40,154 matches
-
întreagă "), care este coerent, atât în plan conceptual cât și numeric, cu ceilalți indicatori macroeconomici; aceștia pot de asemenea să fie deduși plecând de la MCS. În plus, juxtapunerea, în acest ansamblu de date, a numărului, contabilizat, de persoane ocupate (exclusiv străinii) și de forță de muncă potențială permite estimarea șomajului așa cum este el definit în mod tradițional. Tabelul 8.19. - Prezentarea matricială a secvenței complete 8.139. În acest stadiu este probabil util să prezentăm, cu titlu de exemplificare, o MCS
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Nemulțumit de condițiile de lucru, a acceptat să vorbească în acest interviu despre raporturile de putere care definesc relațiile de muncă în astfel de medii. Care a fost ultimul proiect la care ai lucrat?</b> O reclamă filmată de niște străini la Buftea, la MediaPro. Un proiect mai ambițios, cu o echipă mare, la care am lucrat o săptămână. Începeam dimineață la ora șase și lucrăm douăsprezece ore, dar programul nu era respectat întotdeauna. Au fost zile în care am lucrat
„Au fost zile în care am lucrat de la șase dimineața până la ora două noaptea#034; () [Corola-website/Science/295667_a_296996]
-
care erau aranjate mesele e relevant pentru că arată care e diferența de clasă” Care e diferența atunci când lucrezi cu o echipă de filmare din străinătate?</b> În general, relația cu echipele de filmare e cam aceeași, fie că lucrezi cu străini sau cu români, dar sunt anumite complexe legate de vestici pe care încă nu le-am depășit. Credeam că asta se întâmplă doar în anii ’90, mă refer la felul în care ne raportăm unii la alții. Am să-ți
„Au fost zile în care am lucrat de la șase dimineața până la ora două noaptea#034; () [Corola-website/Science/295667_a_296996]
-
pe care încă nu le-am depășit. Credeam că asta se întâmplă doar în anii ’90, mă refer la felul în care ne raportăm unii la alții. Am să-ți dau un exemplu. Pe platou erau două mese cu mâncare. Străinii, reprezentanții agenției și șefii de departament aveau pe masa lor cafea espresso, fructe, sucuri naturale și tot felul de alte chestii. La cealaltă masă, unde mâncăm noi ceilalți, aveam un bol cu chipsuri, cafea foarte proastă și Cola. Felul în
„Au fost zile în care am lucrat de la șase dimineața până la ora două noaptea#034; () [Corola-website/Science/295667_a_296996]
-
un moment dat era pregătită o explozie pentru filmare și, conform contractului, toată lumea trebuia să poarte căști. Evident, ca noi din linia secundă, n-am primit așa ceva. Mai era un tip de la DoP</i>, <i>Director of Photography,</i> un străin care avea o asistentă româncă, pe care o strigă tot timpul mai în glumă mai în serios: „<i>Slave</i>, adu-mi un ceai, <i>slave</i> du-te acolo...” Și asta pentru că și lui i s-a vorbit la
„Au fost zile în care am lucrat de la șase dimineața până la ora două noaptea#034; () [Corola-website/Science/295667_a_296996]
-
și lui i s-a vorbit la fel la începutul carierei. Logică asta e nasoala pentru că vei ajunge să faci și tu asta dacă ajungi într-o poziție similară și să abuzezi de putere. Și oricum, că tot vorbim despre străini, cei mai multi vin aici pentru că mâna de lucru e ieftină și nici nu plătesc orele în plus de muncă. Nu și-ar permite să facă asta în străinătate, unde au sindicate. Am prins o discuție la un moment dat între un
„Au fost zile în care am lucrat de la șase dimineața până la ora două noaptea#034; () [Corola-website/Science/295667_a_296996]
-
știe: - Japonia? China? Aur? Interpretul se dezvinovățește în fața lui Columb în limba din Castilia. Columb înjură în genoveză și zvârle cât colo scrisorile de acreditare, ticluite în latină și adresate Marelui Han. Oamenii goi asistă la dezlănțuirea de mânie a străinului cu părul roșu și pielea necoaptă, îmbrăcat într-o mantie de catifea și în haine arătoase. În curând, vestea va străbate în lung și în lat insula: - Veniți să-i vedeți pe oamenii care au venit din cer! Aduceți-le
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]
-
și chiar au ucis, multe alte grupuri [etnice și sociale], nu doar pe evrei, nepoata mea, care a vizitat Auschwitz-ul, se uită la mine cu milă. Îmi zice: „Tu nu ești israelian. Nu ești unul dintre noi, ai rămas un străin”. Dar este teribilă experiența victimei. Eu am supraviețuit. A fost extraordinar când i-am văzut pe primii ruși intrând în oraș. Plângeam când am ieșit afară din ghetou. Poate că este tocmai din cauză că nu îmi găsesc locul aici, dar eu
Conflictul din Gaza: perspectiva unui israelian. () [Corola-website/Science/295783_a_297112]
-
să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei ȘerbanScenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]
-
publicat poezie gay occidentală, mai puțină proza însă, proza era prea evidență. În perioada comunistă s-a publicat <b>La Revedere Berlin!</b> de Christopher Isherwood. Mi-aduc aminte și de un film din 1964, cred ca se numea <b>Străinul</b>. Unui băiat burghez îi cade cu tronc un muncitor, care era susținător al partidului comunist, si burghezul asta începe să devină interesat de politică de stânga. Nu se pupă, nu se nimic, dar felul în care se uită la
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
maneaua și aveam o grămadă de observații care n-aveau legătură cu maneaua și nu le puteam fructifică. Prin forță lucrurilor am intrat în contact cu alte chestii - ce fac bagabonții, care-s relațiile între ei, cum se raportează la străini, la oamenii din afara cartierului. Deci n-a fost în primul rând povestea de dragoste? Ba da, ba da, a fost povestea de dragoste. Și mi se părea că e tare subiectul, că merită scris. Nu s-a atins genul ăsta
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
și viitor (al tău, al viitorului cuplu, al nostru - al firmei, ori al României). Placă cu „bunicu’ a fost la pușcărie, era țăran, dar era gospodar, și din cauza asta avea ceva mai mult pământ” o știm cu toții, o repetăm oricărui străin curios, ne-o spunem unii altora mimând compasiune și semnalizând că suntem de partea bună a baricadei și a vieții. Ei bine, da, noi cei cu „bunici țarani-gospodari și persecutați de comunism” nu răbdam nostalgiile, utopiile sau reproșurile celor care
Teatrul istoriei recente: o scenă cu bunici () [Corola-website/Science/295804_a_297133]
-
să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători că drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” că țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. “Exile is strangely compelling to think about, but terrible to experience. It is the unhealable rift force between a human being and a native place, between the self and its true
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
Acesta este doar unul dintre exemplele modului în care funcționează sistemul birocratic românesc, chiar și atunci când drepturile sunt “garantate”. Refugiații sunt o categorie care oglindește cel mai bine inadaptarea acestor sisteme la realitățile cotidiene ale unei societăți multiculturale, în care străinii cu o formă de protecție ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi că și cetățenii, cu excepția drepturilor politice. “Vreau se iau cetățenia. Pentru copii e important, poate să vrea să meargă în Șerbia, la socri. Că refugiat nu avem voia
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
un supraviețuitor originar din Orhei (Basarabia); el avea impresia că în Transnistria nu se simțea prea multă ură față de evrei, cu excepția colaboraționiștilor, si ca, de fapt, „se crea impresia că majoritatea populației nu ii percepea pe evrei că pe niște străini.” Mai degrabă, „majoritatea percepea puterea de ocupație ca fiind străină, iar pe evrei că ai săi.”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/Diana%20Dumitru%20Selectie%20Clear%20History.docx# ftn9">[9]</a> Un
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. Interpretează: Alexandru Fifea, Katia Pascariu, Mihaela Rădescu, Andrei Șerban, Silviana Vișan Scenografia: Adrian Cristea Muzica: Cătălin Rulea http://www.cndb.ro/ FILM - MORGEN, (RO., 2010) Regia: Marian Crișan Dumincă, 30 martie, 19
ACASĂ. În dialog cu migranții - teatru, proiecție de film, dezbatere. 28-30 martie. () [Corola-website/Science/295753_a_297082]
-
am dat, pentru că mă iubeau sincer și cu devotement, iar eu țineam la ele extrem de mult. Cunoscând foarte bine limba franceză, m-am gândit să plec în Franța. Cu durere în suflet am părăsit România, fiindcă, sincer, să pleci printre străini nu este o decizie ușoară. Nu e ușor să fii fără casă la tine în țară, dar să mai fii și într-o țară străină. Singura mea baza era faptul că vorbesc destul de bine limba franceză. Așa că am plecat acolo
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
a șocat, neavând experiență străinătății și fiind prima oară când ieșeam din țară, e ca din românii care sunt acolo, nimeni nu stă să te ajute, să-ți explice, să te îndrume, pana îți găsești ceva. Ești acolo că între străini. Fiecare vine la biserică, se roaga, după care se răspândesc că potârnichile la locațille lor. Până și între dânșii se mai râcâie, dar eu fiind venit acolo nou, nici nu erau interesați să mă cunoască, cum sunt că persoana. Efectiv
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
naționale. Treptat diferențele de idei devin conflictuale și se radicalizează, confruntările ideologice apar clar în presa vremii, unde valul articolelor xenofobe și antisemite nu întârzie să apară. Marea criză din 1929, suprapusă unor conflicte imaginate de naționaliști, marginalizează și discriminează străinul din interior, mai precis minoritățile naționale. Problema discriminării legiferată în Vechiul Regat prin Regulamentele Organice (1830, 1831) și Constituția din 1866, care condiționau acordarea cetățeniei române de apartenența la creștinism a fost oficial rezolvată, la presiunea marilor puteri, prin Constituția
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
marea în viața mea! Nu pot să ajung acolo pentru că există un zid imens dincolo de care n-am voie să trec, și asta pentru că sunt palestinian. Dintre cei care lucrează la Freedom Theatre, câți dintre voi sunt palestinieni și câți străini sau non-palestinieni? Personalul nostru e alcătuit din aproximativ 25 de palestinieni. Când avem tabere de voluntari, sunt mulți străini aici. Unii participă la workshop-uri și apoi pleacă. Unii rămân să lucreze la un proiect chiar și un an de zile
”Freedom Theatre e fereastra noastră spre lume” - interviu cu Faisal Abu Al-Heja () [Corola-website/Science/295625_a_296954]
-
să trec, și asta pentru că sunt palestinian. Dintre cei care lucrează la Freedom Theatre, câți dintre voi sunt palestinieni și câți străini sau non-palestinieni? Personalul nostru e alcătuit din aproximativ 25 de palestinieni. Când avem tabere de voluntari, sunt mulți străini aici. Unii participă la workshop-uri și apoi pleacă. Unii rămân să lucreze la un proiect chiar și un an de zile. Asta e o chestie foarte importantă, din punctul meu de vedere - faptul că teatrul e condus de palestinieni. Da
”Freedom Theatre e fereastra noastră spre lume” - interviu cu Faisal Abu Al-Heja () [Corola-website/Science/295625_a_296954]
-
să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației, în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. </p> Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru și ateliere, istorii marginalizate și
Comunicat: Nu ne-am născut în locul potrivit () [Corola-website/Science/295841_a_297170]
-
principal al identității (în RSR ideologia naționalistă nu a fost niciodata abandonată, fiind chiar exacerbată în perioada Ceaușescu, când s-au trasat liniile preliminare ale naționalismului post-1989). Conceptul de identitate naționalistă plasează în opoziție presupusul „sine” și un anume „altul/ străin”, construind ast-fel un „noi” incluziv ce se opune unui „ei” excluziv. De exemplu: „noi, germanii, versus ei, străinii” sau „noi, românii, vs. ei - romii, maghiarii, evreii”. Acest principiu s-a manifestat în special în anii ‘90 și a fost
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
s-au trasat liniile preliminare ale naționalismului post-1989). Conceptul de identitate naționalistă plasează în opoziție presupusul „sine” și un anume „altul/ străin”, construind ast-fel un „noi” incluziv ce se opune unui „ei” excluziv. De exemplu: „noi, germanii, versus ei, străinii” sau „noi, românii, vs. ei - romii, maghiarii, evreii”. Acest principiu s-a manifestat în special în anii ‘90 și a fost exprimat de cele mai multe ori prin acte de violență. Pogromul - termenul rusesc pentru ma-sacru împotriva unui grup minoritar etnic
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
să locuiască în barăci sau sub cerul liber, în fața centrelor de cazare pentru solicitanții de azil, supraaglomerate, precum cel din Rostock. Conflictele cu localnicii din zonă sunt iminente și vor fi tolerate de autorități. Începând cu anul 1990, asalturile împotriva „străinilor” devin din ce în ce mai frecvente. Primarul din Rostock avertizează în van Ministerul de Interne încă din anul 1991: „Actele de violență împotriva cetățenilor străini cresc. Violențe masive și chiar omoruri sunt foarte posibile.” În august 1992, un grup de localnici organizați sub
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]