389,862 matches
-
Europă, la un colocviu pe tema Modern Times. Fragmentele despre Omul fără însușiri fac parte din prelegerea ținută cu acest prilej. Robert Musil a scris odată un scurt eseu despre uși, în care propunea o teză destul de excentrică: " Ușile sunt lucruri ce țin de trecut, chiar dacă, din când în când, mai apare câte o ușă din dos pe la concursurile de arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ea, auzise la timp cum plănuiau să-l otrăvească." Ușa apare aici ca instrument de cunoaștere: favorizează spionajul și activitățile clandestine dintr-o casă. Eseul lui Musil evocă o panoramă istorică a vieții de zi cu zi, în care anumite lucruri sunt secrete, altele, publice, unde unii își permit luxul intimității, pe când alții sunt excluși, și unde cei excluși se pot amesteca, totuși, în treburile celor privilegiați. Nimic, însă, nu durează o veșnicie, nici măcar ușile. Dacă nu ne-am despărțit încă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai limpede: noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine demodat în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca instrument prin care se culeg informații, cât ideea, foarte răspândită, potrivit căreia locuința este expresia personalității proprietarului; sau, așa cum afirma Musil
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
este expresia personalității proprietarului; sau, așa cum afirma Musil: "Fie că era stăpânul unui conac, fie că era simplu orășean, omul din trecut trăia în pro-pria-i casă și poziția sa socială era oglindită de aceasta [...]. Astăzi, însă, există alte lucruri care joacă același rol: călătoriile, mașinile, sporturile, vacanțele de iarnă, apartamentele din hotelurile de lux." Există, așadar, o diferență calitativă între o societate în care construcțiile erau o artă individualizată și una în care acestea nu sunt altceva decât asamblarea
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
de la care am pornit ne conduce la o concluzie firească: presupunând că identitatea autentică este cea pe care subiectul o recunoaște ca fiind expresia eului său interior și având în vedere faptul că eroul lui Musil nu are conștiința acestui lucru, atunci ajungem la concluzia că eroul trăiește înstrăinat de modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un tip de subiectivitate ce nu se supune nici uneia dintre convențiile de reprezentare. În consecință, singurul lucru care mai rămâne din subiect este acest element gol de demarcare spațială: ușa - o trecere secretă către un nou fel de subiectivitate. Dar unde duce această trecere? Nu poate să ducă în afară. Asta ar însemna întoarcerea subiectului în lumea
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
jalnica ucidere a nepoților săi nevinovați, despotica-i domnie, cu toată curgerea detestabilei lui vieți și mult meritata-i moarte, precum tocmai a fost jucată de trupa Precinstitului Lord Șambelan, adică, pe scurt, Richard al III-lea se petrece un lucru interesant căruia, din cîte știu, comentatorii nu i-au dat atenție. Actul I începe cu celebrul monolog al lui Richard, doar duce de Gloucester pe atunci: Azi iarna dezbinării s-a schimbat Prin soarele familiei York în vară. (I.1
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
executa cînd va veni la putere), se plasează o altă scenă memorabilă. Richard de Gloucester o seduce pe Anne Neville, văduva prințului Eduard și nora ucisului rege Henric al VI-lea. Deși, conform lui Shakespeare, Richard îi omorîse pe amîndoi, lucru pe care acesta, în piesă, îl recunoaște. Iau de nevastă fata cea mai mică A contelui de Warwick... Ce contează Că i-am ucis bărbatul și chiar tatăl? (I.1.) Aici, tată fiind folosit în sensul de socru (father-in-law). Pentru
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
nenorocită l-a dus pe Hölderlin într-un seminar care pregătea și forma tineri pentru studiul teologiei. Fusese destinat și silit de alții să se consacre teologiei, după cum el însuși mărturisea mai tîrziu, chiar în epoca sa de rătăcire. Acel lucru era în totală contradicție cu înclinația sa. I-ar fi plăcut să se dedice cu totul literaturii vechi, artelor frumoase, mai ales poeziei, dar și filosofiei și esteticii [...]. Se spune că Goethe nu-l avea la inimă. Pare să fie
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
lucrările de început ale lui Schelling l-au impresionat puternic, se pare, căci mi-a vorbit apoi de Kant și de Schelling, dar într-un delir de vorbe de neînțeles [...]. Nu se știe de ce, dintr-odată, fără bani și fără lucruri, reapăru pe neașteptate în patrie. Domnul von Matthisson mi-a povestit odată că, pe cînd stătea liniștit în camera sa, ușa s-a deschis și a intrat un om pe care nu-l cunoștea. Era livid, costeliv, cu o privire
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
nespus la vederea tufelor înflorite și a mulțimii de flori din jur. A lăudat cu multă iscusință frumusețea grădinii. Dar, în general, avea mintea și mai rătăcită decît atunci cînd era singur cu mine. Conz se străduia să-i amintească lucruri din trecut, dar degeaba. Odată i-a zis: "Domnul consilier aulic Haug, de care cu siguranță vă amintiți, a scris de curînd un foarte frumos poem." Iar Hölderlin, dus pe gînduri, ca de obicei, și neatent la ce i se
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Ceea ce poate să-i umple zile întregi este Hyperion-ul lui. De sute de ori, cînd mă duceam să-l văd, îl auzeam deja de departe declamînd cu mult patos, iar Hyperion e mai tot timpul deschis pe masa de lucru. Mi-a citit adeseori din el. Nici nu termina bine un pasaj, că se pornea să exclame, cu gesturi largi: "O, ce frumos, ce frumos! Maiestatea Voastră!" Apoi relua lectura, ca să adauge pe neașteptate: "Vedeți, dragă domnule, o virgulă!" Adesea
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
potop de politețuri, dînd oamenilor senzația că o face anume pentru a-i ține pe ceilalți la distanță. Dacă trebuie să căutăm un temei purtării sale, cred că acesta este. Dar poate că n-are rost să-i căutăm oricărui lucru o cauză mai profundă decît simpla ciudățenie și bizarerie a omului. Hölderlin deschidea apoi fereastra, se așeza și lăuda priveliștea în cuvinte destul de inteligibile. îmi dădeam seama, fără doar și poate, că se simțea cel mai bine în aer liber
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
căci eram încredințat că monologul acela nesfîrșit era doar urmarea unei rătăciri a gîndului lui și a neputinței lui de a se concentra. Dar despre asta vom mai vorbi. I-am adus lui Hölderlin tutun de prizat și de fumat, lucru care l-a bucurat mult. Cu o priză puteam să-l fac să se simtă foarte bine, iar cînd îi umpleam o pipă și i-o aprindeam, lăuda cu multă însuflețire tutunul și luleaua, arătîndu-se tare mulțumit. Apoi tăcea; cum
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
atît de bine și nu se făcea să-l tulbur, îl lăsam în pace și-mi luam ceva de citit. Ceea ce îl preocupa mult era deviza panteistă "Unul și Totul", scrisă cu majuscule grecești pe perete, deasupra mesei mele de lucru. Adesea vorbea singur îndelung, privind misterioasele semne pline de înțelesuri, și odată mi-a spus: Am devenit acum ortodox, Sfinția Voastră! Nu, nu! Studiez al treilea volum al domnului Kant și sînt foarte interesat de noua filosofie." L-am întrebat
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
lui Schelling, iar eu i-am spus că da.[...] își amintea de Matthisson, Schiller, Zollikofer, Lavater, Heinse și de mulți alții dar, cum am mai spus, nu și de Goethe. Avea încă o memorie foarte bună și-și amintea de lucruri de demult. M-am mirat la un moment dat că își pusese pe perete portretul lui Friedrich cel Mare și l-am întrebat de ce. Mi-a spus: "M-ați mai întrebat, domnule baron" și, într-adevăr, mi-am amintit că
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
și dacă am fost vrednic. Totodată, adăuga uneori: "Eu, domnul meu, nu mai port același nume, acum mă cheamă Killalusimeno. Oui, Maiestatea Voastră, spuneți așa, numiți-mă așa. N-o să mi se întîmple nimic!". L-am auzit spunînd adesea acest lucru. Ca și cum ar fi vrut să se apere și să se liniștească pe el însuși, spunîndu-și mereu: "N-o să mi se întîmple nimic." Îi dădeam și foi de scris. Se așeza de îndată la masa de scris și înșira cîteva versuri
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Kasteel Flora - din Belgia, invitații fiind nume sonore ale muzicii, precum trupa Compact, pianistul rus Lyuben Gordiievski sau solistul vocal Mihai Imbarus. „Decizia pe care am luat-o, de a susține și promova proiectul Craiova 2021, a venit ca un lucru absolut firesc după ce am observat că orașul meu de suflet, Craiova, a devenit un centru cultural, un loc în care orice artist, atât din țară cât și din străinătate, poate veni cu convingerea că reprezentația sa este găzduită de un
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
Gafencu. A pledat pentru eliberarea fiicei din prima căsătorie a soției sale. Din păcate fără succes, aceste eșecuri dovedind o dată în plus că regimul nu îi acorda nici un fel de favoruri și că nu avea posibilitatea de a influența mersul lucrurilor în România, nici măcar în asemenea situații punctuale. S-a exprimat public deosebit de critic și de răspicat în momentul în care mari personalități ale gândirii și științei românești au fost eliminate din Academia Română, pentru că nu corespundeau din punct de vedere politic
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
individuale. George Enescu a fost, deci, nu doar un muzician de excepție, ci și un om minunat, cu calități personale superioare. Enescu-compozitorul a fost egalat de Enescu-omul, care rămâne un exemplu de umanism, dărnicie, demnitate, verticalitate și caracter. Este un lucru pe care nu trebuie să încetăm să-l spunem și să-l accentuăm, mai ales că viața lui s-a derulat într-o perioadă istorico-socială și politică deosebit de complexă și de dificilă, care pe el nu l-a afectat și
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
privilegiată pentru artist. Enescu nu era Stravinsky, nu era Rahmaninov, ca să fim foarte serioși și să fim patrioți în limitele adevărului, iar influența lui asupra artei occidentale, în exil fiind, era limitată. Baza lui de validare era România și acest lucru s-a văzut”, (Ioan Stanomir, TVR2). Din nefericire, acestei luări de poziție i s-a alăturat, în denigrarea marelui nostru musician, un respectat și apreciat istoric: Adrian Cioroianu.Reacțiile nu au întârziat. „Știu domnii noștri - Ioan Stanomir și Adrian Cioroianu
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
se cade asumat cu onestitate și cu o senin-riguroasă consultare a surselor. Istoricul modern nu e un rapsod al durerilor neamului sau, ci o persoană care știe că, în timp ce scrie o istorie, e concurata de diferite persoane care fac același lucru. Or tot ceea ce poate face istoricul onest, pentru a-și vaccina cititorii cu minte disponibilă împotriva istoriilor tendențioase sau de-a dreptul mincinoase, de azi sau de ieri, e să-i pună în gardă asupra acestui fapt, că istoria nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
iunie, și referendumului ieșirii Marii Britanii din UE, iar dacă „Brexit” ar obține peste 50% din voturi, ar fi urmat de consultări populare similare în alte state membre, care s-au manifestat destul de energic împotriva clauzelor excepționale acordate Regatului Unit. Un lucru este cert: fără Franța și Marea Britanie, piața unică europeană nu poate avea vreun viitor. În ceea ce privește NATO, această alianță militară atât de necesară în vremurile noastre nu ar putea rezista fără Marea Britanie. Și ar mai fi o problemă: valul de migranți
Europa în tangaj by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296291_a_297620]
-
problemă: valul de migranți și refugiați către Europa, considerat cel mai important exod de la cea de-a doua conflagrație mondială încoace. Este cunoscut că numai în primele două luni ale acestui an, în Europa au sosit 131.000 de refugiați. Lucrurile par a se fi ameliorat prin „Acordul” privind gestionarea crizei migranților, pentru a opri fluxul dinspre țări din Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, afectate de sărăcie și războaie, către Europa. În urma unor înțelegeri destul de riscante și controversate, după tergiversări, s-a
Europa în tangaj by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296291_a_297620]
-
fie franc și lipsit de pretenții. Eu însă nu am putut să suport așa ceva, nu eram obișnuită cu astfel de situații și doream ca el să fie foarte exigent, a trebuit chiar să-l constrîng și nu știu dacă acest lucru i-a făcut plăcere. "Constrîngerea" la care l-ați supus este și ea expresia așteptărilor dumneavoastră față de contactul personal cu Emil Cioran, în urma lecturii scrierilor sale. Dar care a fost originea forței de atracție pe care el a exercitat-o
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]