39,711 matches
-
ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]
-
hrăni singuri. Ating maturitatea sexuală la vârsta de 7-8 săptămâni (două luni) Principalii dușmanii naturali ai șoarecelui subpământean sunt mamiferele carnivore (vulpi, nevăstuici, hermine, dihori și bursuci) și păsările răpitoare de noapte, mai rar șerpii. Fiind preponderent nocturn este rar atacat de păsărilor răpitoare de zi. Este considerat dăunător pentru că distruge plantele, rozându-le rădăcinile. Având în vedere că populațiile șoarecelui subpământean sunt mici în România, el produce pagube minore prin consumul de masă verde sau zarzavaturi din culturi; iar în
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
o distanță mai mare de pod. Un al doilea planor a aterizat chiar în fața unei cazemate, de unde soldații belgieni au deschis focul cu arme ușoare de infanterie împotriva soldaților germani debarcați. Subofițerul comandat al celui de-al doilea planor a atacat cu grenade apărătorii cazematei, în vreme ce unul dintre oamenii săi a plasat o încărcătură explozivă la ușa de acces. După ce ușa a fost aruncată în aer, germanii au luat cu asalt cazemata și au eliminat obstacolul. În acest timp, Altmann și-
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
de transport la 05:35. În timp ce planoarele își începuseră coborârea spre obiectiv, podul a fost distrus de geniștii belgieni cu ajutorul încărcăturilor explozive montate în prealabil. Spre deosebire de garnizoanele celorlate două poduri, apărătorii podului Canne și-au dat seama că vor fi atacați când au văzut coloana mecanizată germană care venea să îi sprijine pe parașutiști. Infateria germană a apărut în zonă cu douăzeci de minute mai devreme decât fusese planificat . Apariția în zonă a infateriei a distrus elementul surpriză, lăsându-le belgienilor
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
au continuat și pe timpul nopții, ceea ce a făcut ca parașutiștii să nu poată fi înlocuiți de infaterie până în dimineața zilei de 11 mai. Grupul „Fier” a suferit cele mai grele pierderi dintre toate cele trei grupuri de asalt care au atacat podurile - 22 de morți și 26 de răniți. Un parașutist a fost luat prizonier de belgieni. Acesta avea să fie eliberat de forțele germane din lagărul de prizonieri britanic de la Dunkerque. Cele nouă planoare ale grupului „Granit” au aterizat cu
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
de la Dunkerque. Cele nouă planoare ale grupului „Granit” au aterizat cu succes pe Fortul Eben-Emael, folosind încetinirea aterizării și oprirea rapidă parașutele de frânare. După ieșirea din planoare, parașutiștii au început plasarea de încărcături explozive la turelele tunurilor care puteau ataca podurile cucerite deja de germani. În partea de sud a fortului, „Obiectivul nr. 18”, o cazemată de observație a artileriei, în care erau plasate trei tunuri de 75 mm, a fost distrus în două etape - cu o încărcătură ușoară de
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
turelă mobilă cu două tunuri și Obiectivul nr. 26, o turelă cu trei tunuri de 75 mm. Deși parașutiștii au detonat încărcăturile explozive, tunurile au putut fi repuse în funcțiune rapid de belgini, iar germanii au fost obligați să le atace pentru o a doua oară. După aceea, o altă pereche de tunuri de 75 mm dintr-o cupolă a fost scoasă din uz și au fost distruse barăcile servaților belgieni. Încercările de distrugere ale Obiectivului nr. 24 nu au fost
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
a pieselor de artilerie care ai fi putut bombardeze podurile peste canal, dar unele ținte mai mici, precum unele cupole mai mici, cuiburi de mitralieră sau baterii antiaeriene nu au putut fi distruse. În timpul în care aceste obiective secundare erau atacate, un planor a aterizat pe fort. Din acesta a ieșit grupa de parașutiști condusă de Oberleutnant Rudolf Witzig. După ce planorul său aterizase pe teritoriul german, Witzig a cerut ajutor prin radio. Un avion de remorcare și un nou planor a
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
corupție, iar în urma perchezițiilor de la guvern, ofițerii CNA au găsit în biroul său peste 40 de mii de dolari, 1.500 de euro și aproape 25 de mii de lei. Atunci, Bănăruc declara că nu este vinovat și că va ataca CNA în instanța de judecată pentru denigrare. Despre faptul că la 7 aprilie 2009 a fost întrerupt internetul în rețelele de comunicare, Gaburici a afirmat imediat după investirea sa ca prim-ministru că „"Nu a fost deconectată rețeaua (Moldcell). Nu
Chiril Gaburici () [Corola-website/Science/333787_a_335116]
-
ocazia cu crustacee. Dacă este provocat poate să rănească chiar și omul, să muște cu fălcile sale puternice cu dinți ascuțiți. Este atras de mirosul de sânge și de produse alimentare, mănâncă și resturi de pește, de mici animale sau atacă păsări acvatice. Perioadă de reproducere poate fi în lunile de primăvară sau vară în funcție de regiunea în care trăiește. După împerechere femelă își depune icrele în apă pe plantele acvatice, acestea nu sunt comestibile drept caviar, din contră sunt otrăvitoare. După
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
ani de absență, Mircea revine în satul Ciutura, dar pare un om total schimbat. În primii ani după război în pădurile Basarabiei s-au aciuat bande de luptători antisovietici (foști prizonieri români, dezertori din Armata Roșie sau felurite haimanale) care atacau sovietele sătești. În satul Ciutura sosesc ofițeri de miliție care formează echipe de tineri voluntari pentru a lupta cu bandiții, iar nopți la rând liniștea satului este tulburată de focuri de arme automate. Într-una din zilele de vară, în timp ce
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
numele de cod Leul de Mare ("Unternehmen Seelöwe"). Mai înainte de începerea efectivă a invaziei terestre, germanii aveau nevoie de cucerirea supremației sau măcar a superiorității aeriene. "Luftwaffe" avea sarcina să distrugă RAF, care nu trebuia să mai aibă capacitatea să atace flota de invazie sau să sprijine Royal Navy. Hitler a ordonat "Reichsmarschallului" Hermann Göring și "Oberkommando der Luftwaffe" să înceapă pregătirile pentru o operațiune aeriană de amploare. Principalul obiectiv al germanilor era distrugerea RAF Fighter Command. Distrugerea aviației de vânătoare
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Fighter Command. Distrugerea aviației de vânătoare britanice le-ar fi permis germanilor să cucerească superioritatea aeriană. În iulie 1940, Luftwaffe a declanșat operațiunea militară de distrugere a RAF. De-a lungul lunii iulie și la începutul lunii august, germanii au atacat convoaiele din Canalul Mânecii și, doar ocazional, aeroporturile RAF. Pe 13 august, germanii au declanșat un atac împotriva aeroporturilor RAF - "Adlertag" (Ziua Vulturului). Eșecurile înregistrate în timpul Zilei Vulturului nu i-au descurajat pe germani să continue raidurile împotriva infrastructurii RAF. Pe
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
piloți. Cu toate acestea, atacurile germane i-a forțat pe britanici să oprească transporturile maritime prin Canal și să redirecționeze convoaiele spre porturile din nord-estul insulei. După obținerea acestui succes parțial, "Luftwaffe" a declanșat a doua fază a ofensivei aeriene, atacând aeroporturile RAF și instalațiile care sprijineau aviația britanică din interiorul teritoriului. Primul raid aerian important împotriva aeroporturilor RAF a avut loc pe 12 august, iar amploarea acestor atacuri a crescut rapid. Germanii nu au reușit să obțină în timpul acestui raid
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
multe avioane decât la începutul lunii iulie 1940. "Luftwaffe", bazându-se pe informațiile eronate obținute, a pregătit o acțiune de amploare pe 18 august împotriva stațiilor de sectoare ale RAF. Planul de atac al "Luftwaffe" era simplu. Bombardierele urmau să atace aeroporturile RAF situate în colțul de sud-est al Angliei. Cele mai importante aeroporturi din această regiune aflate sub comanda lui Keith Park și a Grupului RAF Nr. 11 erau RAF Kenley, Biggin Hill, Hornchurch, North Weald, Northolt, Tangmere și Debden
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Rotte" - grup de două avioane în care un pilot conducea formația, iar un al doilea îl secunda la aproximativ 200 m în lateral. Zborul în această formație permitea celor doi să își acopere reciproc unghiurile moarte. Când un un inamic ataca pe unul dintre membrii grupului, celălalt se muta în spatele lui pentru a-i susține defensiva. Mai multe "Rotte" formau un "Schwarm" (stol). Formația a fost în cele din urmă denumită "Vierfingerschwarm" („Finger-four” / „patru degete”). Ea oferea protecție maximă membrilor unui
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
lansate salve de câte nouă sau mai multe rachete de pe rampe aflate la o distanță de 18 m una de alta. Parașutele erau lansate la altitudine de 180 m, având atașate cabluri de oțel de 150 m lungime. Avioanele care atacau la altitudine mică ar fi intrat în această „perdea” de cabluri. În momentul în care cablul se agăța de avionul inamic, se deschidea o parașută la cel de-al doilea capăt al cablului, ceea ce făcea ca aparatul de zbor să
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și un soare strălucitor. Albert Kesselring, aflat la cartierul său general de la Bruxelles, a ordonat grupurilor aerine ale "Luftflotte 2" să declanșeze atacuri împotriva țintelor 1017 și 10118 din catalogul Luftwaffe: Biggin Hill și Kenley. Biggin Hill urma să fie atacat la joasă înălțime de 60 de bombardiere Heinkel He 111 decolate de pe aeroportul din Amiens. Obiectivul bombardierelor decolate de pe bazele din nordul Parisului era RAF Kenley. "Kampfgeschwader" (grupul de bombardiere) era format din 48 de aparate Dornier Do 17 și
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de bombardiere Heinkel He 111 decolate de pe aeroportul din Amiens. Obiectivul bombardierelor decolate de pe bazele din nordul Parisului era RAF Kenley. "Kampfgeschwader" (grupul de bombardiere) era format din 48 de aparate Dornier Do 17 și Junkers Ju 88. Forța care ataca Kenley era mai puțin numeroasă decât cea care avea ca obiectiv Biggin Hill, iar bombardierele Ju 88 și Do 17 transportau doar două treimi din încărcătura de bombe ale avioanelor He 111. Planificatorii militari consideraseră că bombardamentul la altitudine redusă
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
atac era unul îndrăzneț și ingenios. Dacă ar fi fost dus la îndeplinire așa cum fusese plănuit, aeroportul Kenley ar fi fost complet distrus. Dacă bombardierele care acționau la mare înălțime aveau o escortă completă de avioane de vânătoare, bombardierele care atacau la altitudine joasă trebuiau să se strecoare fără să fie detectate și să evite interceptarea spre și dinspre obiectiv. Operațiunea trebuia să înceapă la ora 9:00, dar a trebuit să fie amânată datorită ceții dense care reducea vizibilitatea până la
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
timp prețios pentru reordonarea avioanelor. Aceste condiții au făcut ca bombardierele Do 17 din I./KG 76 și III./ KG 76 le-au depășit pe Ju 88 din III./ KG 76 Ju 88. Bombardierele Ju 88 trebuiau, conform planului, să atace cu un avans de cinci minute. Toate aceste disfuncționalități aveau să ducă la consecințe serioase pentru "9 Staffel" KG 76. În acest timp, 40 de avioane de vânătoare din III./JG 26 și JG 3 traversau strâmtoarea Dover urmărind curățarea
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
urmărind curățarea căii de atac pentru bombardiere. În spatele acestora la aproximativ 25 mile (40 km) erau cele 27 de bombardiere Do 17 din I./KG 76 și III./ KG 76, escortate de 20 de Bf 110, care aveau misiunea să atace RAF Kenley. La scurtă distanță de bombardierele Dornier erau Ju 88 din III./ KG 76 escortate de Bf 109 din JG 51. Această formație trebuia să se afle la 15 mile (14 km) în fața următorului val. În urma lor se aflau
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Ju 88 din III./ KG 76 escortate de Bf 109 din JG 51. Această formație trebuia să se afle la 15 mile (14 km) în fața următorului val. În urma lor se aflau bombardierele He 111 din KG 1, care trebuiau să atace Biggin Hill, escortate de 40 avioane Bf 109 din JG 54. Toate formațiile se deplasau cu o viteză de aproximativ 4 mile pe oră la o altitudine de 12.000 de picioare. La aproximativ 50 mile spre sud-vest, cele nouă
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Schöpfel în spațiul aerian britanic, germanii au localizat avioanele de vânătoare RAF care zburau în formație „V”. Avioanele Hurricane ale escadrilei 501 zburau în spirale largi, piloții străduindu-se să ajungă la înălțimea de zbor ordonată. Avioanele RAF au fost atacate de Schöpfel, patru dintre ele fiind doborâte în numai două minute. Trei piloți britanici au fost răniți (Donald McKay, Kenneth Lee și F. Kozlowski) și un al patrulea ucis (J.W Bland). După ce Schöpfel s-a îndepărtat, ceilalți camarazi ai
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Schöpfel s-a îndepărtat, ceilalți camarazi ai săi s-au angajat în lupte individuale cu piloții RAF, fără să obțină rezultate comparabile cu ale comandantului lor. Bombardierele Do 17 și Ju 88 ale III./ KG 76 au fost localizate și atacate de artileria antiaeriană în timpul zborului pe deasupra Doverului. Grupul s-a deplasat la mare distanță de Canterbury, evitând astfel interceptarea de către avioanele de vânătoare care patrulau pe linia Canterbury-Margate line. La ora 13:01, bombardierele au zburat prin dreptul orașului Ashford
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]