39,065 matches
-
America de Nord, Italia, Spania, etc. În total, este tradus în circa douăzeci de limbi. Printre numeroșii compozitori și interpreți indubitabil influențați de Georges Brassens, putem menționa pe Georges Moustaki (care, în semn de omagiu, alege să poarte același prenume), Maxime Le Forestier, Pierre Perret, Renaud, Yves Duteil, Francis Cabrel și Fabrizio De André. În Franța, numeroase instituții școlare, săli de spectacole, parcuri și grădini, spații publice și străzi poartă numele lui Georges Brassens, inclusiv la Paris, unde există scuarul Georges Brassens, în
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
Jean Ferrat : À Brassens, LP Nuit et Brouillard, Barclay, 1963 • Jean-Marie Vivier : Supplique à Georges Brassens (pour qu'il n'entre pas à l'Académie française), LP 1972 • Georges Moustaki 27: Leș Amis de Georges, LP Polydor, 1974 • Maxime Le Forestier : La Visite, CD Né quelque part, Polydor, 1988 • cântăreața canadiană din Québec Renée Claude a înregistrat un album omagial intitulat J'ai rendez-vous avec vous, 1993 • Renaud : Mon bistrot préféré, CD Boucan d'enfer, Virgin, 2002 • Mărie Volta : Du côté
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
Brüggemann, Katja Brügger, Inga Busch, Tschulpan Chamatowa, Yvonne de Bark, Gesine Cukrowski Ellen ten Damme, Floriane Daniel, Maruschka Detmers, Maren Eggert, Karoline Eichhorn, Jenny Elvers-Elbertzhagen, Anke Engelke, Anna Fechter, Verona Feldbusch, Hendrikje Fitz, Catherine Flemming, Janina Flieger, Ulrike Folkerts, Liane Forestieri, Inka Friedrich, Johanna Gastdorf, Regula Grauwiller, Fritzi Haberlandt, Eva Habermann, Cosma Shiva Hagen, Jeanette Hain, Dorothee Hartinger, Eva Hassmann, Bernadette Heerwagen, Wolke Hegenbarth, Corinna Harfouch, Natascha Hockwin, Mavie Hörbiger, Nina Hoss, Theresa Hübchen, Julia Hummer, Julia Jentsch, Jenny Jürgens, Salome
Listă de actori din filme în limba germană () [Corola-website/Science/321679_a_323008]
-
activitatea desfășurată, el încearcă să reînvie tradițiile huțulilor bucovineni. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică. După urmarea cursurilor primare la Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1976) și apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
au stins în mijlocul naturii. A debutat ca publicist în anul 1984 în revista „Pagini bucovinene” și ca scriitor în revista „Luceafărul” din 1 martie 1986 (sub pseudonimul Călin Baciu). În prezent, lucrează ca redactor la revistele „România pitorească” și „Bucovina forestieră” (revistă tehnico-științifică de silvicultură); colaborează cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis”, „Diana”, sau „Formula AS”. În anul 2006, Casian Balabașciuc a adunat
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
de doctorat. In primii ani a lucrat ca șef de ocol la Râșca și ca atașat al Circumscripției Sinaia-București. Impreună cu Theodor Pietraru a fondat Școala Superioară de Silvicultură de la Brănești (1894). In anul 1895 a fost atașat al Convenției Forestiere de la Chambery (Franța). Este director al Școlii de la Brănești intre anii 1895-1907. In urma demersurilor făcute către Ministerul de Domenii, obține trecerea pădurii Pustnicu (624 ha) în administrarea școlii, pentru activități practice (1902). Intre anii 1907-1933 a fost referent al
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
făcute către Ministerul de Domenii, obține trecerea pădurii Pustnicu (624 ha) în administrarea școlii, pentru activități practice (1902). Intre anii 1907-1933 a fost referent al Consiliului Tehnic al Pădurilor și șef de serviciu al plantațiunilor în Direcția Tehnică a Administrației Forestiere a Statului. Incepând cu anul 1896 este conferențiar și mai apoi profesor la Școala de la Brănești, iar între anii 1923-1933 este profesor la Școala Politehnică din București și șef de catedră. A predat de-a lungul anilor materiile: silvicultură, drept
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
mai apoi profesor la Școala de la Brănești, iar între anii 1923-1933 este profesor la Școala Politehnică din București și șef de catedră. A predat de-a lungul anilor materiile: silvicultură, drept și protecția pădurilor, economie politică teoretică și aplicată, administrație forestieră și politică forestieră. A pledat pentru o silvicultură modernă, de inspirație vestică, dar adaptată specificului local. Publică "Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
la Școala de la Brănești, iar între anii 1923-1933 este profesor la Școala Politehnică din București și șef de catedră. A predat de-a lungul anilor materiile: silvicultură, drept și protecția pădurilor, economie politică teoretică și aplicată, administrație forestieră și politică forestieră. A pledat pentru o silvicultură modernă, de inspirație vestică, dar adaptată specificului local. Publică "Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
catedră. A predat de-a lungul anilor materiile: silvicultură, drept și protecția pădurilor, economie politică teoretică și aplicată, administrație forestieră și politică forestieră. A pledat pentru o silvicultură modernă, de inspirație vestică, dar adaptată specificului local. Publică "Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
de inspirație vestică, dar adaptată specificului local. Publică "Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii 1911 (Botanica forestieră) și 1912 (Zoologia forestieră). Intre anii 1897-1936 a scris articole de specialitate în Revista Pădurilor și în Viața Forestieră. A murit în anul 1936, fiind incinerat
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii 1911 (Botanica forestieră) și 1912 (Zoologia forestieră). Intre anii 1897-1936 a scris articole de specialitate în Revista Pădurilor și în Viața Forestieră. A murit în anul 1936, fiind incinerat la Crematoriul Cenușa din capitală.
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii 1911 (Botanica forestieră) și 1912 (Zoologia forestieră). Intre anii 1897-1936 a scris articole de specialitate în Revista Pădurilor și în Viața Forestieră. A murit în anul 1936, fiind incinerat la Crematoriul Cenușa din capitală.
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A tradus ediția germană a Manualului Silvic, publicat în anii 1911 (Botanica forestieră) și 1912 (Zoologia forestieră). Intre anii 1897-1936 a scris articole de specialitate în Revista Pădurilor și în Viața Forestieră. A murit în anul 1936, fiind incinerat la Crematoriul Cenușa din capitală.
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantități de apă. Principala cauză a multiplelor alunecări de teren este de origine antropică, pe fondul defrișărilor produse pe versantul stâng îndeosebi în perioada 1950 - 1960, construcția vechiului drum forestier în această zonă secționând deluviul de alunecare din baza versantului, ceea ce a declanșat alunecarea inițială și seria de alunecări ulterioare. Construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004, a condus la noi alunecări de teren. Faza actuală a alunecării nu poate
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
antropică, pe fondul defrișărilor produse pe versantul stâng îndeosebi în perioada 1950 - 1960, construcția vechiului drum forestier în această zonă secționând deluviul de alunecare din baza versantului, ceea ce a declanșat alunecarea inițială și seria de alunecări ulterioare. Construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004, a condus la noi alunecări de teren. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală, fenomenul putându-se activa din nou în condițiile în care defrișările continuă. Din cauza colmatării actual nu mai poate fi
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
cuprinse numai luciul de apă și zona afectată de alunecările de teren, dar nu se prevede nici o zonă tampon în jurul ariei protejate. Din acest motiv, ecosistemul nou format este amenințat de defrișările din zonele limitrofe. Eroziunea solului în zona drumului forestier și tăierile masive de arbori au dus la un grad mare de colmatare a lacului, într-un timp neașteptat de scurt.
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
ei având studii universitare și doi nepoți vor ajunge la rândul lor medici. Din anul 1920 va lucra ca medic la Vișeu de Sus unde: ""ajunge să cunoască în profunzime și să ajute zi și noapte populația zonei - agricultori, muncitori forestieri, pastori, meseriași, negustori"." Aici și-a câștigat respectul și dragostea a zeci de oameni care îl ascultau că pe un părinte. În anul 1938 scrie o scurtă monografie a localității Vișeu de Sus. Faima lui cucerește Maramureșul, iar carieră medicală
Ivan Dan () [Corola-website/Science/317382_a_318711]
-
relief), la care se adaugă aceea a vârstei absolute a diferitelor soluri, a determinat în Masivul Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane și alpine. În general, se poate constata o succesiune altitudinala normală a solurilor zonale; în zona forestiera, de la cele brune slab acide ( saturate, eubazice) de pădure, până la "podzolurile humico-feriluviale" și "turbele oligotrofe", iar în zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajiști pe abrupturi, până la cele "humico-silicatice podzolice". Apariția unor anumite roci a determinat formarea de "soluri
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Doamnele" și "Valea Domnilor". Numele muntelui Forban vine de la cuvintele săsești Vor Bahn (în limba germană, corect Vor der Bahn), deoarece în fața acestui munte se construise în finele secolului trecut o linie ferată îngustă, de "decauville", cu scop de exploatare forestiera. Muntele se află "înaintea trenului" (Vor der Bahn), de unde, cu grafia românească, avem muntele Forban sau Forbanul. Caraiman poate însemna "Conducătorul negru", sau "Preotul negru", de la cuvintele turcești "căra" = "negru" și "imam" sau "iman" = "conducător", "preot". Crucea Eroilor Neamului este
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
53.300 și folosesc calendarul iulian. Parohiile ucrainene din Maramureș sunt așezate de-a lungul râului Tisa, în apropiere de granița cu Ucraina. Comunitatea ucraineană din Banat datează de la începutul secolului al XX-lea, când ucrainenii au venit la munci forestiere în satele Zorile, Copăcele, Cornuțel, Cornuțel de Banat. Familiile de forestieri ucraineni au format sate. Odată cu emigrarea germanilor din Banat în Germania, casele nemților au fost cumpărate după anul 1970 de ucrainenii veniți din Maramureș, care au format sate de
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
așezate de-a lungul râului Tisa, în apropiere de granița cu Ucraina. Comunitatea ucraineană din Banat datează de la începutul secolului al XX-lea, când ucrainenii au venit la munci forestiere în satele Zorile, Copăcele, Cornuțel, Cornuțel de Banat. Familiile de forestieri ucraineni au format sate. Odată cu emigrarea germanilor din Banat în Germania, casele nemților au fost cumpărate după anul 1970 de ucrainenii veniți din Maramureș, care au format sate de ucraineni. Protopopiatul Lugoj a fost înființat în noiembrie 1990, în urma eforturilor
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
Pasărea „Megapodius reinwardt” este vânată pentru produsele alimentare. Această exploatare a păsărilor a dus la o scădere a populației de păsări. „Cockatoo” cu creasta galbenă se apropie de dispariție pe insula Sumbawa. Din 1972, în zonă operează o societate comercială forestieră, aceasta reprezintă o amenințare mare pentru pădurea tropicală. Compania forestieră deține o concesiune de tăiere a cherestelei pentru o suprafață de 20.000 de hectare (200 km²), sau 25% din suprafața totală. O altă parte din pădurea tropicală este folosită
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
a păsărilor a dus la o scădere a populației de păsări. „Cockatoo” cu creasta galbenă se apropie de dispariție pe insula Sumbawa. Din 1972, în zonă operează o societate comercială forestieră, aceasta reprezintă o amenințare mare pentru pădurea tropicală. Compania forestieră deține o concesiune de tăiere a cherestelei pentru o suprafață de 20.000 de hectare (200 km²), sau 25% din suprafața totală. O altă parte din pădurea tropicală este folosită ca teren de vânătoare. Între zona de vânătoare și cea
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
concesiune de tăiere a cherestelei pentru o suprafață de 20.000 de hectare (200 km²), sau 25% din suprafața totală. O altă parte din pădurea tropicală este folosită ca teren de vânătoare. Între zona de vânătoare și cea de exploatare forestieră, există o rezervație a faunei sălbatice unde pot fi găsite căprioare, bivoli de apă, porci mistreți, lilieci, vulpi zburătoare și diferite specii de reptile. Populația Indoneziei a fost în creștere rapidă, de la erupția din 1815. Începând cu anul 2006, populația
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]