39,065 matches
-
fost echipată cu sine cu ecartament lat (1520 mm), menținându-se cu linie simplă. Între anii 1951-1953, la sud de capătul traseului din Berhomet pe Siret, a fost construită o mare rețea de cale ferată cu ecartament îngust (Calea ferata forestiera Berhomet, cu o lungime de 61 km în anul 1960) pentru transportul buștenilor la nou-înființata Fabrică de cherestea de la Berhomet pe Siret; aceasta a fost abandonată în 1965, iar sinele au fost complet scoase până în 1970 și înlocuite cu drumuri
Calea ferată Adâncata–Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/321827_a_323156]
-
Berhomet, cu o lungime de 61 km în anul 1960) pentru transportul buștenilor la nou-înființata Fabrică de cherestea de la Berhomet pe Siret; aceasta a fost abandonată în 1965, iar sinele au fost complet scoase până în 1970 și înlocuite cu drumuri forestiere. Pe traseul până la Berhomet a circulat zilnic până la începutul anului 2009 o pereche de trenuri de la Cernăuți, apoi traseul s-a redus la porțiunea de traseu între Adâncata și Storojineț. Pe traseul între Carapciu pe Siret și Ciudei nu au
Calea ferată Adâncata–Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/321827_a_323156]
-
umede Sudd și Parcul Național de Sud în apropiere de granița cu Congo, au condiția de habitat pentru hartebeest, KOB, Topi, bivoli, elefanți, girafe, lei. Pădurile Sudanului de Sud, de asemenea, sunt rezerve de habitat prevăzute pentru porci Bongo, giganți forestieri, porci Red River, elefanți de pădure, cimpanzeii, și maimuțe de pădure. Sondajele începute în 2005 de către WCScu parteneriat cu guvernul semi-autonom din Sudanul de Sud au arătat că populațiile sălbatice diminuate încă mai există, și că, uimitor, migrația uriașă de
Sudanul de Sud () [Corola-website/Science/321884_a_323213]
-
1832. este prima reptilă căreia i-a fost secvențiat genomul. Șopârlele anolis sunt cel mai bun exemplu de radiație adaptativă și evoluție convergentă. Populațiile de șopârle de pe insulele izolate tind să ocupe medii noi de viață de obicei în vegetațiile forestiere (precum coroanele copacilor, trunchi sau scorburi). Aceste divergențe de habitat sunt provocate de schimbări morfologice. În plus, aceste obiceiuri se repetă pe numeroase insule, împreună cu animale din habitate similare care converg la forme morfologice diverse. Aceasta demonstrează că radiația adaptativă
Anolisul verde () [Corola-website/Science/321967_a_323296]
-
s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) - 1622 ha (33%), salcie (Salix) - 400 ha (8%), arțar (Acer
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
un dimorfism sexual, femele fiind puțin mai mari și au creasta de un colorit mai viu ca masculii.Este o pasăre mare nezburătoare specifică pădurii tropicale australiene.Joacă un rol crucial în împrăștierea semințelor a 150 de specii de plante forestiere, dar restrângerea habitatului sau și accidentele rutiere au condus la diminuarea drastică a numărului de exemplare ale acestei specii.
Cazuar () [Corola-website/Science/316423_a_317752]
-
să pună în deplină proprietate o suprafață de pădure. Astfel, Direcția Silvică Suceava și statul român, prin Ministerul de Finanțe, trebuie să pună la dispoziția Fundației Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei o suprafață de 166.813 ha de vegetație forestieră. Procesul a fost strămutat ulterior la Curtea de Apel Timișoara, unde s-au judecat apelurile. Curtea de Apel a dat dreptate Fondului și a dispus retrocedarea a 166.613 de hectare de pădure în favoarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. În urma
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]
-
să fie amplasată telecabina Bușteni-Babele, această firmă definitivează toate planurile tehnice, detaliile de proiectare și proiectele conexe (instalațiile electrice și partea mecanică). Ministrul Turismului din perioada 1965-1972 înființează în anul 1966, special în cadrul Facultății de Silvicultura Brașov, catedră de Exploatări Forestiere în care se studia printre alte domenii: disciplină Funiculare Forestiere. Această disciplină avea rolul să pregătească specialiști care să lucreze ca ingineri constructori sau proiectanți pentru viitoarele instalații pe cablu care urmau să se construiască (telecabina Sinaia-Cota 1400; Cota 1400-Cota
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
tehnice, detaliile de proiectare și proiectele conexe (instalațiile electrice și partea mecanică). Ministrul Turismului din perioada 1965-1972 înființează în anul 1966, special în cadrul Facultății de Silvicultura Brașov, catedră de Exploatări Forestiere în care se studia printre alte domenii: disciplină Funiculare Forestiere. Această disciplină avea rolul să pregătească specialiști care să lucreze ca ingineri constructori sau proiectanți pentru viitoarele instalații pe cablu care urmau să se construiască (telecabina Sinaia-Cota 1400; Cota 1400-Cota 2000; Telecabina Tâmpa Brașov; Telecabina Kanzel Poiana Brașov; telecabina Bâlea
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
fie preluate de către fundație (care are dimensiunea de 3,00m x 2,50 m și adâncimea de incastrare de 2 m, fără partea vizibilă care iese din nivelul solului). Tehnologia executării părții de infrasctructură merită puțin analizată. Există un drum forestier care urcă puțin mai sus de cabană care se vede sub linia de teleferic din Bușteni, si care, a fost utilizat de basculantele care veneau cu beton proaspăt. Normele tehnice ale calității betonului de fundare (beton marca B400 sau C25
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
aceea trebuiau asigurate condițiile unei turnări continue. Pentru aceasta s-a organizat șantierul în așa fel încât tot timpul trebuia asigurat betonul pentru turnare. S-a instalat un mic funicular minier, asemănător cu cel pentru cărbuni de la bază acelui drum forestier care pe atunci era amenajat că basculantele să vină și să toarne în cupă funicularului minier betonul proaspăt. S-a asigurat un troliu manual cu care se trăgea acea cuva plină cu beton, echipa avea oameni care lucrau zi și
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
fiind terenul foarte accidentat și greutatea amplasării șantierului în acea zonă. Întrucât terenul este foarte accidentat în zona pilonului 2 (așa cum se poate vedea din poză) accesul în acel loc a fost dificil pentru accesul direct cu materialele necesare. Drumul forestier care merge până la Refugiul Salvamont Bușteni este accesibil până într-o zonă cu luminiș de unde se vede telecabina în proporție de 80% și a fost folosit pentru autobasculantele și alte utilaje care au adus necesarul de materiale (beton, grinzi, materiale
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
poziției geografice în ansamblul regional carpatic, cât și caracteristicilor locale ale reliefului: multitudinea culmilor prelungi, a platourilor și a formațiunilor calcaroase. În acest context nu pot fi omise condițiile climatice favorabile, manifestate prin efecte de foehn și adăpost, hidrografia, vegetația forestieră etc. În prezent se remarcă o densitate mare a așezărilor permanente, grupate în cadrul a trei comune: Boșorod (cu satele Alunu, Ursici, Târsa, Cioclovina și Luncani), Orăștioara de Sus (cu Costești Deal, Ludeștii de Sus și Grădiștea de Munte) și Pui
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
partizani au fost arestați sau au murit în confruntările cu trupele de securitate. Ultimii rămași sub comanda lui au rezistat timp de nouă ierni schimbînd frecvent adăposturile, fiind aprovizionați cu strictul necesar de către săteni, sau rechiziționînd alimente de la stîne, exploatări forestiere sau cabane. În cele din urmă, Securitatea racolează un apropiat al grupului și ca urmare, la 20 mai 1958, Toma Arnăuțoiu și fratele său Petre sunt capturați. Vor fi anchetați la Pitești timp de un an, ca de altfel și
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
(denumire turcă; în limba română „Ogorul ocrotit”) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier și ornitologic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al orașului Babadag. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Tulcea (în "Podișul Nord-Dobrogean", în nordul "Pădurii Babadag"), pe teritoriul sudic al orașului Babadag, în apropierea drumului național DN22
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
este o arie naturală protejată (de interes național) ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală forestiera de tip științific), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunelor Cornereva și Mehadia. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 1665,70 hectare se află în central-estică a județului Caraș-Severin, în Munții Cernei (subdiviziune inclusă în grupă muntoasă
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
Calea Ferată Forestieră Vișeu (cunoscută și sub numele de Mocănița de pe Valea Vaserului) este o cale ferată cu ecartament îngust din județul Maramureș, care merge din Vișeu de Sus, pe Valea Vaserului, până în Carpați, la stația Coman, aproape de granița cu Ucraina. Calea ferată
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
sub numele de Mocănița de pe Valea Vaserului) este o cale ferată cu ecartament îngust din județul Maramureș, care merge din Vișeu de Sus, pe Valea Vaserului, până în Carpați, la stația Coman, aproape de granița cu Ucraina. Calea ferată este exploatată atât forestier, cât și turistic, fiind clasată ca monument istoric, cu . Exploatarea lemnului de pe Valea Vaserului a început în secolului al XVIII-lea de către coloniști germani, care foloseau plute pentru transportul lemnului tăiat la gaterele din Vișeu. Construcția căii ferate forestiere a
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
atât forestier, cât și turistic, fiind clasată ca monument istoric, cu . Exploatarea lemnului de pe Valea Vaserului a început în secolului al XVIII-lea de către coloniști germani, care foloseau plute pentru transportul lemnului tăiat la gaterele din Vișeu. Construcția căii ferate forestiere a început în 1932, într-o perioadă în care acest tip de căi ferate era foarte la modă în Europa, în special în zona Carpatică. Ecartamentul îngust era necesar pentru a permite căii ferate să urmeze traseul sinuos al râului
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
ce aparține rețelei ecologice europene - Natura 2000 în România. Aria naturală dispune de patru tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: "Pajiști de altitudine joasă, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase, Mlaștini alcaline" și "Turbarii cu vegetație forestieră". La baza instituirii rezervației naturale se află două mamifere: liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); specii protejate la nivel european prin "Directiva 92
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
estic al conului Muntelui Pilișca pe malul drept al Oltului la o înălțime de 824 m și oferă o priveliște excelentă asupra defileul Oltului, stațiunii Tușnad, vârfurilor Vártető, Surduc și Ciomatu. Limitele rezervației sunt trasate astfel: la est de drumul forestier, la sud de pârâul Corbului, iar la vest și nord de pădurea mixtă de conifere și foioase. La periferiea rezervației perdeaua forestieră este formată din pădure de brad argintiu ("Abies alba"), pin ("Pinus sylvestris") și molid ("Picea abies L."), în
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
defileul Oltului, stațiunii Tușnad, vârfurilor Vártető, Surduc și Ciomatu. Limitele rezervației sunt trasate astfel: la est de drumul forestier, la sud de pârâul Corbului, iar la vest și nord de pădurea mixtă de conifere și foioase. La periferiea rezervației perdeaua forestieră este formată din pădure de brad argintiu ("Abies alba"), pin ("Pinus sylvestris") și molid ("Picea abies L."), în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
Sfântu Gheorghe. Zona "" a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern Nr.2.151 din 30 noiembrie 2004" (hotărâre privind instituirea de arie naturală protejată pentru noi zone), și reprezintă o zonă de deal și munte, acoperită cu vegetație forestiera, pajiști și pășuni, în partea nord-estică, estică și sud-estică a satului Ariușd, Covasna și se întinde pe o suprafață de 977 hectare. Rezervatia reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile și culturi) încadrată în
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt, geomorfologic, faunistic, forestier și floristic), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al municipiului Reșița. Rezervatia naturală declarată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, cu o suprafață de 883,60 ha, este inclusă în Parcul National Semenic - Cheile Carasului și reprezintă
Groposu () [Corola-website/Science/325892_a_327221]
-
cu o suprafață de 883,60 ha, este inclusă în Parcul National Semenic - Cheile Carasului și reprezintă o zonă de interes geomorfologic (rocă metamorfica de gnais, micașist, biotituri, granidiorite și granițe; ravene, rupturi de pantă, abrupturi, conuri de dejecție, torente), forestier, floristic ("Anthenaria dioica" - floarea semenicului) și faunistic.
Groposu () [Corola-website/Science/325892_a_327221]