40,419 matches
-
și legendele având un relief mai redus. Ceva mai târziu se răspândesc diverse elemente de securizare a marginilor monedelor - cum ar fi zimții sau diverse striații, frunze etc. - pentru a preveni furtul de metal din monedă prin tăierea sau pilirea marginilor, care ar fi fost astfel vizibilă. Moneda metalică constituie un document prețios, care oferă sub formă condensată informații privind realitățile politice, economice, religioase, culturale și artistice ale perioadei în care au fost emise. Mai mult decât orice alt obiect arheologic
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
Spania. Toledo (din latină: "Toletum"; în arabă: Tulaytulah; în iudeospaniolă: Toldoth; în mozarabe: Tolétho) este un oraș care se găsește în centrul Spaniei, capitala provinciei cu același nume și făcând parte din provincia autonomă Castilla-La Mancha. Orașul este situat pe marginea dreaptă a râului Tajo, pe o colină de 100 m altitudine fată de râu. A fost, de asemenea, locul unor importante evenimente istorice, cum ar fi Consiliile vizigotice de Toledo. Toledo, o dată a servit drept capitală vizigotică a Spaniei, începând
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
îi poartă numele: "Teatrul Proiect Câmpina Mircea Albulescu". Spectacole de absolvență în cadrul I. A. T. C.: Satin, "Azilul de noapte" de Maxim Gorki; Alexei, "Tragedia optimistă" de Vsevolod Vîșnevski; Tudor, " Furtună în munți" de Laszlo și Deszo Jenia, "Căsuța de la marginea orașului" de Alexei Arbuzov. Teatrul „Bulandra” din București: Teatrul de Comedie din București: Teatrul Național „I. L. Caragiale din București: Articole în revistele „Teatrul”, „Cinema”, „Contemporanul”; ziarele „România liberă”, „Libertatea” (rubrică permanentă: „Bilete de favoare”, 1991-1993),„Actualitatea” (rubrica pe teme sociale
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
dar și feroviar (în sud) și, de la distanță aerian. Principala cale de acces este reprezentată de DN15 pe porțiunea Bicaz - Poiana Largului. Din centrul Bicazului, drumul șerpuiește pe serpentinele care urcă pe coronamentul barajului, pentru a se angaja ulterior pe marginea stîngă a lacului. După ce revine le malul drept - trecând peste viaductul de la Poiana Largului, se intersectează cu DN17B care vine de La Vatra Dornei. De aici se îndreaptă mai întâi spre sud, apoi pe valea Bistricioarei spre Pasul Creanga. Deoarece în
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
cu indicativul DJ155F dintre Bistricioara (intersecția cu DN15) și Durău, acesta urcă Ceahlăul pentru a coborî spre Izvoru Muntelui și de aici mai departe spre baza barajului, pe dreapta Bistriței. Porțiunea montană a drumului este foarte deteriorată. Alternativă există pe marginea lacului numai sub forma unui drum forestier - "Izvorul Alb", între intersecția cu DJ155F din satul Ceahlău și porțiunea de acces pe coronamentul barajului a DN15. Accesul feroviar se face prin gara Bicaz, la capătul magistralei 509 (secundară și neelectrificată). Aeroporturile
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
a pus capăt visului de independență al lui Mazepa, independență pe care o promiseseră suedezii, în schimbul ajutorului acordat de cazaci. După moartea lui Kirilo Rozumovski, ultimul hatman, teritoriul căzăcesc (nu exista noțiunea de "Ucraina" ca stat. Exista doar "Ocraina" sau "margine" a Poloniei sau a Rusiei) intră sub stăpânirea rusă. În ciuda promisiunilor de autonomie a Hatmanatului căzăcesc (Galiția trecuse la Imperiul Habsburgic) făcute cu ocazia Tratatului de la Pereiaslav, cazacii și rutenii (rămași în stânga Niprului) nu au primit niciodată libertățile și autonomia
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
UNU" (1987), înainte de anul de răscruce 1989. "Interiorul unui poem" și "Psalmii" sunt câteva dintre semnele poetice pe care ni le-a trimis în anii din urmă. Ștefan Augustin Doinaș este și autorul unor cărți de eseuri și reflecții pe marginea poeziei românești și a poeziei în general: "Lampa lui Aladin" (1970), "Poezie și moda poetică" (1972), "Orfeu și tentația realului" (1974), "Lectura poeziei" (1980). Cel mai cunoscut poem al său, unul dintre cele mai frumoase scrise vreodată în limba română
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
anul 1896, publicând versuri în revista "Liga Ortodoxă", condusă de Alexandru Macedonski cu pseudonimul „Ion Theo”. La scurt timp de la debut, Macedonski afirma despre tânărul poet: "Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei." A
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
de sud ca cel de-al treilea element statal ar fi putut fi realizat doar în urma unui război civil cu Ungaria. În plus, cehii, care ar fi fost la fel de dezavantajați ca mai inainte, nu ar fi rămas privind neimplicați de pe margine. Pe lângă acest plan, la inițiativa lui Francisc Ferdinand, au fost schițate modele pentru o reorganizare a monarhiei într-un stat etno-federativ (după Statele Unite ale Austriei Mari a lui Aurel Popovici), care însă nu a ajuns să se realizeze. La Jocurile Olimpice
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
2010, competențele administrațiilor teritoriale sunt numeroase, în special în ce privește unitățile școlare, transportul, dezvoltarea economică și acțiunea socială. Chiar și așa, suprapunerea mai multor niveluri și limita adesea neclară între competențele diferitelor instituții de la diferite niveluri constituie sursă de dezbateri pe marginea viitorului descentralizării, subiect asupra căruia s-a aplecat între 2008 și 2010. Teritoriile franceze situate în afara Europei, care corespund fostelor colonii care au ales să rămână franceze, sunt și ele supuse unor regimuri administrative diferite de la caz la caz. Aceste
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
în Oltenia, trupele de jandarmi și militari nu sunt suficiente, doar folosirea, în premieră, a artileriei și bombardarea unor sate (în special, Băilești și satele din jurul Slatinei) reușesc să stopeze răsculații. În Primul Război Mondial, au loc lupte crâncene în marginea localităților importante din Oltenia, când armata română se retrăgea spre Moldova. Lupte la care populația civilă nu a ezitat nici un moment sa intervină, la Podul Jiu (lângă Târgu Jiu), la Robănești (langa Craiova), în pădurile Streharețului (Slatina) și pe valea
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului. În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Polonia și Lituania). În felul acesta, se ajunge la o nouă fază a limbii idiș. Primele urme scrise ale limbii idiș occidentale provin din anul 1272, sub forma unei dedicații într-o carte de rugăciuni și a unui glosar pe marginea unui manuscris al Bibliei, cu influențe slave, în special din limba poloneză. Idișul mediu (în germană Mitteljiddisch ori Mitteljüdisch): (1500-1700) - Limba se răspândește în noi zone ale Europei (Italia de nord, Olanda, Alsacia, țările baltice și Germania de nord). Începe
Limba idiș () [Corola-website/Science/296712_a_298041]
-
actuala Artrom), Electrocarbon, Rulmenți și Utalim. Stema a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 și publicată în "Monitorul Oficial nr. 1019" din 17 noiembrie 2005. Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită și zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoțit de un soare în dreapta și de o semilună crai-nou în stânga, ambele de
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă "en berceau" (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
(în ) este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepa, fiind străbătut de răul Bic, un afluent de dreapta al Nistrului. Este unul dintre cele mai mari orașe din Europa Centrală și de Sud. La 1 ianuarie
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
este lângă port. Pe vârful sau se află o veche fortăreața care mai demult supraveghea intrarea în port. În jurul dealului se află Stadionul Olimpic și Palatul Sportiv, realizate de arhitectul japonez Arată Isozaki, la fel ca si Grădinile Botanice. La marginea orașului se află dealul Tibidabo, cu mai mult de 500 metri înălțime, cu un parc de distracție în vârf. În anul 2009, Barcelona a fost vizitată de 6,5 milioane de turiști Din 1997 Barcelona este divizată în 10 districte
Barcelona () [Corola-website/Science/296750_a_298079]
-
plante care decorau odinioară grădinile romane. Grădina Japoneză este aranjată în stilul tradițional "gyo-no-niwa" și cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei, aranjate într-un cadru tradițional japonez: un lac creat artificial, în mijlocul căruia se află o mică insulă legată de marginile lacului pe o parte printr-un pod curbat japonez la capătul căruia se află o poartă sacră japoneză, iar pe partea opusă se află un podeț din piatră. În jurul lacului sunt dispuse patru lanterne de piatră, zona fiind amenajată cu
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Ambrozia ("Ambrosia artemisiifolia") este o buruiană invazivă adventivă de carantină, anuală, monoică, cu frunze penat-sectate, originară din America de Nord. Crește pe marginea drumurilor, pe ogoare, prin culturi de trifoi, ruini și locuri lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină, iarba pârloagelor, floarea pustei). A fost introdusă în Europa cu diferite cereale, fiind semnalată pentru prima dată în 1863 în
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
copacii și vegetația deasă. Apare de la nivelul mării până la înălțimea de 400 m. Crește în grădini, în culturile de cereale și de florea-soarelui respectiv în zonele lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină) cum ar fi pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în apropierea dărâmăturilor pe santierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute. Conform descrierii datat din 1958 lui Wagner și Beals din SUA
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
o altă moleculă vecină este într-o stare de energie mai mică decât dacă nu ar fi în contact cu acea a doua moleculă. Moleculele interioare au toate numărul maxim de vecini pe care îl pot avea. Dar moleculele de la margine au mai puțini vecini decât cele interioare și deci sunt într-o stare de energie mai mare. Pentru ca lichidul să-și minimizeze starea energetică, el trebuie să minimizeze numărul de molecule de la margine și deci să-și minimizeze aria suprafeței
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
care îl pot avea. Dar moleculele de la margine au mai puțini vecini decât cele interioare și deci sunt într-o stare de energie mai mare. Pentru ca lichidul să-și minimizeze starea energetică, el trebuie să minimizeze numărul de molecule de la margine și deci să-și minimizeze aria suprafeței. Ca rezultat al minimizării ariei, suprafața unui lichid va prelua forma cea mai uniformă pe care o poate avea (demonstrația matematică a faptului că formele „uniforme” minimizează aria suprafeței se bazează pe ecuația
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
să se contracte (strângă) Fenomenele fizice determinate de existența presiunii moleculare se pot explica prin aplicarea modelului unei astfel de membrane superficiale care delimitează volumul lichidului studiat, de mediul său înconjurător. Pentru menținerea unei membrane întinsă în echilibru static, la marginea ei trebuie să existe o forță F, tangentă la suprafața lichidului și normală la marginea suprafeței; forța aceasta se numește forță de tensiune superficială. Acestă forță este direct proporțională cu lungimea "l" a marginii membranei de lichid; pentru a scrie
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
aplicarea modelului unei astfel de membrane superficiale care delimitează volumul lichidului studiat, de mediul său înconjurător. Pentru menținerea unei membrane întinsă în echilibru static, la marginea ei trebuie să existe o forță F, tangentă la suprafața lichidului și normală la marginea suprafeței; forța aceasta se numește forță de tensiune superficială. Acestă forță este direct proporțională cu lungimea "l" a marginii membranei de lichid; pentru a scrie expresia matematică a forței de tensiune superficială se introduce un coeficient de proporționalitate, numit coeficientul
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
membrane întinsă în echilibru static, la marginea ei trebuie să existe o forță F, tangentă la suprafața lichidului și normală la marginea suprafeței; forța aceasta se numește forță de tensiune superficială. Acestă forță este direct proporțională cu lungimea "l" a marginii membranei de lichid; pentru a scrie expresia matematică a forței de tensiune superficială se introduce un coeficient de proporționalitate, numit coeficientul de tensiune superficială, reprezentat prin simbolul "σ" și care depinde de natura lichidului. Dependența forței de tensiune superficială de
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]