40,419 matches
-
nordică cu meridianul 25° 50' longitudine estică, la contactul dintre Podișul Sucevei și Carpații Orientali, la o altitudine medie de 522 de metri și este străbătută de râul Solca, afluent de dreapta al Sucevei. Orașul se învecinează cu următoarele comune: Marginea la nord-vest, Arbore la nord și nord-est, Poieni-Solca la sud și sud-est, Cacica la sud și Mănăstirea Humorului la vest. Solca se află la o distanță de 23 km de municipiul Rădăuți, 32 km de orașul Gura Humorului, 48 km
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
o grupare de stânci imense, intrate în tradiția locului sub numele de Pietrele Muierilor. Spre sud se înalță piscul numit Pinul Mare, din care se desprinde o culme care, după ce coboară până aproape de nivelul depresiunii, se înalță din nou la marginea de est a localității într-un deal numit Dealul Lupului (507,5 m). Această formă de relief, care leagă ca o șa Pinul Mare de Dealul Lupului, desparte teritoriul orașului Solca de Poieni-Solca. Dealul Lupului își pierde treptat înălțimea spre
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Poieni-Solca. Dealul Lupului își pierde treptat înălțimea spre centrul satului Poieni-Solca și zona depresionară a Solcii și brusc spre localitatea Arbore. Apele stătătoare sunt reprezentate de câteva acumulări de apă: trei în partea de nord a orașului, la ieșirea spre Marginea, cunoscute sub numele de “Trei iazuri” și una pe pârâul Solcuța. Lacul de acumulare format în spatele barajului construit pe Solcuța în 1978, constituie principala sursă de apă a orașului, dar și o potențială sursă energetică. Râul Solca își adună apele
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
numără și Casa-muzeu Solca sau Casa “Saveta Cotrubaș”, un muzeu etnografic înființat în anul 1971 și găzduit într-o locuință tradițională bucovineană ce datează din secolul al XVII-lea. Muzeul este poziționat în partea estică a localității, la ieșirea către Marginea. Tot la ieșirea către Marginea, însă în afara orașului, se găsește fostul popas turistic “Trei iazuri”, care oferea un camping cu 36 de locuri de cazare. În partea de vest, după terminarea orașului, pe traseul montan Solca - Sucevița, în zona de unde
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Casa “Saveta Cotrubaș”, un muzeu etnografic înființat în anul 1971 și găzduit într-o locuință tradițională bucovineană ce datează din secolul al XVII-lea. Muzeul este poziționat în partea estică a localității, la ieșirea către Marginea. Tot la ieșirea către Marginea, însă în afara orașului, se găsește fostul popas turistic “Trei iazuri”, care oferea un camping cu 36 de locuri de cazare. În partea de vest, după terminarea orașului, pe traseul montan Solca - Sucevița, în zona de unde izvorăște pârâul Solcuța, se găsește
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
comerciale. Orașul este dispus în funcție de cele două căi rutiere principale care îl străbat: strada Republicii, de la intrarea dinspre Cacica în sudul orașului până în centru; strada Tomșa Vodă (fostă 7 Noiembrie), paralelă cu râul Solca, de la Mănăstirea Solca până la ieșirea către Marginea din estul localității. Aproape toate obiectivele și instituțiile orașului sunt situate pe aceste două străzi. În anii '70-'80 au fost construite în jur de 10 blocuri de locuințe, majoritatea dispuse pe strada Tomșa Vodă. Aspectul localității este unul de
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
o stațiune căutată, în special de cei cu diferite boli ale plămânilor. În 1926, localitatea este promovată de la rangul de târg la rangul de oraș (comună urbană). În 1971 este deschisă publicului Casa-muzeu Solca, situată la ieșirea din oraș către Marginea. Casa este construită în stil tradițional românesc și datează din anul 1670. Este un monument de arhitectură populară reprezentativă pentru zona etnografică Rădăuți: are pridvor cu prispă, tindă și două camere; în interior sunt expuse obiecte originale specifice unei locuințe
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
al orașului Vașcău scoate în evidență altitudinea de 295 m. Cel mai reprezentativ este relieful dezvoltat pe roci carbonatice, care se suprapune peste Platoul Vașcău, ce se înfățișează ca o cunună de depresiuni închise, lipsite de cursuri de apă. La marginea platoului se remarcă prezența rocilor impermeabile, care formează o cunună montană, cu Vf. Momuța (930 m) ca cel mai înalt punct altimetric. Platoul Vașcău este sărac în ape permanente, ele pierzându-se în ponoare. Printre aceste văi se remarcă: valea
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
pierde într-o uriașă gură de peșteră numită Cîmpeneasca (avenul are 35 m adâncime). După aproximativ 3 km de la gura peșterii, drum străbătut subteran de Pampăr, apa iese la suprafață la Vașcău, într-un punct numit izvorul din Boiu. Pe marginea Platoului Vașcău sunt 2 izbucuri deosebite: unul în valea Brihenilor și altul în hotarul localității Călugări. Izbucul de la Călugări, care în trecut avea dublă intermitență, în prezent are o singură intermitență, fiind declarat rezervație geologică naturală. De-a lungul munților
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
6 000 km² Camerunul poate fi împărțit în cinci zone geografice. Acestea sunt deosebite de caracteristici diferite legate de relief, climă și vegetație. Câmpia de coastă a Camerunului se întinde pe 15-80 km în interior de la Golful Guineii (Oceanul Atlantic) până la marginea unui platou. Muntele Camerun ajunge însă în zona de vest până aproape de mare. Regiunea de coastă, extrem de călduroasă și de umedă, include câteva dintre cele mai umede locuri de pe planetă. Spre exemplu, Debuncha, la baza Muntelui Camerun, înregistrează precipitații anuale
Camerun () [Corola-website/Science/298083_a_299412]
-
și accidentate Adamaoua (Adamawa). Întinzându-se peste Camerun din zona muntoasă vestică, Adamaoua formează o barieră între sud și nord. Altitudinea medie este de 1 035 m, iar climatul este relativ plăcut. Câmpia de savană din nord cuprinde teritoriul de la marginea dealurilor Adamaoua la Lacul Ciad. Vegetația caracteristică e formată din tufișuri și ierburi. Precipitațiile sunt puține, iar temperaturile ridicate. Țara are patru suprafețe de drenare. În sud râurile principale, Wouri, Sanaga, Nyong și Ntem-—curg spre sud-vest sau spre vest
Camerun () [Corola-website/Science/298083_a_299412]
-
cu radicalul indo-european "*bos" sau "*bogh", care înseamnă „apă curgătoare”. Anumite surse române menționează și ele "Bathinus flumen" că nume pentru "Bosona" ilira, ambele cu același sens, de „apă curgătoare”. Alte teorii implică rarul termen latinesc "Bosina", cu sensul de „margine”, și alte origini posibil slave. Originile termenului de „Herțegovina” se pot identifica cu mai multă precizie. În Evul Mediu Timpuriu, regiunea era cunoscută cu numele de Hum, de la tribul sud-slav "Zachlumoi" care o locuia. În anii 1440, regiunea era condusă
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
numără printre cele mai căutate locuri de odihnă și turism din Iran. Aspectul peisagistic este foarte impresionant. Teritoriul Iranului are forma unui pătrat distorsionat, de parcă ar fi fost pus la topit și lăsat apoi să se întărească din nou. În marginea vestică, de la granița cu Turcia și până la Golful Oman, se întind Munții Zagros, care formează o limită atât de evidentă, încât unii geopoliticieni îl consideră adevărata frontieră a lumii occidentale. Totuși, monumentele istorice iraniene se înșiră până departe pe ambele
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
de evidentă, încât unii geopoliticieni îl consideră adevărata frontieră a lumii occidentale. Totuși, monumentele istorice iraniene se înșiră până departe pe ambele laturi ale acestui lanț de munți. Vârful cel mai înalt, Zard Kuh-e Bakktiari, are 4.309 m altitudine. Marginea sudică a munților este tivită de coasta zimțuită a Oceanului Indian. Datorită abundenței calcarului și a altor roci solubile, în Iran se află numeroase peșteri, care constituie puncte de atracție și posibile obiecte de studiu, atât pentru pentru turiștii obișnuiți, cât
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii. Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
54°N și între longitudinile 73° și 135°E. Peisajele Chinei variază semnificativ de-a lungul vastului teritoriu. În est, de-a lungul țărmurilor Mării Galbene și Mării Chinei de Est sunt extinse și dens populate câmpii aluvionare, în timp ce pe marginile platoului Mongoliei Interioare, în nord, predomină pajiștile largi. Sudul Chinei este dominat de dealuri și lanțuri muntoase joase, în timp ce partea central-estică găzduiește deltele a două mari fluvii din China, Galben și Yangtze. Alte ape importante includ Xi, Mekong, Brahmaputra și
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
totodată în discuție tema dualității și a reflectării existenței. În 1929 operele sale sunt prezentate la o expoziție colectivă organizată la Paris, colaborează la revista ""La Révolution surréaliste"" cu un articol ""Les mots et les images"" ("Cuvintele și imaginile") pe marginea relațiilor dintre cuvinte și proiecția lor imagistică în realitate. În anul 1930, Magritte se întoarce în Belgia; în următorii 24 de ani va locui în Bruxelles, creează din ce în ce mai mult, se înmulțesc expozițiile și aparițiile sale editoriale. Începând din anul 1932
René Magritte () [Corola-website/Science/298187_a_299516]
-
m/s). Acest lucru înseamnă D-urile accelerate ale unui ciclotron pot fi conduși către o frecvență radio constantă (RF) accelerând puterea sursei, pe când raza face o spirală în continuu. Particulele sunt inserate în centrul magnetului și sunt extrase la margine când ajung la energie maximă. Ciclotronii ajung la energia limită din cauza efectului relativist, când particulele devin, efectiv, masive, astfel încât frecvența lor ciclotronică scade cu accelerația radio frecvenței. Ciclotronii simpli pot accelera protoni doar până la o energie de aproape 15 milioane
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
repare cetatea Cladova. La întoarcere, sultanul a intrat în țară, așa că domnul a fost obligat să îl întâmpine, însă acest lucru a suscitat frici, întrucât se credea că i-ar fi putut pica în mână scrisori compromițătoare. Brâncoveanu nota pe marginea calendarului: După încheierea tratativelor de pace de la Karlowitz, în Peninsula Balcanică s-a restabilit un echilibru între austrieci și otomani. În prima lună a anului 1700, Brâncoveanu a fost nevoit să părăsească scaunul, pentru a-i da ajutor hanului tătar
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
pe unii oameni protejați de el. Scrisoarea, scrisă în limba slavonă spune: „Io, Vlad, voievod și domn. Scrie domnia mea, multă sănătate pârgarilor din Brașov. Știți bine și voi că domnul chezarul m-a însărcinat pe mine să păzesc această margine...Deci să nu vă pară rău dacă domnia mea nu voi lăsa slugile mele în pagubă și dacă pentru una, voi lua îndoit și întreit de la voi.” La Sighișoara înființează o „hereghie de bani” (monetărie) unde bate ducați noi (monedă
Vlad Dracul () [Corola-website/Science/297417_a_298746]
-
moderniste și funcționaliste în domeniul instituțiilor de învățământ. În 1936-1938 interiorul casei de locuit a lui Hagi Marcarov au fost refăcute pentru Primăria Bălților (arhitect E.R. Spirer). Întreprinderile industriale - fabricile de ulei, de zahăr, morile - erau amplasate cu precădere la marginea orașului, mai ales în partea de vest și de sud ale orașului, în apropiere de râul Răuțel. În timpul războiului, partea centrală a orașului fost distrusă și în locul cartierelor distruse a fost amenajată o grădină publică, Parcul central. Locuințele distruse din partea
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Alb este un oximoron iar cea de Crișul Negru un pleonasm. Crișul Repede drenează versanții nordici ai masivelor Gilău Vlădeasa și Pădurea Craiului. Izvorăște de la altitudinea de 710 m, în apropiere de localitatea Izvoru Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Crișul Repede părăsește Depresiunea Huedinului în aval de Bologa, unde primește pe primul său afluent dinspre masivul Vlădeasa, Secuieu. După primirea Călatei și Secuieului, debitul Crișului Repede crește mult, mai ales spre sectorul defileului eruptiv de la
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964. Din 1965 se stabilește în București, unde va lucra ca cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române, având drept domiciliu un apartament cu două camere unde Noica va ține seminarii private pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Printre participanți se numără mai tinerii săi colegi de la Centrul de Logică (Sorin Vieru) sau de la Institutul de Istoria Artei (Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu). In 1976, Constantin Noica îl întâlneste, la o lansare de
Constantin Noica () [Corola-website/Science/297472_a_298801]
-
e nevoie mai mult de 300.000 de ani. Când o stea și-a consumat în timp cea mai mare parte din combustibilul de hidrogen, miezul acesteia se contractă și devine mai cald. Hidrogen se găsește încă din abundență la marginea stelei, unde continuă sa se transforme în heliu. ua se mărește, și culoarea acesteia tinde spre roșu. Steaua devine o gigantă roșie. Diametrul său poate ajunge de 10 până la 100 ori mai mare decât cel al Soarelui nostru. În centru
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
prețioase. În Evul Mediu tehnicile de fabricație a monedelor se schimbă, acestea devenind în general mult mai subțiri decât în antichitate, reprezentările figurale și legendele având un relief mai redus. Ceva mai târziu se răspândesc diverse elemente de securizare a marginilor monedelor - cum ar fi zimții sau diverse striații, frunze etc. - pentru a preveni furtul de metal din monedă prin tăierea sau pilirea marginilor, care ar fi fost astfel vizibilă. Moneda metalică constituie un document prețios, care oferă sub formă condensată
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]