KorAP: Find »[drukola/base=preot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1553 1554 1555 ...1580 >

39,491 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Moldovei", "Viața Românească", "Institutul de Arte Grafice N.V. Stefaniu &Co." și altele. În februarie 1926, tipografia "Lumina Moldovei" a vândut Editurii "Presa Bună" atelierul său tipografic. Acoperirea cheltuielilor pentru această investiție majoră s-a realizat prin donațiile oferite de diferiți preoți din țară, dar și străinătate, de către Sfântul Părinte Papa Pius XI (240.000 lei) dar au venit și din partea mai multor familii catolice din Iași, Huși, Luizi Călugăra, Gherăiești etc.982. La data de 17 mai 1926 au început lucrările

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Presa Bună a fost supusă unui exil forțat. În cadrul planului general de evacuare a orașului Iași, guvernul Antonescu a decis (în martie 1944) mutarea Episcopiei de Iași la Beiuș, în clădirile Protopopiatului Greco-Catolic1005. Responsabilii cu acțiunea de mutare au fost preoții Dumitru Matei, Mihai Bejan și Gaspar Bachmeier. La 19 iunie 1944, D. Matei scria episcopului Robu: "Am obținut 5 vagoane să evacuez Presa Bună la Beiuș. Nu am curajul să le trimit când mă gândesc la pericolele ce sunt în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Serafica de la Săbăoani, care aparținea Ordinului franciscan. Această acțiune s-a desfășurat cu multe greutăți și într-un climat de nesiguranță. În iunie 1944, Serafica era dată dispărută, iar până în august nici Presa Bună nu ajunsese încă la destinație, deși preotul Matei anunțase pe data de 8 a lunii august că vagoanele plecaseră de mult din Iași1007. Întârzierea s-a datorat proastei comunicări dintre autoritățile bisericești, dar și deciziei episcopului greco-catolic de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, de a descărca vagoanele în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o tipografie din Beiuș). La 28 noiembrie 1945, Marcu Glaser a solicitat Ministerului Cultelor 3 vagoane, pentru a putea aduce tipografia înapoi la Iași. Cererea a fost reluată și în iulie 1946, tot fără un rezultat pozitiv. În februarie 1947, preotul Gaspar Bachmeier (ultimul director al imprimeriei) a informat Regiunea a III-a Industrială Iași că "din lipsă de fonduri și materiale, tipografia nu a putut fi reinstalată la Iași"1008. Gaspar Bachmeier declarase pentru Statisticile industriale din anii 1945 și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolică la nivel politic în România), după modelul partidelor catolice din Occident. În acest demers, presa a avut un rol esențial. Înființarea presei catolice din România a avut loc la începutul secolului al XX-lea, datorită inițiativelor personale ale unor preoți întorși în țară de la studii din Occident (Italia, Germania). Aceștia au importat modelul unor publicații catolice din statele respective și au publicat mai multe reviste catolice (tematica acestora fiind una strict religioasă, dar cu informații din sfera culturală și socială

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dimensiune, secundând lupta de unificare a românilor). Așadar, dezvoltarea presei catolice din România nu s-a realizat după un plan bine stabilit sau la inițiativa ierarhiei bisericești, ci din inițiativele personale (care au primit aprobarea și încurajările episcopilor) ale unor preoți și după un model importat din Occident. Însă spre deosebire de țările catolice de aici unde în procesul de dezvoltare a presei religioase (care a avut și o consistentă componentă politică ce a lipsit în România) au fost implicați și intelectuali laici

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 121-126.. Pal, Ioan, Catehismul Episcopiei Catolice de Iași, Editura Serafica, Hălăucești, 1928. Pal, Maximilian, "Preotul cărturar Petru Tocănel, O.F.M. Conv. Profil bio-bibliografic", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii și acțiunea militară a României", în Calendarul catolic, nr.12

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
19. 67 John Henry Newman (născut la Londra, la 21 februarie 1801 a murit la 11 august 1890, Edgbaston) este un teolog britanic convertit la catolicism, în 1845, Cardinal al Bisericii Catolice. Student la Universitatea din Oxford, el a devenit preot în Biserica Anglicană. Lucrările sale despre Sfinții Părinți îl conduc la analizarea rădăcinilor creștine ale anglicanismului. Acest studiu progresiv îl conduc la apărarea independenței anglicanismului față de statul britanic, sub forma unor manifeste. Astfel, ia naștere Mișcarea de la Oxford, Newman fiind

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
encyclopedia 123.com/H/HermesGeoeg.html, consultat în data de 12.06.2012, ora 21.02. 71 Johann Joseph Ignaz von Dollinger s-a născut la 28 februarie 1799 și a decedat la 14 ianuarie. A fost un teolog german, preot catolic și istoric al Bisericii. El a respins dogma infailibilității papale, motiv pentru carea a fost excomunicat, în http://en.wikipedia.org/wiki/Ignaz von D%C3%B6llinger, consultat la date de 12.06.2012, ora 21.18. 72 J.M. Laboa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
episcopul Pie de Poitiers sau cei ce publicau revista Stimmen aus Maria Laach, condusă de iezuiții germani, erau pentru interpretarea maximalistă a documentului. În Spania, acest curent s-a manifestat în publicația El liberalismo es pecado (1884), apărută din inițiativa preotului Sardà y Salvany (J.M. Laboa, op. cit., pp. 116-117). 132 H. Denzinger, op. cit., pp. 1135-1151. 133 Șerban Turcuș, op. cit., p. 31. 134 Unele guverne liberale au reacționat virulent față de această declarație, expulzând episcopi (Elveția), interzicând publicarea decretelor conciliare (statele germanice și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
modernist s-a dezvoltat în jurul revistei Studi religiosi, fundată în 1901 și condusă timp de șapte ani de către biblistul Salvatore Minocchi (1869-1943), profesor de Limbă și Literatură Ebraică la Universitatea din Florența. La ea vor colabora barnabitul Giovanni Semeria (1867-1931), preotul Giovanni Genocchi (1890-1926), superior al Misionarilor Sfintei Inimi, Umberto Fracassini (1862-1950), rector al seminarului din Perugia și Ernesto Buonaiuti, profesor de Istoria Bisericii la Seminarul dell'Apollinare. Toți au avut aceeași abordare de fond, concentrată asupra omului și închisă revelației

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de exemplare estimate în 1928) (P. Gomez Aparicio, Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981, p. 559). 204 Acesta din urmă a creat în 1926 o școală de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră împotriva ideii de a exista studii specializate, iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
S-a născut la Tămășeni, județul Neamț, în ziua de 6 iunie 1883. În 1896 își începe studiile teologice în Seminarul episcopal din Iași, iar în 1906 a fost trimis pentru continuarea studiilor în Germania, la Innsbruck. A fost sfințit preot în anul 1908, însă studiile în străinătate le-a continuat până în anul 1911, obținând doctoratul în teologie, după care se întoarce în țară. Practic, Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anul 1908, însă studiile în străinătate le-a continuat până în anul 1911, obținând doctoratul în teologie, după care se întoarce în țară. Practic, Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care se întoarce în țară. Practic, Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat de preotul Iosif Tălmăcel încă din 1936: El a fost cel dintâi care a avut curajul, abia sfințit preot, să înceapă în dieceza noastră apostolatul mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"253. Timp de 23 de ani, grija lui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
477 Dănuț Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi la revista Jugendfreund (1921-1924)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 105. 478 În acel moment, Anton Durcovici se afla "internat" la Galați, în calitate de "presupus inamic", după arestarea de către Siguranță (alături de alți preoți catolici), în ziua intrării României în război. 479 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Editura Sapietia, Iași, 2002, p. 44. 480 Unul dintre evenimentele prezentate a fost cel al execuției prelatului papal

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dânsul pentru încălzitul catedralei, pentru corul ei, pentru reparațiile costisitoare. Tot astfel am înființat periodicele săptămânale Bukarester în 1913 și Bulletin paroissial în 1916", mărturisea Carol Auner în memoriul din 1926 (D. Doboș, "Personalități catolice...", p. 74. 488 Dănuț Doboș, "Preoții din arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, București, 2003, pp. 191-204. 489 AARC București, dosar Carol Auner, f. 2. 490 Dănuț Doboș, " Personalități catolice...", p. 74. 491 "N-am mai întâlnit o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
p. 1607. 523 La 29 mai 1921, cu ocazia procesiunii de Joia Verde, dar și cu alte ocazii. 524 N. Netzhammer și Krista Zach, op. cit., vol. II, pp. 1608-1609. 525 Ibidem, p. 1610. 526 Ibidem, pp. 1611-1612. 527 Dănuț Doboș, "Preoți din Arhiepiscopia de ...", pp. 191-204. 528 Nikolaus Netzhammer, "Un păstor și o turmă, Raymund Netzhammer, O.S.B., Arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, 2/2003, București, pp. 205-224. 529 Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acordate articolelor despre Sf. Francisc au fost întotdeauna vaste în revistele menționate, deoarece acesta a fost întemeietorul Ordinului franciscan, de care aparțineau publicațiile amintite. Au fost scrise și multe cărți dedicate lui, dintre care amintim: Sf. Francisc de Assisi, de preotul I. Gârleanu, Sf. Francisc de Assisi (poem liric), D. Karnabatt. 680 Amintim poeziile Omul nou scrisă de I. Gârleanu și 4 Octombrie scrisă de M. Demeter. 681 Viața, nr. 6, 1925, p. 80. 682 Ibidem. 683 Ibidem. 684 Idem, nr.

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1926, p. 45. 732 Ibidem, p. 47. 733 Idem, nr. 12, 1930, p. 149. 734 E. Dumea, op. cit., p. 127. 735 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, septembrie 1933, pp. 150-151. 736 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, noiembrie 2006, p. 11. 737 Acest sactuar a fost dedicat sfinților Cosma și Damian, fiind cel mai vechi loc de pelerinaj pentru catolici, din Moldova. Baza documentulară era formată, în principal, din informațiile oferite de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931. 742 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, septembrie 1933, p. 151. 743 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, noiembrie 2006, p. 11. 744 I, Naghiu, "Figuri de educatori", în Almanahul Presa Bună, 1944, pp. 104-111. 745 E. Dumea, op. cit., p. 129. 746 Revistele Lumina creștinului și Sentinela catolică. 747 Alois Moraru, Iosif Răchiteanu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tezei de doctorat este De indissolubilitate matrimonii apud patres graecos primorum quinque saeculorum. 750 E. Dumea, op. cit., p. 133. 751 Ibidem, p. 134. 752 Ibidem, p. 129. 753 Ibidem, p. 130. 754 Institutul ..., pp. 1-3. 755 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Iosif Ghiuzan", în Lumina creștinului, decembrie 2007, p. 11. 756 Ibidem. 757 Despre moartea părintelui Iosif Ghiuzan s-a scris în principalele reviste catolice din Moldova: Lumina creștinului, Viața, Almanahul Presa Bună. 758 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Iosif Ghiuzan

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Figuri ilustre. Preotul Iosif Ghiuzan", în Lumina creștinului, decembrie 2007, p. 11. 756 Ibidem. 757 Despre moartea părintelui Iosif Ghiuzan s-a scris în principalele reviste catolice din Moldova: Lumina creștinului, Viața, Almanahul Presa Bună. 758 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Iosif Ghiuzan", în Lumina creștinului, decembrie 2007, p. 11. 759 Emil Dumea, op. cit., p. 165 și Anton Coșa, "Amintiri... dintr-o arhivă inedită", în Buletin istoric, nr. 8, Editura Presa Bună, Iași, 2007, pp. 145-152. 760 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Iosif Ghiuzan", în Lumina creștinului, decembrie 2007, p. 11. 759 Emil Dumea, op. cit., p. 165 și Anton Coșa, "Amintiri... dintr-o arhivă inedită", în Buletin istoric, nr. 8, Editura Presa Bună, Iași, 2007, pp. 145-152. 760 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Iosif Tălmăcel", în Lumina creștinului, martie 2007, p. 11. 761 Ibidem. 762 A fost considerată o operă socială care a avut multiple efecte benefice pentru populația din mediul rural din Moldova, indiferent de religie sau etnie, lucru sesizat de episcopul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pericolul comunist. 765 Explicația acestei recomandări o găsim chiar în cuvintele arhiepiscopului: "această lucrare pune la dispoziția multora idei deslușitoare asupra molimei ce cuprinde pe oameni, care nu sunt în stare să pătrundă dedesubturile fanfaronadelor sociale" (Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Iosif Tălmăcel", în Lumina creștinului, martie 2007, p. 11). 766 Ibidem. 767 Anton Bișoc, Discurs funebru, Beiuș, 1944, I Naghiu, "Ioan M Gârleanu", în Viața, nr. 6, 1944, pp. 90-92. 768 Emil Dumea, op. cit., p. 183. 769 Dănuț Doboș, "Figuri

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]