389,862 matches
-
lucruri dragi de altădată, lucruri care-ți înveselesc inima, lucruri pline de măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite, lucruri fermecătoare. Dar există, chiar dacă în procent minor, lucruri jalnice și nesuferite, lucruri de rușine, lucruri care te scot din sărite, lucruri întristătoare, lucruri urâte la vedere, lucruri dezolante, lucruri de spaimă și lucruri vulgare. Cum spuneam deja, Șei Shōnagon nu utilizează niciodată cuvântul infern că opus paradisului; ea sugerează doar ce ar putea fi anti-paradisul, adică inesteticul, nonfrumosul, dimensiunea meschina vizual
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
de altădată, lucruri care-ți înveselesc inima, lucruri pline de măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite, lucruri fermecătoare. Dar există, chiar dacă în procent minor, lucruri jalnice și nesuferite, lucruri de rușine, lucruri care te scot din sărite, lucruri întristătoare, lucruri urâte la vedere, lucruri dezolante, lucruri de spaimă și lucruri vulgare. Cum spuneam deja, Șei Shōnagon nu utilizează niciodată cuvântul infern că opus paradisului; ea sugerează doar ce ar putea fi anti-paradisul, adică inesteticul, nonfrumosul, dimensiunea meschina vizual, care perturbă
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
-ți înveselesc inima, lucruri pline de măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite, lucruri fermecătoare. Dar există, chiar dacă în procent minor, lucruri jalnice și nesuferite, lucruri de rușine, lucruri care te scot din sărite, lucruri întristătoare, lucruri urâte la vedere, lucruri dezolante, lucruri de spaimă și lucruri vulgare. Cum spuneam deja, Șei Shōnagon nu utilizează niciodată cuvântul infern că opus paradisului; ea sugerează doar ce ar putea fi anti-paradisul, adică inesteticul, nonfrumosul, dimensiunea meschina vizual, care perturbă extazul și desăvârșirea. Autoarea
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
inima, lucruri pline de măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite, lucruri fermecătoare. Dar există, chiar dacă în procent minor, lucruri jalnice și nesuferite, lucruri de rușine, lucruri care te scot din sărite, lucruri întristătoare, lucruri urâte la vedere, lucruri dezolante, lucruri de spaimă și lucruri vulgare. Cum spuneam deja, Șei Shōnagon nu utilizează niciodată cuvântul infern că opus paradisului; ea sugerează doar ce ar putea fi anti-paradisul, adică inesteticul, nonfrumosul, dimensiunea meschina vizual, care perturbă extazul și desăvârșirea. Autoarea Însemnărilor de
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
măreție, lucruri gingașe, lucruri cu osebire strălucite, lucruri fermecătoare. Dar există, chiar dacă în procent minor, lucruri jalnice și nesuferite, lucruri de rușine, lucruri care te scot din sărite, lucruri întristătoare, lucruri urâte la vedere, lucruri dezolante, lucruri de spaimă și lucruri vulgare. Cum spuneam deja, Șei Shōnagon nu utilizează niciodată cuvântul infern că opus paradisului; ea sugerează doar ce ar putea fi anti-paradisul, adică inesteticul, nonfrumosul, dimensiunea meschina vizual, care perturbă extazul și desăvârșirea. Autoarea Însemnărilor de căpătai este în mod
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
valida aserțiunea că grădinile satisfac o „cosmofilie” umană, grădinile putând fi înțelese și că „celebrări clorofiliace” (Robert Pogue Harrison, Gardens. An Essay on the Human Behaviour, Chicago and London, The University of Chicago Press, 2008). Este de mirare, totuși, un lucru: esteta Șei Shōnagon nu discută în vreun fel, nici macar aluziv, raportul dintre natură și arta. Un mileniu mai tarziu după doamna japoneză, filosofii grădinii, din secolul XXI, afirmă că grădină nu înseamnă doar natură sau doar artă, ci amândouă la
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
drogat intenționat cu vizualitatea pe care o cultiva programatic? Nu este Șei Shōnagon o auto-intoxicată demonstrativa (și emfatica, adesea) cu și prin ideea concretă de frumusețe estetică? Eva a impurificat, odinioară, grădină Paradisului și ideea concretă de nemurire, iar acest lucru este afirmat ritos în toate cărțile de exegeza biblică, dar tot prin Eva și datorită Evei a fost descoperită fecunditatea omenească (grădină de carne, ca să folosesc o metaforă adecvată în acest context). Nu în zadar, de aceea, Eva și femeia
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
este nonparadisiac, același chiparos care, în simbolistică biblică și creștină, este un arbore eminamente paradisiac! Maeștrii iconari (pictori) occidentali din Evul Mediu creștin au înfățișat floră paradisului detaliat, multiplu, prin intermediul a zeci de specii de flori; paradoxal sau nu, acest lucru este valid și fățiș (avânt la lettre) și în Însemnări de căpătai. Trandafirul este, in simbolismul creștin, floarea centrală, floarea christică; în perspectiva lui Șei Shōnagon, locul trandafirului este luat de iris, floarea de cireș, floarea de prun, crizantema și
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
de pură estetic, încât privitorul dinafară (cititorul adică, dar cel de astăzi) nu știe dacă să o perceapă ca pe o păpușă perfectă (vizual vorbind) sau ca pe un echivalent nipon al Fecioarei Maria Încununată că Regina a Cerurilor. Acest lucru nu este o speculație oarecare, procedeul autoarei Însemnărilor de căpătai fiind, de fapt, unul de beatificare estetizanta la adresa împărătesei. O apoteoza.
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Cursul de dirijat este o binevenită inițiativă a Universității Naționale de Muzică din București. Având o deschidere internațională atât în privința profesorilor cât și a studenților, cursul se adresează absolvenților de conservator care doresc să-și dezvolte abilitățile și tehnica de lucru cu orchestra. Prin cooptarea unui dirijor aflat în plină carieră pentru a îndruma tinerii aspiranți la podiumul de orchestră, UNMB reușește să umple un gol lăsat de sistem în învățământul muzical european, în care au posibilitatea de a preda mai
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
Cosmin Ciotloș Sunt puține lucruri de adăugat la cronica pe care Andrei Terian o dedică, în „Cultura", romanului (în sfârsit, romanului) lui loan Grosan, Un om din Est. Ca să nu mai fie nici o ambiguitate, rezum aici verdictul: Groșan e un foarte bun povestitor, un bun
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
convenția lui Ioan Groșan, cum că acest Borna face și desface ițele realității, ar trebui, pe cale de consecință, ca orice procedeu alegoric să fie dintru-nceput exclus. Când își stenografiază, avant la date, discuția de a doua zi cu maiorul, lucrurile se petrec tel quel, nu ca și cum. Când o cucerește, tot așa, pe planturoasa Vianda (alt nume de o imposibilă transparență), Borna imaginează pur și simplu scena seducției Viandei. Fără ricoșeuri, fără înșelătorii, fără esopisme. Și-atunci, cum de o petrecere
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
Ilie Constantin Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea-n tinerețe doi amanți stând să-i răsfețe; din ea unu-n altul piere. Eu nu știu mai grea durere ca absența ăstui bine, nici un lanț nu port pe mine decât două brațe goale, albe; de se surpă
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
două brațe goale, albe; de se surpă, moale, e pe-o clipă - scurtă pace. Apoi gura ei ce tace, totu-n ea îmi spune: încă. Aurora roz-adâncă iese-n cer, cu somn sosește, să gustăm ne întărește acel mare, unic lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea, dar e-un alt mai șiret ca tine, cald, ce-s născut să-ndur deplin. Nu plăcerea, acel chin al iubirii mi-i pe plac; zace-n pieptu-mi, și-i prefac
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
moale, e pe-o clipă - scurtă pace. Apoi gura ei ce tace, totu-n ea îmi spune: încă. Aurora roz-adâncă iese-n cer, cu somn sosește, să gustăm ne întărește acel mare, unic lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea, dar e-un alt mai șiret ca tine, cald, ce-s născut să-ndur deplin. Nu plăcerea, acel chin al iubirii mi-i pe plac; zace-n pieptu-mi, și-i prefac chipu-n mine cum doresc. Singuratic drumuiesc
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
prefac chipu-n mine cum doresc. Singuratic drumuiesc peste munți, peste câmpii, cu în ochi captive, vii chipuri, gesturi de mister. Oamenii-i evit sever: să nu pângăresc, aminte iau, ce e la mine-n minte un atât de dulce lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru ca a mă gândi. Iubirea pură în mine și-are firea, tot în mine-i revenită. Zi și noapte fericită de-a fi însămi știu în tihnă. Grija mea fără odihnă-i să
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
drumuiesc peste munți, peste câmpii, cu în ochi captive, vii chipuri, gesturi de mister. Oamenii-i evit sever: să nu pângăresc, aminte iau, ce e la mine-n minte un atât de dulce lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru ca a mă gândi. Iubirea pură în mine și-are firea, tot în mine-i revenită. Zi și noapte fericită de-a fi însămi știu în tihnă. Grija mea fără odihnă-i să mă fac frumoasă mie. Vocea-n sus
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
mie. Vocea-n sus mi se-nmlădie ori coboară, rău și bine totu-i pur atunci când vine în albastra mea pupilă. Ca o apă imobilă, calmă, ce-n culori de seară munți răsfrânge, țărmul - clară - pe cei vii, și orice lucru. 1) Eu nu știu mai dulce lucru ca ascunsa-mi casă; toate îmi anunță-un ceas ce bate, toate mi-l aduc aminte. Surdă e ca în morminte, zvonuri n-o ajung, reflectă - în gravura lor perfectă - stele, ziua de
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
ori coboară, rău și bine totu-i pur atunci când vine în albastra mea pupilă. Ca o apă imobilă, calmă, ce-n culori de seară munți răsfrânge, țărmul - clară - pe cei vii, și orice lucru. 1) Eu nu știu mai dulce lucru ca ascunsa-mi casă; toate îmi anunță-un ceas ce bate, toate mi-l aduc aminte. Surdă e ca în morminte, zvonuri n-o ajung, reflectă - în gravura lor perfectă - stele, ziua de poveste. Parte de Levant îmi este pentru
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
poveste. Parte de Levant îmi este pentru-a tihnelor sorocuri; pentru veselele jocuri are pat adânc, anume. Tot ce e frumos în lume luându-ți ochii și chemându-i poți vedea că-n ea, le rându-i spre-acel mare, unic lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru ca ascunsa-mi încăpere, s-o tot văd e o plăcere goală ca o pușcărie. Și puținul ei doar mie îmi e bun, ființei mele. Ale vieții zvonuri grele îmi sosesc, dar de
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
-a tihnelor sorocuri; pentru veselele jocuri are pat adânc, anume. Tot ce e frumos în lume luându-ți ochii și chemându-i poți vedea că-n ea, le rându-i spre-acel mare, unic lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru ca ascunsa-mi încăpere, s-o tot văd e o plăcere goală ca o pușcărie. Și puținul ei doar mie îmi e bun, ființei mele. Ale vieții zvonuri grele îmi sosesc, dar de departe. Tot ce-n lume-i vană
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
Tot ce-n lume-i vană parte, rău la mers și la schimbare, loc prieten în ea are, cum polenul stă pe gene. În culcuș mă-ntind alene, ca ostașu-n aspre pături. Gândul meu îmi zace-alături, al meu mare, unic lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru nici vreun alt locaș îmi place ca hoinar în a mea pace să fiu - nor în zarea sură. Îmi sunt, drept e, pe măsură, nedorind, iubesc pe cine e îndrăgostit de mine, pot
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
rău la mers și la schimbare, loc prieten în ea are, cum polenul stă pe gene. În culcuș mă-ntind alene, ca ostașu-n aspre pături. Gândul meu îmi zace-alături, al meu mare, unic lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru nici vreun alt locaș îmi place ca hoinar în a mea pace să fiu - nor în zarea sură. Îmi sunt, drept e, pe măsură, nedorind, iubesc pe cine e îndrăgostit de mine, pot în focul meu să-l bântui. M-
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
meu să-l bântui. M-auziți, voi? Al cui rându-i să-l fac mâine fericit? Poate-un jalnic prăbușit în rușine, până jos. Urcă-n piept impetuos o deplină grațiere, promptă; schimbă-a lui durere într-un mare, unic lucru. 1) Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea-n tinerețe; însă poate să răsfețe o beție mai deplină. Nu-i de mine, căci m-alină forma dulce a femeii, pentru cel ce vrea cu zeii în dorinți să fie
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
Al cui rându-i să-l fac mâine fericit? Poate-un jalnic prăbușit în rușine, până jos. Urcă-n piept impetuos o deplină grațiere, promptă; schimbă-a lui durere într-un mare, unic lucru. 1) Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea-n tinerețe; însă poate să răsfețe o beție mai deplină. Nu-i de mine, căci m-alină forma dulce a femeii, pentru cel ce vrea cu zeii în dorinți să fie geamăn. Nu o fată fără seamăn - viu
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]