39,065 matches
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier și botanic), situată în Moldova, pe teritoriul județului Vaslui. Aria naturală se află în partea de sud-vest a județului Vaslui, în Colinele Tutovei, pe teritoriul vestic al satului Bădeana, comuna Tutova, în apropiere de drumul național DN24 care leagă orașul
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
Quercus pedunculiflora"), gorun ("Quercus petraea, Quercus dalechampii"), stejar ("Quercus virgiliana"), gârniță ("Quercus frainetto"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), scoruș ("Sorbus domestica"), dârmoz ("Viburnum lantana"). Rezervația adăpostește și conservă un habitat natural de tip "Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos". La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu elemente balcanice, continentale sau pontico-submediteraniene; printre care: stânjenel de stepă ("Iris pumila"), stânjenel de pădure ("Iris pseudocyperus"), clopoței ("Campanula sibirica"), sipică ("Cephalaria uralensis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), ghiocel
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
modern au cauzat sărăcirea tot mai multor boieri, lipsiți de privilegii și incapabili să-și gestioneze eficient averile. Avuțiile țării au încăput treptat și tot mai mult pe mâna străinilor care au exploatat intensiv resursele naturale până la secătuirea acestora. Exploatările forestiere din România au crescut în perioada interbelică, iar mari suprafețe din pădurile țării au fost defrișate într-un mod nesistematic și catastrofal. Martor al tăierii iresponsabile a codrilor, Mihail Sadoveanu a creat imaginea fantastică a pădurii care nu cedează și
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
capabil să le înțeleagă sau dimpotrivă adversare dacă s-a încălcat coexistența armonioasă. Sadoveanu înzestrează pădurea cu o capacitate de a se apăra de cei care vor să o distrugă, ea controlând stihiile care spulberă așezarea francezului și întrerup exploatarea forestieră. Deznodământul romanului (victoria pădurii și înfrângerea inginerului francez) este unul fantastic, deoarece codrul nu se poate apăra în realitate de intențiile celor care vor să-l defrișeze. „"Nopțile de Sânziene" este mai mult o carte de inițiere și ceremonial, așa cum
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
adăpost pentru cei care o iubesc precum pădurarul Neculai Peceneaga și haiducul Liță Florea, după cum constată criticul literar Ov.S. Crohmălniceanu. Aceștia cunosc profund codrul străvechi și sunt hotărâți să-l apere de ferăstraiele inginerului Bernard. Evenimente meteorologice stranii amână exploatarea forestieră, distrugând cabana inginerului și împiedicând circulația căruțelor, iar, când lucrările avansează, intervin oamenii codrului. Fugarul Liță Florea se strecoară nevăzut la colibele huțulilor pentru a le da foc și apare pe neașteptate la cotiturile potecilor pentru a-i jefui pe
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
s-a distins în luptele pentru Kronacker, sat aflat la doar 1,3 km nord de Hohenlinden. În extremitatea flancului nordic, divizia FML arhiducele Ferdinand a început să intre în acțiune împotriva lui Legrand lângă Harthofen. Latour, înaintând pe poteci forestiere pline de noroi amestecat cu zăpadă, a rămas mult în urmă. La 10:00 am, coloana sa se afla încă mult în urma corpului lui Kollowrat. În acest moment, focurile de armă trase în lupta dintre Kienmayer și Kollowrat se puteau
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]
-
a făcut aceeași greșeală ca și Latour. Împărțindu-și cele două divizii puternice conduse de FML Ignaz Gyulai și FML Maximilian, conte de Merveldt în cinci coloane mai mici, el le-a trimis pe fiecare înainte pe câte o potecă forestieră diferită. Riesch a reținut în urmă cinci batalioane și mare parte a cavaleriei ca rezervă. La 11:00 am, Decaen a venit în ajutorul brigadei lui Drouet de lângă extremitatea sudică a câmpului de luptă. Situația era foarte fluidă, unitățile ciocnindu
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Mureș în Munții Gurghiu (aproape de limita teritorială cu județul Harghita), pe teritoriul administrativ al comunei Ibăneștii, satul Lăpușna. Rezervația naturală a fost declarată
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 77,80 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Călimani - Gurghiu" și reprezintă un areal împădurit cu specii forestiere de molid ("Picea abies") cu o vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag ("Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteranene sau celor eurasiatice. Fântânița - Murfatlar prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
în Măguri sau Muntele Rece, fie în Mărișel, toate fiind pe vârf de munte și foarte departe. Conform unei legende preluată de bătrânii locului din gura strămoșilor lor, în anul 1825 un grup de muncitori italieni care lucrau la exploatarea forestieră în zonă, au găsit un bulgăre mare de gheață care, în ciuda faptului că era luna august, nu se topea. Aceștia fiind uimiți de acest fenomem, dar și credincioși, au intuit că este o minune divină și au apelat la preotul
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
4°C în Vlădeasa și 8-10°C în zona depresionară a Beiușului. Parcul natural dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Ileanda. Rezervatia naturală este situată în partea nord-estică a județului Sălaj și cea sud-vestică a satului Negreni, în sudul luncii Someșului și la o distanță de 40 de km. față de orașul
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
Rezervatia peisagistica Tușa - Barcău este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip peisagistic și forestier) situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Sâg. Aria naturală cu o suprafață de 13,43 ha este situată în partea sud-estică Munților Plopișului, în extremitatea sud-vestică a județului Sălaj, în Țară Silvaniei (zona de contact a Crișanei
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
cu rol de protecție pentru o comunitate de narcise ("Narcissus stellaris" și "Narcissus augustifolius"); specii floristice cunoscute de localnici sub denumirea populară de "cocoroțele". Aria protejată reprezintă o pajiște naturală (la izvoarele pârâului Jernău) înconjurată de dealuri acoperite cu vegetație forestiera și ierboasa ce adăpostește o gamă floristica variată. Pâlcurile de pădure sunt constituite din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus") tei pucios ("Tilia cordata"), ulm ("Ulmus campestre"), frasin
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
săi: Toader (Teodor junior), Avisalon și Traian. La început, rezistența lor se va limita la asigurarea supraviețuirii, apoi va include reacția la teroarea impusă de comuniști asupra țăranilor care îi ajutau. Vor ataca mai multe cooperative și societăți de exploatare forestieră, fără să facă vreodată uz de violență contra muncitorilor sau cadrelor și încercând să micșoreze consecințele pentru aceștia din urmă. După trei ani de rezistență în fruntea unui grup format din zece persoane, Teodor va fi împușcat în 1951. Doi
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
Clima este temperat continentală, precipitațiile fiind de 500-550 mm/an, temperatura medie anuală este 10°C. Flora și fauna este reprezentată de specii de plante și, respectiv, animale domestice. La vestul cartierului în anii 50-60 a fost plante o fâșie forestieră. La 1 km sud - est de , la sud de un lac, pe versantul ușor înclinat al unui bot de deal, la confluența a două pâraie, s-a descoperit o vatră datată cu sfârșitul mileniului IV î.e.n . Pe locul fostei așezări
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nord-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Băneasa, în satul Roșcani. Rezervația naturală cu o suprafață de 78,30 ha, reprezintă habitate de pădure xerofilă (adaptate la zonă aridă), arbuști și plante ierboase, precum și specii
Pădurea Breana - Roșcani () [Corola-website/Science/324254_a_325583]
-
este unul dintre cele mai cunoscute castele din lume datorită unei foarte distincte arhitecturi renascentiste franceze care îmbină stilul tradițional francez cu structuri renascentiste. Castelul, cel mai mare de pe valea Loirei, a fost construit în inima celui mai mare parc forestier închis din Europa (5441m). A fost construit din ordinul regelui Francisc I între anii 1519 și 1547. Are 365 de camere care sunt mari, spațioase și încălzite de șeminee. Pe lângă camere, castelul mai are o bucătărie,o capelă și o
Castelul Chambord () [Corola-website/Science/324295_a_325624]
-
Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba", Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
de specii conservate, cum ar fi floarea de colț, simbol al Pirinului. Numărul total de specii conservate este de circa 60, iar 126 sunt incluse în Cartea Roșie Bulgară a Speciilor Amenințate. Se diferențiază trei niveluri de vegetație în , unul forestier, unul subalpin și unul alpin, dispunere cauzată de altitudinea înaltă la care se află întregul parc. În parc trăiesc circa 2090 de specii și subspecii de nevertebrate, printre ele numărându-se 300 de specii rare, 214 endemice și 175 fosile
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
este rezervație forestiera de categoria IV IUCN aflată în Județul Neamț în Munții Tărcau. Latitudine 46ș 42' 49" N Longitudine 26 s 12' 54" E Se află la o altitudine de 742-1141 m între culmea Goșmanu (Vârful Goșmanului 1310 m) și pârâul cu
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
III-a - zone protejate" și are o suprafață de 10 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri înguste, săpate în calcare (ace, turnuri, hornuri, mase de grohotiș), înconjurate de vegetație forestiera (fag, gorun, mesteacăn, pin), pășuni și fânețe. Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa canina
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
teritoriile administrative ale comunelor Crucea în aval și Dorna-Arini în amonte. Valea are o lățime care variază între 150 si 200 m, pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se: Râul Bistrița este deosebit de bogat în pești: Dintre amfibienii și reptilele
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
ha. Este situată la confluența râurilor Moldova și Moldovița, la altitudine de 600-800m. Diversitatea formelor de relief lasă o impresie puternică vizitatorului. Pădurile ocupă 70% din suprafața comunei, procent cu care se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere din țară. Relieful este predominant depresionar, comuna Vama fiind situată între Obcina Feredeului, Obcina Humorului și Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]