39,491 matches
-
Tălmăcel", în Lumina creștinului, martie 2007, p. 11). 766 Ibidem. 767 Anton Bișoc, Discurs funebru, Beiuș, 1944, I Naghiu, "Ioan M Gârleanu", în Viața, nr. 6, 1944, pp. 90-92. 768 Emil Dumea, op. cit., p. 183. 769 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 770 Iulian Ghercă Munteanu, "Evoluția învățământului laic catolic în raport cu legislația românească. Studiu de caz: Școala parohială din Iași", în Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Serie Nouă, Teologie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
legislația românească. Studiu de caz: Școala parohială din Iași", în Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Serie Nouă, Teologie Romano-Catolică, Tom II, an 2007, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, pp. 439-445. 771 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 772 Idem, "Preoți din Arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, 2003, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, pp. 191-204. 773 Idem, "Figuri ilustre. Preotul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Serie Nouă, Teologie Romano-Catolică, Tom II, an 2007, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, pp. 439-445. 771 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 772 Idem, "Preoți din Arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, 2003, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, pp. 191-204. 773 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 774 Ibidem. 775
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 772 Idem, "Preoți din Arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, 2003, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, pp. 191-204. 773 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 774 Ibidem. 775 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Bonaventura Morariu", în Lumina creștinului, august 2006, p. 11. 776 În aceeași revistă a mai publicat două articole monografice: primul despre satul și parohia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, 2003, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, pp. 191-204. 773 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 774 Ibidem. 775 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Bonaventura Morariu", în Lumina creștinului, august 2006, p. 11. 776 În aceeași revistă a mai publicat două articole monografice: primul despre satul și parohia Hălăucești (1925), iar al doilea dedicat parohiei Huși, publicat în 1927. Seria articolelor monografice o încheie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohia Hălăucești (1925), iar al doilea dedicat parohiei Huși, publicat în 1927. Seria articolelor monografice o încheie în 1930, prin publicarea în Curierul parohiei catolice din Galați, a unui material referitor la Biserica din Galați. 777 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Bonaventura Morariu", în Lumina creștinului, august 2006, p. 11. 778 Dintre studiile și lucrările publicate la Roma, amintim: Missionis in Moldavia et Valachia durante sec. XVII et XVIII, Series chronologica episcoporum ac praefectorum apostolicorum in Moldavia (sec. XIX) și lucrarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Moldavia et Valachia durante sec. XVII et XVIII, Series chronologica episcoporum ac praefectorum apostolicorum in Moldavia (sec. XIX) și lucrarea La Missione dei Frati Minori Conventuali in Moldavia et Valachia nel suo primo periodo: 1623-1650. 779 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Dumitru Sandu Matei", în Lumina creștinului, august 2007, p. 11. 780 În perioada 1946-1948 a ajutat mai mulți prizonieri germani să evadeze din lagărele și spitalele din Iași, motiv pentru care în noiembrie 1948 a fost nevoit să se refugieze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
24 noiembrie, 1921, f. 4. 971 Idem, nr. 165, anul IV, 6 septembrie, 1924, f. 1. 972 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 3. 973 I. Gabor, I. Simon, Necrolog. Misionari și preoți autohtoni: diecezani și Franciscan, clerici și frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cuprinsul cel mai felurit și în același timp după principii sănătoase; 3. Fondul societății se adună din donații benevole, din venitul cărților vândute și din venitul tipografiei; 4. Acest fond va fi administrat de 5 membri catolici și anume 3 preoți și 2 laici, ca președinte, vice- președinte, casier și 2 cenzori; 5. Conducerea generală va fi gratuită din partea comitetului; 7. Dreptul de a alege îl au donatorii, potrivit cu suma dăruită, socotindu-se 500 lei drept un vot etc" (APRC Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bună din Iași, cu clădire și tipografie proprie în curtea catedralei noastre" (Ibidem). 991 Lumina creștinului, ianuarie 1927, p. 24. 992 În memorialul de înființare a tipografiei, anexat la dosarul trimis Ministerului Industriei și Comerțului, era făcută următoarea prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ministerului Industriei și Comerțului, era făcută următoarea prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de o ocaziune și episcopia a cumpărat tipografia Lumina Moldovei, proprietatea domnului Liviu Sadoveanu. Din lipsă de local
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
993 Monitorul Oficial, nr. 61, din 15 martie 1930. 994 AARC București, dosar 130/1929-1930, f. 49. 995 Lumina creștinului, martie 1932, pp. 157-159. 996 Ibidem, septembrie 1934, pp. 156-157. 997 Ibidem. 998 Institutul..., p. 4. 999 Iată ce scria preotul pal despre moarte monseniorului Gabor: "Miercuri, 19 februarie 1936, pe la orele 14.30, a trecut în lumea veșniciei. Întors la Iași la 24 dec. trecut, de la Congresul studenților catolici de la Blaj, s-a simțit indispus... Medicii chemați n-au dat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
COTRUȘ, Aron (2.I.1891, Hașag, azi Loamneș, j. Sibiu - 1.XI.1961, Long Beach, SUA), poet. Este fiul Anei (n. Isăilă) și al lui Aron Cotruș, preot. C. face liceul la Blaj și Brașov și, din 1911, un an la Facultatea de Litere din Viena. Întors în țară, e redactor la „Românul” din Arad (1913) și la „Gazeta Transilvaniei” (1915). Înrolat, își face stagiul în armata imperială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
AURORA ROMÂNĂ, revistă literară care a apărut la Pesta, bilunar, între 1 ianuarie 1863 și 15 august 1865. Proprietar, editor și redactor responsabil a fost preotul Ioanichie Miculescu, iar redactori, Iosif Vulcan, pentru primele opt numere (până la 22 aprilie 1863), și M. Besanu. De fapt, lui Vulcan îi aparțin atât alegerea titlului, cât și meritul de a fi organizat redacția și de a fi stabilit profilul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
printre rânduri este specialitatea autorilor sub comunism. Fiecare vorbă avea dublu sens (cel puțin) și funcționa ca atare, transmitea un mesaj cu cod, iar cariera ei duplicitară dura până ce era descoperită și interzisă de cenzori. Cuvinte ca biserică, înger, Dumnezeu, preot au fost încetul cu încetul date deoparte. Lista este cu mult mai lungă. Niciun scriitor occidental nu-și putea închipui cum se comunica în interiorul sistemului. "Șopârlele" erau numai la îndemâna celor întemnițați în regim, căci nimeni altcineva nu s-ar fi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și alege o intrigă à la Hardy, cu presimțiri și coincidențe. Romanul nu are o intrigă unitară. Există o povestire în prim plan, cea a lui Clare și Mark (fosta aspirantă la călugărie și tânărul care decide să se facă preot tocmai când fata se așteaptă cel mai puțin), înconjurată de un curcubeu de incidente, fragmente din alte povești lipite de cea centrală prin pure coincidențe. Analiza felului cum gândesc eroii este incitantă. Un erou cu adevărat interesant este Harry, adolescentul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Paradis, 1991) este un alt exemplu de narațiune afectuoasă. Istoria e simplă. Incidentele curg de la sine, personajele se deschid și chiar ajungem să le cunoaștem. Lodge pare că se relaxează și scrie cu bucurie. Bernard Walsh, teolog (profesor), și fost preot, e în drum spre Hawaii cu un tată vârstnic, ca s-o viziteze pe Ursula, mătușa lui (sora tatălui), care e pe moarte, după o lungă perioadă de îndepărtare de familie. Nu se întâmplă cine știe ce, dar istoria continuă. Pe scurt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și ecouri din opere literare englezești. Polii existenței lui Bernard sunt sexul și neființa. Primul e ca și inexistent, al doilea îl strivește. Yolande își face apariția și îi aduce echilibru. Tema irlandeză a catolicismului și vocației pentru biserică reapare. Preotul (Bernard) cere să redevină laic și pare inapt pentru viața sexuală până ce Yolande îl readuce la viață printr-un fel de terapie. Ea e cea de la care acest fost preot, lipsit până acum de o viață a lui, primește în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
echilibru. Tema irlandeză a catolicismului și vocației pentru biserică reapare. Preotul (Bernard) cere să redevină laic și pare inapt pentru viața sexuală până ce Yolande îl readuce la viață printr-un fel de terapie. Ea e cea de la care acest fost preot, lipsit până acum de o viață a lui, primește în finalul romanului ceea ce el numește vești "foarte bune" din Paradis. Iubirea intră în ecuație, cu maximă discreție. Lodge nu e un scriitor romantic. Îl amuză să despice firul în patru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sacrificării de ființe umane în câștigarea atenției zeului protector. Vrăjitorul tămăduitor, magul vindecător, îmbrăcați în piei smulse de pe animale cornute, pentru sporirea straniului, misterului, impresionării celor din jur și, în mod special a pacientului, caută să fie și conducător și preot și medic, un adevărat sincretism funcționând cu nuanțări, în funcție de ideologii, epocă și spațiu. Ritualuri, tabuuri, practici impresive, caracterizează vremurile obscure în care preistoria medicinii își află primii pași. Desigur că printre tămăduitori cu plante, argilă, piei de animal proaspăt tăiat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
era cunoscută. Relația magie-religie constă în direcționarea atenției omului spre divinitate, în timp ce societatea îl așează în raport cu semenul. În Egiptul antic, de exemplu, inițierea magilor se făcea în „Casa Verde“ de pe lângă Templu, de aceea aici au fost și cei mai mari preoți magicieni, asimilați înțelepților ca la asiro-babilonieni. Prin practici, concepție și obiective, medicina lor era defensivă și curativă. Odată cu scrisul, omul intră victorios în istorie, eliberat de amnezia lungii nopți prin care a trecut. După unii începutul a fost cu 500
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
averi. Pe lângă scriere își fac loc cifrele. Contabilii scriu, citesc, socotesc. învățământul se dezvoltă, se ramifică și practică schimburi de cadre și informații. Unitățile de măsură, lungime, greutate intră în uzul curent. Astrologia devine astronomie. Anul astral e cunoscut de preoți. Ei întocmesc calendarul după fazele Lunei. Se concep table de înmulțire și adunări multiplicate. Se descoperă unități de măsură: metrul, se dezvoltă geometria. Observarea bolții cerești, a deplasării astrelor e pusă în serviciul agriculturii, a transporturilor și călătoriilor. Toate aceste
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
deosebită a medicinei mai ales în mileniul IV î.Chr. Ecoul rezultatelor înregistrate sunt duse de negustori și pelerini spre Pacific și Atlantic. Desigur, despărțirea de componenta empirico-mistică nu s-a făcut brusc, aceasta având vechimea și tradiția ei. Medicii preoți practicau medicina în temple și cei laici în popor, empiric. Bolnavii săraci erau duși direct în piețe publice, unde farmaciștii naturiști își etalau leacurile și își ofereau sfaturile. Codul lui Hammurabi legiferează în 9 articole practicarea medicinei, remunerarea, penalizarea eșecurilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
centrată pe încredere, fidelitate, speranță. Exprimându-se esențializat prin acțiune și contemplare, egiptenii au dat posterității piramidele și Sfinxul, pe lângă scrierea hieroglifică, arta îmbălsămării, voința de a nu muri. în acest context se înscrie și medicina egipteană. Preponderent în practica preoților, ea a avut un caracter religios, asistând deopotrivă spiritul și trupul. în numeroasele papirusuri care, descoperite, se păstrează în mari biblioteci din lume, sunt înscrisuri medicale de o excepțională valoare pentru Istoria Medicinei. Ele oferă date certe asupra medicinii Egiptului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mesajelor cosmice, concentra preocupări specializate. Misterele gândirii, fiind create de creier, se acorda acestuia o atenție și curiozitate particulare. într-un papirus îi sunt descrise meningea, circumvoluțiunile, vasele scoarței cerebrale. În papirusul Ebers sunt citați ca specialiști curatori medicul (surm), preotul (sahmet) și magicianul. școlile de medicină erau pe lângă temple. Triada teologie, magie, medicină a fost o realitate competițională între terapeuții hieratici și cei empirici, laici. O grijă aparte era acordată farmacopeei și instrumentarului medical. Se foloseau curent produse botanice: flori
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]