39,980 matches
-
poate fi interpretată în această perspectivă. Fenomenul social de analizat s-a constituit prin mecanisme spontane, nonconștiente; conștiința care îi însoțește existența este o luare de cunoștință posterioară și supraadăugată (Zamfir, 1971). Instituțiile sociale din societățile arhaice, cristalizate de-a lungul a multe generații, odată constituite se reflectă în conștiința colectivității sub formă mitologică sau, mai târziu, sub forma unor explicații teoretice speculative, ideologice. Ca ilustrare pentru modul mitologic de reflectare în conștiință a instituțiilor sociale, se poate invoca analiza miturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
am numit-o mai înainte) sau o teorie individuală? Pentru a fi mai clar, să luăm un exemplu concret. Presupunem o teorie a evoluției speciilor biologice. O asemenea teorie poate avea ca obiectiv desprinderea marilor etape prin care, de-a lungul timpului, au evoluat speciile biologice, dar și mecanismele și forțele care au prezidat această evoluție. Imaginându-ne o asemenea teorie ca fiind completă, ne putem întreba ce valoare de generalitate are. Este ea aplicabilă la orice proces evolutiv biologic? Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de aici se deschide o nouă perspectivă asupra utilizării a ceea ce am numit criterii aleatorii mascate. Pe de o parte, este clar că cele două tipuri de criterii - cognitive și aleatorii mascate - sunt alternative. Critica adusă de raționalism de-a lungul secolelor utilizării criteriilor aleatorii mascate este absolut corectă. Procedurile noncognitive de decizie le elimină pe cele cognitive, împiedicând din această cauză totodată și acumularea de cunoștințe. Pe de altă parte însă, ele nu pot fi considerate manifestări iraționale în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
că, În lumea contemporană, impozitul se manifestă atât ca mijloc de procurare a resurselor la fondurile bănești publice, cât și ca instrument de influențare ce contribuie la dezvoltarea echilibrată a economiei. Dar, În doctrina economică s-au semnalat de-a lungul timpului aprecieri controversate la adresa impozitelor și misiunii lor În societățile umane de tip statal. Se consideră, de altfel, că fundamentele științifice și obiectivele impozitului sunt conturate, pentru prima dată În doctrina economică, de Adam Smith, care a formulat celebrele „maxime
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
implică și diferențieri sensibile, atât În privința formelor impozitelor, cât și În cea a modalităților tehnice, inclusiv a principiilor și metodelor aplicate, respectiv a reglementărilor pentru practicarea acestora, În timp și spațiu. Asemenea elemente de natură economică au devenit de-a lungul timpului extrem de diverse, iar alegerea lor a evoluat sub incidența caracteristicilor mediului socio-economic În care operează impozitele, inclusiv a obiectivelor urmărite de puterea publică. În același context, prezintă interes și respectarea regulilor instituite cu privire la stabilirea și Îndeplinirea obligațiilor fiscale care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În produsul intern brut s-a reflectat și În creșterea ponderii veniturilor fiscale, atât În veniturile bugetare totale, cât și În produsul intern brut. În ansamblu, dacă avem În vedere evoluția prelevărilor prin impozite, taxe și contribuții obligatorii, de-a lungul secolului XX, observăm că de la ponderi ale acestora situate la Începutul secolului Între 10%-15% s-a ajuns spre sfârșitul secolului la valori situate Între 30% și 40% din PIB și chiar la 50% În unele țări europene. 95 La
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
interval de la 26,2% la 30,8%. În perioada respectivă, contribuția impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale În țările dezvoltate este În general mai redusă decât cea a impozitelor directe, pe motive de echitate fiscală, dar ele rămân de-a lungul acestei perioade În toate țările capitaliste o sursă principală de alimentare a bugetelor de stat. Totodată, analiza structurii acestor impozite În 1977, arată că impozitele generale asupra consumului au procurat În medie 13% din totalul veniturilor fiscale ale țărilor membre
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sfârșitul anilor ’70 la un număr de 83 de țări membre la care se mai adăugau și 28 de țări care aplicau regulile sale. 103 Filip Gh. (coord.), Finanțe publice, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 226 110 De-a lungul mai multor runde de negocieri, În cadrul acestei organizații s-au obținut rezultate importante În ceea ce privește dezvoltarea comerțului internațional prin reducerea taxelor vamale și armonizarea acestora. Pe de altă parte, un impact major asupra evoluției În domeniul taxelor vamale și rolul acestora
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sau indirect, operațiunile economico-financiare ale Întreprinderii antrenează prelevări fiscale care afectează, mai mult sau mai puțin, costurile de producție și prețurile produselor. De asemenea, influența fiscalității este pluridirecțională În funcție de orientările date reglementărilor ce corespund unor intervenții care variază de-a lungul timpului. Din variațiile ce intervin În obiectivele legiuitorului rezultă, fie privilegii diferite pentru agenții economici, prin favorizarea unor anumite activități, fie stimularea sau limitarea dezvoltării economice sau asigurarea unei anumite protecții sociale a cetățenilor. În mod deosebit, sistemele de impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
devine indispensabilă unui management financiar performant la nivelul Întreprinderii. 4.4 Impactul impozitelor asupra fluxurilor de trezorerie ale Întreprinderii Fluxurile de trezorerie ce decurg din desfășurarea activității economico-financiare a Întreprinderilor sunt cunoscute și sub denumirea anglo-saxonă „cash-flow”, iar de-a lungul timpului acest concept a fost utilizat În accepțiuni mai nuanțate și exprimat În mai multe variante diferite. În acest sens se impune a avea În vedere delimitarea Între termenii cash și cash-flow. Astfel, cash-ul desemnează ansamblul de disponibilități și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
acest pământ. În marea lui putere de muncă, de luptă și de răbdare În mintea lui trează și În inima lui caldă am găsit sprijinul speranțelor noastre și dezlegarea Înaltei chemări a neamului nostru. Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor, Îl văd cu pieptul dezvelit În zloată și În bătălii, muncind ca să plătească dările țării, luptând ca să și apere pământul, căzând și ridicându-se iar, murind În șes și renăscând În munți, pururea tânăr, pururea mândru... .” Alexandru Vlahuță ,,Învățați
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru țara Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își limpezea, de fapt, primejdia tătarilor și necazurile oamenilor. Își strânse pumnii. În lungul obrazului Îi aluneca o lacrimă, Întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând și carele Moldovei În pribegie. Văzuse corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise și tătari, pe un deal, departe, și-n urma lor cerul era Înroșit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de martie. Acum, parcă s-a mai luminat. Peste o jumătate de oră, clopoțelul va suna sfârșitul lecțiilor de dimineață. Soarele, când se ivește, când se ascundea printre norii pufoși și alburii. La poarta școlii și În curte, de-a lungul zidurilor, așteaptă numeroși vânzători de bunătăți pentru școlari. Un băiețandru negricios, slăbuț, cu ochii Întunecați, dar strălucitori și delicați iese acum pe poarta școlii. Nu pare să aibă paisprezece ani. E Nicolae Bălcescu, elev În clasa a IV-a. E
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ni s-a spus că acolo se află unul din cimitirele soldaților români căzuți În Cehoslovacia, pentru cauza civilizației. În câteva clipe mi-am adus aminte de vechii și simplii mei prieteni cu care am Împărțit pâinea acră de-a lungul celor cinci ani de concentrare și război. Parcă-l vedeam pe Neculai Dadaci, vioristul companiei noastre, pe Boculei Vasile, cel Înalt și cuminte ca o fată, pe Aniculăiesii Ion, poetul unității, cel ce știa, după vorba lui, o mie de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a capitalismului. O componentă semnificativă a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia de factură politică care a Întovărășit, legitimat sau contestat procesul de tranziție a societății românești de la societatea tradițională la cea modernă. Analiza istorico-comparată a sociologiei românești de-a lungul unui secol de existență (1848-1948) dezvăluie patru tipuri ideale de modernitate: reprezentarea liberal-raționalistă, ,,modernitatea organizată” sau etatistă, reprezentarea modernității Întemeiate pe specificitatea identității culturale și reprezentarea materialist-istorică. Tipul modernității liberal-raționaliste a fost dezvoltat de fondatorii sociologiei românești - generația de la 1848
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu Marea Baltică au format uneori obiectul unor studii comparative. Etnic, aceste regiuni sunt populate de grupuri puternic diferite. Elementul ce le apropie pare a fi vecinătatea, dar nu trebuie uitate legăturile comerciale și culturale ce s-au dezvoltat de-a lungul țărmului Mării Baltice. În această privință, rolul Hansei (organizație comercială germană) a fost esențial. În arhitectură, de pildă, apar asemănări evidente Între orașele situate pe țărmul mării, indiferent de populația care le locuiește. Aceste asemănări se opresc Însă pe țărmul mării
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se opresc Însă pe țărmul mării, nu intră În interior decât În măsură redusă. Cazul orașelor din Estonia, Lituania, Letonia este tipic; el amintește Într-o privință ceea ce s-a petrecut În Antichitate, când orașele grecești se instalau de-a lungul țărmului În diverse regiuni europene fără a pătrunde decât rar În chip determinant și În interiorul continentului. Numirile ce evocă elementul etnic și sunt astfel legate de origina comună a unor populații au condus la formarea unor numeroase și temeinice studii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
temeinice studii; le amintesc pe cele mai importante. Astfel, ,,preocupările panslaviste” sunt prezente Încă din secolul al XIX-lea, cele lingvistice, În primul rând; cele privind credințele, structurile sociale nu sunt nici ele absente. Vecinătatea ansamblului acestor populații de-a lungul istoriei face să nu se piardă contactul Între ele; aceasta nu a Împiedicat Însă constituirea unor diferențieri evidente. Uneori, amintirea rădăcinilor nu s-a pierdut nici atunci când un grup sau altul s-a desprins de masa slavă (de grupa Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei aceleiași comunități sociale. Creștinarea sau islamizarea nu s-au desfășurat Întotdeauna pașnic; conversiunea individuală, Întemeiată pe cunoașterea ideilor și practicilor unei noi religii a fost mai curând rară, a constituit cel mai des excepția. Dimpotrivă, se cunosc de-a lungul secolelor conversiuni colective, rezultat al unor cuceriri militare sau politice, impuse prin violență de către puterea dominantă. Aceste convertiri au condus spre situații În care era vorba despre pseudoconversiuni, care au dat naștere la religii noi ce mențin formele vechilor credințe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Stinchcombe, recenzând cartea lui Abbott În AJS, la scurt timp după apariție, alege acest thingness al Școlii ca idee centrală a analizei: ,,Abbott prin faptic Înțelege modalitatea de a transforma inputuri variate În outputuri distinctive, transformările fiind intercorelate de-a lungul timpului (...). Caracterul faptic este dat de conflictul și cooperarea dintre variate tendințe (interacționalism simbolic, sociologie urbană, anchete, organizații sociale) În cadrul Departamentului de Sociologie din Universitatea de la Chicago, mai ales În anii ’20-’30. Outputul cel mai semnificativ constă În dizertațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și rolurile sociale particulare (de exemplu, soțul, mariajul)” (Eckhardt și Dye, 2000). În general, schemele Îndeplinesc rolul de ,,ghid” În interacțiunile pe care un individ le are În mediul social. Astfel de modele ,,schematice” de gândire sunt Învățate de-a lungul timpului, fie din experiența mariajului, fie din experiența personală exterioară și anterioară (În urma contactului cu prietenii; cel mai des, sfaturile Îmbracă astfel de forme: ,,Să vezi cum este soția mea... Îmi știe de frică... știe ce-o așteaptă dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apoi doi ani mai târziu. S-a constatat că frecvența agresiunilor verbale și fizice a fost În creștere În cele trei comunități, dar creșterea cea mai semnificativă s-a Înregistrat În localitatea În care televiziunea a fost introdusă de-a lungul studiului” (Felson, 1996, 107). Totuși, rezultatele nu au fost destul de concludente. ,,În prima fază a studiului, copiii din comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără televiziune, aceștia ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la mobilitatea socială. Concluzia anchetei este că, În general, oricare ar fi mobilitatea dintre generații, statutul social al copiilor devine un element al statutului părinților, pe măsura Îmbătrânirii lor. O altă concluzie este că evoluția și practica religioase de-a lungul generațiilor este un fenomen aflat În declin structural. Ancheta confirmă faptul că, În timp ce familia se transformă În profunzime, un examen al solidarităților dintre generații arată că acestea se mențin În timp. Schimburile se Îmbină Însă cu autonomia crescândă a generațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
secolului va reflecta legătura naturală Între trei, patru sau chiar cinci generații, imprimând tineretului marca discuțiilor cu bătrânii. Impresiile din copilărie vor conserva experiența transmisă de trei generații anterioare și vor impregna acțiunile vieții adulte, creând permanența ideilor de-a lungul secolului (apud Attias-Donfut, 1988, 27-31). Având ca punct de plecare schimbările sociale, François Mentré propune, Încă din 1920, bine cunoscuta scală decenală a generațiilor: o generație apare la fiecare zece ani și durează treizeci de ani, ceea ce antrenează coexistența, la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
schimbări pentru stabilirea unor legături creatoare În cadrul unei generații efective. În opinia lui Mannheim, procesul de schimbare rezultă din emergența continuă a noi grupe de vârstă, din contactul nou cu zestrea culturală acumulată: ideile, valorile, comportamentele se schimbă de-a lungul Înlănțuirii succesive a generațiilor, de-a lungul sosirilor continue a unor noi participanți și a plecărilor continue al celor mai vechi. „Suntem bătrâni mai ales pentru că trăim Într-un cadru de experiență prestructurant specific, Însușit de către fiecare, prin intermediul căruia fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]