KorAP: Find »[drukola/base=preot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1552 1553 1554 ...1580 >

39,491 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

că dieceza de Iași continua să aplice în acea perioadă calendarul vechi, iulian, în baza unui privilegiu special. Comparativ, în dieceza de București, calendarul nou (gregorian) se folosea încă din 1853773. Din cauza sănătății precare și a vârstei înaintate, în 1923 preotul Mosel s-a retras de la conducerea parohiei Bacău, activând în următorii doi ani ca profesor la Noviciatul de la Săbăoani. În 1925, la vârsta de 71 de ani, a părăsit România, retrăgându-se la Conventul Franciscan de la Padova, unde a și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de la conducerea parohiei Bacău, activând în următorii doi ani ca profesor la Noviciatul de la Săbăoani. În 1925, la vârsta de 71 de ani, a părăsit România, retrăgându-se la Conventul Franciscan de la Padova, unde a și murit în anul 1938774. Preotul Bonaventura Morariu Părintele Bonaventura Morariu s-a născut la Hălăucești, pe 18 mai 1886 și a urmat studiile mai întâi în localitatea natală, apoi la Roma. A fost sfințit preot la Roma, pe 18 decembrie 1908. După întoarcerea în țară

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Franciscan de la Padova, unde a și murit în anul 1938774. Preotul Bonaventura Morariu Părintele Bonaventura Morariu s-a născut la Hălăucești, pe 18 mai 1886 și a urmat studiile mai întâi în localitatea natală, apoi la Roma. A fost sfințit preot la Roma, pe 18 decembrie 1908. După întoarcerea în țară, a fost numit profesor și director al Seminarului Franciscan din Hălăucești. A condus și casa de noviciat de la Assisi (Italia) până după cel de-al Doilea Război Mondial. A murit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
După întoarcerea în țară, a fost numit profesor și director al Seminarului Franciscan din Hălăucești. A condus și casa de noviciat de la Assisi (Italia) până după cel de-al Doilea Război Mondial. A murit la Roma la 10 mai 1967775. Preotul Bonaventura Morariu a fost autorul mai multor articole de istorie și de spiritualitate franciscană, tipărite cu precădere în publicațiile catolice ale vremii. Debutul l-a constituit apariția unui material dedicat jubileului de 25 de ani de la înființarea Provinciei Franciscane în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unde a întreprins cercetări istorice ample, în arhivele Congregației "De Propaganda Fide"; acestea s-au finalizat cu publicarea mai multor articole și lucrări de istorie 778. Studiile au apărut în reviste precum: Miscellanea francescana, Acta historica, ale Societății Academice Dacoromana. Preotul Bonaventura Morariu a fost un reprezentant marcant al programului cultural al Școlii Române din Roma,care s-a bazat pe ample investigații în arhivele romane (în special cele ale Congregației "De Propaganda Fide" și ale Curiei Generale a OFMConv). A

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
programului cultural al Școlii Române din Roma,care s-a bazat pe ample investigații în arhivele romane (în special cele ale Congregației "De Propaganda Fide" și ale Curiei Generale a OFMConv). A murit la 10 mai 1967, în capitala Italiei. Preotul Dumitru Sandu Matei Dumitru Sandu Matei s-a născut la 28 iulie 1913 la Sărata, județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului diecezan "Sf. Iosif" din Iași, fiind sfințit preot la 24 iulie 1939. Aici a activat ca vicar, iar după

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a OFMConv). A murit la 10 mai 1967, în capitala Italiei. Preotul Dumitru Sandu Matei Dumitru Sandu Matei s-a născut la 28 iulie 1913 la Sărata, județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului diecezan "Sf. Iosif" din Iași, fiind sfințit preot la 24 iulie 1939. Aici a activat ca vicar, iar după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a fost confesor în armata română pe frontul de est. La finele războiului era numit capelan pentru răniții din spitalele militare din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în care a tratat o tematică variată: spiritualitate, istorie, cultură catolică, viața pastorală a Diecezei de Iași. Cronicile trimise de pe front au fost publicate în paginile revistei menționate . Activitatea desfășurată în perioada 1946-1950780, ostilă regimului comunist, a dus la arestarea preotului Matei de către Securitate la București, pe 18 mai 1950. La 21 februarie 1951 a fost executat prin împușcare la penitenciarul Jilava 781. II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punctul de vedere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scos cheltuielile făcute cu tiparul, hârtia și expediția revistelor. Revista a apărut de la 1 ianuarie 1913 până în august 1916 și din 1919 până în ziua de azi"788. În bilanțul făcut după 30 de ani de apariție a publicației Lumina creștinului, preotul D. Herghelegiu(redactor în acea perioadă), spunea că: "până în prezent, mai în fiecare an, revista a ieșit în pierdere"789. O altă sursă de supraviețuire a publicațiilor catolice a fost,așa cum am mai spus, cea a donațiilor. Periodic, la începutul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fiecare an, revista a ieșit în pierdere"789. O altă sursă de supraviețuire a publicațiilor catolice a fost,așa cum am mai spus, cea a donațiilor. Periodic, la începutul sau la sfârșitul revistei, erau trecuți cei ce ajutaseră financiar respectiva tipăritură: preoți, măicuțe sau laici (era trecut numele și suma donată). Publicațiile Aurora franciscană și Curierul parohiei catolice din Galați au avut numeroase probleme financiare și de aceea, apariția lor s-a datorat în mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în timpul căruia a luat ființă L'Osservatore romano (considerat publicația oficială a Vaticanului). Pentru această ocazie specială a fost constituit un Comitet de organizare cu sediul în Vatican (via della Tipografia), din care făceau parte personalități marcante ale Bisericii Catolice (preoți și laici), precum: contele Giuseppe dalla Torre, director al L'Osservatore romano președinte; Contele Cavaler al Ordinului Marii Cruci, Dr. Ing. Franco Rotti, președinte al Consiliului central al guvernatorului orașului Vatican membru; mons. Dr. Giuseppe Monti, înlocuitor la cenzura cărților

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lumea întreagă s-a făcut în ziua de 12 mai 1936. Reprezentanții României la eveniment au oferit numeroase informații referitoare la participarea presei catolice românești, în publicațiile catolice din țară. De exemplu, într-un articol dedicat acestei manifestații realizat de preotul Dr. Petru Pal (unul dintre reprezentanții României la Expoziție) și apărut în Lumina creștinului intitulat " Inaugurarea expoziției vaticane a presei catolice mondiale" se făcea o comparație între modul în care s-a prezentat acolo presa catolică din România, față de cea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
românescă nu s-a ridicat la înălțimea acestui eveniment, iar publicațiile din țara noastră nu s-au putut compara cu cele din statele catolice occidentale. Referitor la modul de organizare al expoziției și la spațiul acordat de organizatori publicațiilor românești, preotul Pal a făcut următoarele precizări: "Trebuie știut că presa catolică din România are două locuri: nu zicem pavilioane, pentru că nicio încăpere acordată nouă nu este plină numai cu producțiile noastre; ne-au despărțit în două, cum de fapt suntem în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
numai cu producțiile noastre; ne-au despărțit în două, cum de fapt suntem în două nuanțe ale catolicismului: uniții români sunt puși în pavilioanele orientalilor, acolo au un perete împodobit cu produsele presei catolice unite, aranjate de B. P. Caralefschi, preot oriental de prin părțile apusene!"843. Așadar, cunoscând situația existentă în România datorată lipsei de unitate a catolicismului românesc (prezent și în domeniul presei), reprezentanții Vaticanului care s-au ocupat de această manifestație au pregătit spații diferite pentru publicațiile uniților

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
primul, apariția unei publicații catolice măcar bilunar sau chiar o dată pe săptămână (a unui ziar care cu timpul să apară zilnic) și al doilea, era apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmăcel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorita să contopim revistele Lumina creștinului și Viața iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
l-a informat pe directorul de la "Presa Bună" că "la București se aduce la îndeplinire un vis de mult așteptat, anume înființarea unui periodic săptămânal românesc"888. Papa Pius XI trimisese deja încurajări pentru finalizarea acestui proiect și mai mulți preoți din arhidieceza de București își exprimaseră susținerea și lăudaseră inițiativa. Se strânsese o sumă de bani și un stoc important de hârtie, urmând să fie formată și echipa de redacție. Totuși, periodicul nu a mai apărut în 1926 și proiectul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-șef și redactori de redacție, reporteri, dactilografe, stenografă, casier, contabil, încasator etc. Era prevăzut și tirajul în care trebuia să apară ziarul, 10.000 de exemplare zilnic, dar și posibilii cumpărători, abonamentele sau vânzarea directă (o mie de parohii și preoți, întreprinderi și autorități aproximativ 200, abonați particulari 3000 etc.). Nu lipsea nici "bugetul de venituri și cheltuieli", bine structurat și documentat. După demararea proiectului era prevăzut ca tipografia "Presa Bună" de la Iași să fie cedată noii Societăți înființate sau, dacă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cei care l-au înființat și care au contribuit la dezvoltarea lui. Problema înființării unei prese catolice în dieceza de Iași, care să acopere zona Moldovei, s-a pus la începutul secolului al XX-lea (mai exact în 1908), când preotul Iosif Malinowski a încercat să publice o revistă catolică pe care voia să o intituleze Foaia catolică. Deoarece doar câțiva preoți din dieceză au răspuns favorabil la propunerea sa și pentru că nu au existat nici resursele financiare necesare, a renunțat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care să acopere zona Moldovei, s-a pus la începutul secolului al XX-lea (mai exact în 1908), când preotul Iosif Malinowski a încercat să publice o revistă catolică pe care voia să o intituleze Foaia catolică. Deoarece doar câțiva preoți din dieceză au răspuns favorabil la propunerea sa și pentru că nu au existat nici resursele financiare necesare, a renunțat la idee. Acest fapt a demonstrat că inițial nu s-a conceput un plan bine definit și pe termen lung (sau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conceput un plan bine definit și pe termen lung (sau măcar mediu) al autorităților ierarhice locale pentru înființarea și dezvoltarea unei prese catolice în dieceza de Iași și nici în România, ci au existat doar inițiative personale izolate (ale unor preoți care făcuseră studiile în străinătate: în Germania, Italia, Franța și care au încercat să aducă și în țara noastră modelul presei catolice din acele state), care ulterior au fost însușite și dezvoltate de autoritățile ecleziastice. În 1913, monseniorul Anton Gabor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
născut la Tămășeni în județul Neamț, în ziua de 6 iunie 1883. În 1896 și-a început studiile teologice în Seminarul episcopal din Iași, iar în 1906 a fost trimis pentru continuarea studiilor în Germania, la Innsbruck. A fost sfințit preot în anul 1908, dar și-a continuat formarea în străinătate până în anul 1911, obținând doctoratul în teologie, după care s-a întors în țară973. După revenirea sa în România, a fost numit profesor la Seminarul din Iași, post la care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în teologie, după care s-a întors în țară973. După revenirea sa în România, a fost numit profesor la Seminarul din Iași, post la care a renunțat doar în perioada Primului Război Mondial, când a administrat parohia Valea Seacă (Bacău). A fost preot spiritual și capelan la Institutul Notre-Dame de Sion (și director), delegat episcopal, administrator al comunităților din Fălticeni și Pașcani.Cele mai importante funcții pe care le-a deținut au fost cea de redactor al publicațiilor Lumina creștinului (timp de 23

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicațiilor Lumina creștinului (timp de 23 de ani, până la moartea sa) și Sentinela catolică și cea de director al Institutului "Presa Bună"974. Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
director al Institutului "Presa Bună"974. Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"975. Timp de 23 de ani, grija lui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care s-a confruntat a fost aceea a lipsei banilor. Pentru depășirea acestei probleme a recurs chiar la o soluție "extremă": a mers prin satele catolice din Moldova și "a strâns pomană" pentru presa catolică 977; a și corespondat cu preoții din parohiile din dieceza de Iași (nu doar pentru a le cere ajutorul), a apelat la episcopul de Iași și la arhiepiscopul de București, Alex. Th. Cisar 978 (care a sprijinit presa catolică 979). Institutulul "Presa Bună" de la Iași a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]