jurul anului 1980. După primul război mondial
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
Ordâncușa. De aici existtă două variante. Prima o constituie poteca turistică marcata cu cruce roșie, care duce direct în cătunul Mununa. Cea de a doua variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar. Avenul se găsește la În 1983 o echipă a clubului Polaris peșterea prin zona Ghețar. Căutau cu încăpățânare o intrare în sistemul Iapa-Peștera Poarta lui Ionele. Ghidul de la Scărișoara îl anunță pe Viorel Roru Ludușan că
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
unei căi ferate secundare de la Dărmănești (anterior "Hatna") spre Câmpulung Moldovenesc (anterior "Kimpolung"). Această concesiune era condiționată de majorarea capitalului, la care au participat compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn și Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române - care a desfășurat o exploatare forestieră intensă în pădurile din Bucovina. Termenul de construcție a fost estimat la doi ani și jumătate. La 1 mai 1888 calea ferată a putut fi pusă în funcțiune. Ea se termina inițial la marginea la marginea de jos a Câmpulungului
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Întregalde, apoi pe drumul forestier până în cătunul Sfârcea( 4 km). De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata. Consultați localnicii. Peșteră este localizată la Este situată la 15 m sub nivelul Platoului Ciumerna. Intrarea orientată NV da acces direct într-o
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Apusenilor. Peștera se află pe teritoriul satului Necrilești, comuna Întregalde județul Alba, în partea centrală a Munților Trascău, pe Platoul Ciumerna, în bazinul hidrografic al râului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Alba Iulia- Întregalde. De aici, pe drumul forestier până în cătunul Necrilești (5 km), apoi pe jos sau cu o mașină de teren înca 2 km până pe Platoul Ciumerna. Ea se află la mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la Intrarea este situată la
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
partea de sus a râului a fost amenajat un lac artificial, pe malul căruia se află complexul turistic "Bucovina" și complexul de divertisment "Teiul Verde". La marginea satului se află nu mai puțin de 15 monumente ale naturii (botanice și forestiere). S-a amplasat o sondă pentru extragerea apelor minerale subterane.
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
lui Dimitrie Ghica-Comănești, fost magistrat și deputat, și al soției acestuia, Zoe Ghica, născută Lahovary. Studii de drept la Lausanne și Geneva. Proprietar de moșii pe Valea Trotușului. Fost atașat diplomatic la Paris, guvernator al Băncii Naționale, președinte al Fondului forestier și ministru în guvernul Marghiloman. Mare iubitor al naturii, protector al pădurilor naționale, vînător pasionat. Și-a însoțit părintele în expediția din „țara somalilor" (1895—1896), dar a călătorit și singur, dornic de aventuri vînătorești în lumea faunei exotice. În
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
pădurile din statele New York, New Jersey, Pennsylvania, Maryland și Connecticut. Din Chicago s-a îndreptat, prin Minnesota și Dakota, spre cîmpiile cu zăvoaie de plopi și sălcii înșirate pe malurile rîurilor Mississippi și Missouri, spre întinsele preerii lipsite de vegetație forestieră și, mai departe, spre Rocky Mountains (Munții Stîncoși). A observat atent vegetația întîlnitâ și a rămas surprins de marile incendii ce mistuiau, pe sute de mii de hectare, pădurile („Șire întregi de munți apar carbonizate cu totul, și acolo unde
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
Pădurea Neagră, care se întinde la est de valea Rinului, a format partea de vest a Pădurii Hercinice. Peste Rin la vest se întinde Carbonaria Silva și pădurea din Ardeni. Toate aceste păduri seculare din antichitate reprezentau ecosistemul post-glacial temperat forestier de foioase din Europa. Resturi din această pădure, o dată-neîntreruptă, există sub mai multe denumiri locale: "Schwarzwald" (Pădurea Neagră), Odenwald, Rhön Spessart, "Thüringerwald" (Munții Pădurea Turingiei), Harz, Rauhe Alb, Steigerwald, Fichtelgebirge, Erzgebirge, Riesengebirge, Munții Pădurea Boemiei și pădurile din Carpați
Pădurea Hercinică () [Corola-website/Science/320165_a_321494]
-
Hercynia Silva" (). Plinius cel Bătrân, în "Naturalis Historia", plasează regiunile estice ale "jugum Hercynium" (lanțul muntos Hercinic), în Panonia (azi Ungaria) și Dacia (azi România). De asemenea, el ne dă câteva idei despre compoziția sa, în care apropierea dintre arborii forestieri cauza lupte concurențiale între ei ("inter se rixantes"). El menționează stejarii săi gigantici . Dar chiar și el - pasajul în cauză nu este o interpolare marginală - face referire la aura mitologică pe care o secretă pădurea întunecată. El menționează păsări neobișnuite
Pădurea Hercinică () [Corola-website/Science/320165_a_321494]
-
află pe teritoriul satului Cetea, comuna Galda de Jos, județul Albă, în partea central-estică a Munților Trăscăului, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda la Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Galda de Jos 107 K, apoi pe drumul forestier până în satul Cetea. De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata, aproape de vârful despădurit al Pietrei Ceții. Consultați localnicii. Cunoscut de localnici din cele mai vechi timpuri, Avenul din Piatră Ceții a stârnit curiozitate și a
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
de Portland. Astăzi nu mai există urme vizibile ale fostei localități. Pârâul din apropiere a fost numit "Idiot Creek" după numele comunității și a fost adoptat oficial de din Statele Unite în 1977. În apropierea pârâului Idiot a existat o exploatare forestiera numită "Ryan's Câmp", care a fost parte a operațiilor de salvare după devastatoarele serii de incendii cunoscute că .
Idiotville, Oregon () [Corola-website/Science/320292_a_321621]
-
La cererea lui Brassens, "Gibraltar" și soția sa locuiesc în casa din Impasse Florimont. Brassens are cincizeci de ani si douăzeci de ani de carieră. O altă stagiune muzicală îl așteaptă la Bobino, în alternanta cu Philippe Chatel, Maxime Le Forestier, Pierre Luki, (între 10 octombrie 1972 și 1 iulie 1973). Cu melodia Mourir pour des idées el răspunde reacțiilor neconcludente față de piesă Leș Deux oncles. La 30 octombrie 1972, participă la o seară specială împotriva pedepsei cu moartea, organizată la
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]