39,172 matches
-
același ziar "Monitorul"/"Ziarul de Iași". Ne-a făcut amândurora o impresie bună. Mai ales că și masa a fost îmbelșugată... Era însoțit de alți lideri tineri, dintre care l-am remarcat pe Sorin Pantiș. Tot în acei ani, fusesem invitat la masă de către Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu șeful baroului avocaților ieșeni, Adrian Mogoș, care era președintele PNL Iași. După o ciorbă de burtă, nu a mai urmat nimic, fiind și astăzi nedumerit de acel moment. Tăriceanu își lansa atunci la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
atunci că nu mă voi înscrie decât în partidul lui Corneliu Coposu și al lui Vasile Lupu, chiar dacă simpatizam PAC-ul și votasem pentru înființarea lui. La fel i-am spus și lui Laurențiu Ulici, mai târziu, când m-a invitat să intru în PAR, la Casa Studenților din Iași, când primarul Constantin Simirad a fost destul de dur, mai ales cu Varujan Vosganian. Liviu Antonesei: La întâlnirea din Sala Azur, nu doar cel pomenit de tine nomina odiosa, cel puțin pentru
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Comunic mult pe Internet în schimb, chiar și cu prietenii mei din Iași! Și cu tine, nu? Dorin Popa: Pe istoricul timișorean Victor Neumann l-am cunoscut, în 1998, la Târgul Internațional de carte de la Leipzig, atunci când România a fost invitată de onoare. Mi-a lăsat o impresie excelentă, cu un comportament impecabil. Neumann este prieten bun cu Andrei Pleșu, despre care am discutat cu mare plăcere împreună. De fapt, la acel târg a fost și Pleșu, pe atunci ministrul nostru
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-se în venă ș.a.m.d. În condițiile astea, să-ți dorești condiția de VIP... Oricum, vedetismul nu poate înlocui talentul, cum am văzut din cazurile amintite. Cred că scriitorul trebuie să-și vadă de scrisul său, iar dacă este invitat la televiziune, să vadă mai întâi despre ce fel de emisiune este vorba și cine o realizează. Să te duci în emisiune la Tatulici mi se pare totuși descalificant, că e omul care l-a relansat pe Stoica spre sfârșitul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mult de 100.000 de cărți vîndute și încă nu știu precis cui se datorează popularitatea acestei cărți (....) Eu nu sînt genul de om care iubește notorietatea, care e fericit că îl recunoaște lumea pe stradă sau că este des invitat la televizor. De aceea mă simt atît de bine în străinătate, unde sînt un perfect anonim". Și, în același interviu, Mircea îl confirmă pe Nicolae Breban, aproape incredibil. Atunci, la Leipzig, în 1988, am băut o cafea cu ei amândoi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de partid. Vei spune că nu ai fost în PCR. Nici eu. Dacă îți amintești, la o ședință de alegeri a Alianței Civice, petrecută la Teatrul "Luceafărul", prin '92-'93, au venit doi bătrânei din Galați sau Constanța să ne invite în partidul nemembrilor de partid. M-au abordat întâi pe mine, pentru că tu erai, probabil, în prezidiu, nu mai țin minte. Am zâmbit stânjenit de propunerea lor și ei au înțeles că o agreez și atunci m-au rugat să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o agreez și atunci m-au rugat să te conving și pe tine. Aici chiar am izbucnit în râs, iar ei au plusat spunând că pe tine te vor alege președintele acelui partid. Din respect pentru anii lor, te-am invitat la discuție cu ei în holul Teatrului. Ai fost foarte vehement, așa că au plecat acasă triști. La liceul MIU, în doi ani și jumătate, cât am fost profesor acolo, n-am lipsit niciodată de la o ședință PCR, ca nemembru. Mă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-mi spună asta, am întrebat-o dacă știe ce e pe cale să facă. Conducea, nu-i așa, o organizație a partidului care "era în toate" și conducea țara. Or, o asemenea organizație avea fără îndoială secretele ei! Cum să mă invite pe mine? Dacă sunt spion american?... A râs cam strâmb, dar m-a lăsat în pace, și pe ceilalți nemembri! Iar în 1983, după ancheta Securității în urma căreia am fost dat afară de la "Opinia studențească", am scăpat cu atât. Al.
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu ai văzut în viața ta un om muncind! Cu inima, în fugă. Este și sprinten, slăbuț, dar avea, deja, peste 60 de ani! După câteva ore, în care noi am privit, iar Î.P.S. Pimen a trudit, ne-a invitat la masă. Am mâncat, cu toții, doar un borș de fasole. Atât. Și a fugit înapoi la treabă. După acea zi, mi-e greu să am o rea părere despre Î.P.S. Pimen... Liviu Antonesei: Sigur că e admirabil ceea ce-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a bea o cafea, un suc, o bere. Sunt curios câți dintre pensionarii români și-ar putea permite asta... Dorin Popa: Cam la fel s-au petrecut lucrurile și în cazul meu. Am "ieșit" prima oară din țară în 1995, invitat fiind la un Congres mondial al poeților care avea loc la Sintra, în Portugalia, unde l-am cunoscut pe Wole Soyinka, din Nigeria, primul negru laureat al Premiului Nobel pentru literatură, în 1986. Ne-am reîntâlnit, după 10 ani, la
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un an din 1997 încoace, plecând acolo în vacanța de iarnă, de Paște, uneori și vara. Sigur, știu mai bine Cracovia, dar am mai vizitat și Varșovia, Wadowice, orașul Papei Ioan Paul al II-lea, Czestechowa... Anul trecut am fost invitat la Congresul prilejuit de aniversarea a 25 de ani de la înființarea Solidarității, prilej cu care am putut vedea și Gdanskul, orașul de origine al sindicatului care a marcat începutul sfârșitului regimului comunist în Est. De fapt, am iubit mereu Polonia
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
înseamnă că tot el îl și consumă! Nu vreau să spun că ar fi abstinent, pentru că bea un pahar, două, dar nu e un băutor. În perioada pe care am evocat-o, după ce se terminau ședințele de Consiliu USR, mă invita de obicei la el, împreună cu Brumaru și cu alți ieșeni, pentru că noi aveam tren de întoarcere tocmai spre miezul nopții. Mâncam ceea ce el gătea ca și Dan Petrescu, este un bucătar extraordinar! -, normal că mai și beam câte ceva. S-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de deasupra chiuvetei și să ne întrebăm asta. Ca un exercițiu național. Zi de zi. Până ne venim în fire! Dorin Popa: Cristian Tudor Popescu, autodidact fiind, nu a sesizat că el poate fi excepția, nu regula. Acum câțiva ani, invitat la o întâlnire cu studenții de la Jurnalistica ieșeană, am constatat că nu are încredere în Universitate, cel puțin nu în formarea viitorilor ziariști. Cu această demisie, poate va înțelege să sprijine instruirea tinerilor noștri colegi, în de-trimentul patronilor de presă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
folosesc termenul pur tehnic, fără conotații axiologice, ceea ce, de altfel, nu-i deloc facil! Dorin Popa: Dan Diaconescu, Radu Moraru, Cristian Tudor Popescu, Emil Hurezeanu, Ioana Lupea, Robert Turcescu și, prin telefon, din studioul alăturat probabil, Ion Cristoiu, au fost invitați astăzi, 26 nov. 2006, de către Mihai Tatulici spre a discuta, pe Realitatea TV, despre topul presei actuale. Robert Turcescu a spus că peste cinci ani CTP și Ion Cristoiu nu vor mai fi în top, că vor apărea alți jurnaliști
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar și la impulsiune, echilibru, distribuire. A merge încet sau repede, cu pași mici sau mari, depinde de personalitate (o persoană care se furișează este nehotărâtă). În gestică, brațele atârnând presupun o atitudine neutră, cele ridicate arată triumful, desfacerea brațelor invită la îmbrățișare, iar aplauzele simbolizează o îmbrățișare scurtă și acustică (palmele înainte pot să însemne rugăminte). Brațele ridicate semnifică chemarea harului, o stare pasivă, receptivă. Ω. Deschiderea brațelor deasupra capului, trimite la semnificația coarnelor, o primire a formelor cosmice. Ω
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
apostolat al Bisericii în ceea ce privește mijloacele de comunicare socială, se recomandă sărbătorirea, în toate diecezele lumii, după aprecierea episcopilor, a unei zile pe an în care să li se explice credincioșilor îndatoririle pe care le au în acest domeniu, să fie invitați să se roage cu această intenție și să verse contribuții care vor fi folosite cu scrupulozitate pentru susținerea și dezvoltarea instituțiilor și a inițiativelor promovate de Biserică pe acest plan"91. Pe lângă ideea de unitate a mijloacelor de comunicare exprimată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sociale care aderă la o regiune se manifestă instituționalizat. Astfel regiunea se definește ca fiind ,,decupajul teritorial, pe care se proiectează componenta relațională a competențelor instituționale, într-o indisociabilă manifestare” [Pușcașu, 2000, p.10]. ,,Statele membre ale Comunității Europene sunt invitate, având în vedere voința populară, tradiția istorică și necesitatea unei administrări eficiente și adecvate a funcțiilor ce le revin (în special în materie de planificare a dezvoltării economice) să instituționalizeze în teritoriile lor - sau să mențină acolo unde există - regiuni
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cele mai prozaice consecințe sunt scriitorii Desperado. Drept care lectorul Desperado părăsește textul contra voinței lui (un text neîncheiat nu se abandonează ușor), cu o întrebare: Și acum? Autorul Desperado nu răspunde la întrebări, deci lectorul e veșnic mirat, nemulțumit, flămând, invitat la cină când gazda nu are vreme de el. Critic Până în prezent, criticul Desperado nu s-a maturizat. El este deocmadată o inteligență condiționată de principii fixe, de termeni preluați și sacrosancți, de abordări docte, ce tind să se substituie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Distopia criticului Malcolm Bradbury își începe cariera ca ironist, ca autor de proză persiflantă, mai puțin atras de psihologia sau sofisticarea eroului. Primele două romane, Eating People Is Wrong (1959) și Stepping Westward (1965), persiflează viața universitară și eventualii scriitori invitați de universități, ale căror gafe sunt savuroase. Literatura și universitatea par incompatibile. Romancierul mărturisește: Ca orice romancier comic, iau romanul foarte în serios. E cea mai izbutită formă deschisă, personală, inteligentă și plină de curiozitate. Îl prețuiesc pentru scepticismul, ironia
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
greva șoferilor de autobuze (tatăl lui Tony este unul dintre șoferi) și totul se petrece în 1962, într-un interval de câteva luni. De fapt nu se întâmplă nimic spectaculos. Tony se îndrăgostește în taină de Christine, reușește s-o invite la o plimbare, merg apoi cu mașina unui adolescent antipatic la o plimbare în grup, un fiasco din punct de vedere al relației Tony- Christine. De fapt între cei doi nu se înfiripă nimic, Christine nu se uită la Tony
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e foarte hotărât să ne silească să izbucnim în râs, lucru care se atenuează în ultimul roman al trilogiei, Nice Work. Philip și Morris nimeresc amândoi din pură întâmplare în schimbul dintre universități. Nevasta lui Morris vrea să divorțeze și îl invită pe acesta să părăsească domiciliul conjugal, așa că Morris folosește un prilej ivit în ultima clipă: Rummidge. Șeful lui Philip vrea să promoveze la poziția de lector pe un protejat de-al lui, așa că îl îndepărtează pe Philip din calea acestuia
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
arte și vremi) ori sufletul (asaltat de un irezistibil lirism)? PA. Mintea este suflet. 5 octombrie 2001 4.2. Peter Ackroyd: "Fiecare carte e o rațiune de a fi" Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Universitatea București, l-a avut invitat la 9 mai 2006 pe Peter Ackroyd într-o videoconferință cu studenții, organizată la sediul Consiliului Britanic. Întrebările studenților (masteranzi și doctoranzi) au scos la iveală destănuiri pe care romancierul nu le-a mai făcut până acum cu o asemenea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mine. Am început să lucrez cu scriitori din această parte a lumii când am condus lucrările unui festival internațional de poezie din Țara Galilor (1995-1999). Am fost apoi directorul unui trust cu un program cuprinzător de traduceri literare (1999-2001). Am fost invitată în țările cu care colaboram; ca mulți alții înaintea mea, am fos pur și simplu captivată de Europa de sud-est. De ce? Acum o sută de ani poate aș fi spus Italia; acum șaizeci de ani, Spania. Sunt în fond nordică
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
crea o perspectivă istorică, vieți pe toată lungimea lor, schimbări, chiar mai mult decât o singură generație. Ar fi păcat să nu folosim prilejul, când avem de-a face cu o astfel de deschidere literară și filozofică. LV. Proza ta invită comentatorul să citeze, aproape îl împinge s-o facă. Sunt nenumărate fraze memorabile, care ar putea trece drept scurte poeme. Construiești situații simbolice, de o mare sensibilitate. Nu construiești intrigi, ci vieți. Intriga romanelor tale e sumară, dar complicațiile, încărcătura
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
experiență acumulată alcătuiesc o viață unică, diferită de altele. E întotdeauna mai mult decât se vede. Găsesc că romanul e cel mai potrivit să pună în lumină acest adevăr. Îmi face plăcere că unele din frazele mele sunt memorabile și invită critica să le citeze, și că situațiile construite de mine au forță simbolică. Sper că acestea se trag din dorința mea de a scrie despre acel miez al experienței care ne e comun tuturor. Nădăjduiesc să ating universalul, dar mereu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]