390,853 matches
-
de sărbători - sprijiniți trupele prin trimiterea unui mesaj soldaților noștri". Rețeaua a inițiat o campanie națională de trimitere a unor felicitări pentru trupe ("Cards for Troops") și un parteneriat cu "America te sprijină" ("America Supports You") pentru ca americanii să poată acorda suportul lor bărbaților și femeilor din Serviciile Armate Americane. Hallmark Channel a înființat o legătură prin satelit pentru a stabili o întâlnire între Jennifer Parsley, o tânără din Porter, Texas, care a trimis mii de felicitări trupelor prin " Operațiunea Recunoștință
Felicitarea de Crăciun () [Corola-website/Science/333184_a_334513]
-
În 1942 sub îngrijirea profesorului "Alexandru Epure", apare în Roman o micromonografie dedicată lui Melidon. Numele său este purtat astăzi atât de biblioteca municipală din Roman, cât și de o asociație culturală locală. Din 30 aprilie 2015 i-a fost acordat titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Roman. Lectură suplimentară
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
Cape Kennedy Air Force Station din Florida, atunci când modulul de comandă al rachetei (CM-012) a fost distrus de un incendiu. A fost decorat cu Medalia NAȘĂ pentru merite deosebite pentru zborul sau în misiunea Gemini 4 și apoi i s-a acordat post-mortem Medalia de Onoare a Congresului pentru activități spațiale.
Edward Higgins White () [Corola-website/Science/333222_a_334551]
-
loc suplimentar, la fel și Federația Daneză, din care făcea parte deținătoarea trofeului, Viborg HK. Deoarece această echipă s-a calificat oricum în 2009 după ce a câștigat Campionatul Danemarcei, "wild card-ul" care îi fusese atribuit de EHF a fost acordat lui FCK Håndbold. Pe 19 iunie 2009, campioana Macedoniei Kometal s-a retras din turneu din cauza unor probleme financiare. În consecință, EHF a promovat campioana Franței Metz Handball din Turneul de Calificare 2 direct în Faza Grupelor, iar campioana Greciei
Liga Campionilor EHF Feminin 2009–2010 () [Corola-website/Science/333203_a_334532]
-
mod radical, devenind un aliat apropiat al conducătorului Libiei, colonelul Muammar Gaddafi, și al altor țări arabe, îmbunătățind și relațiile cu Uniunea Sovietică și cu Germania de Est. În anul 1975 a fost ales președinte al Organizației Unității Africane. A acordat asistență organizațiilor teroriste palestiniene și în 1976 a colaborat cu Frontul Popular de Eliberare a Palestinei care răpise un avion Air France cu destinația Israel, în devierea lui, cu ostatici la bord spre aeroportul ugandez Entebbe. Acțiunea de salvare a
Idi Amin () [Corola-website/Science/333213_a_334542]
-
Mihai Viteazul a fost înființat de către regele Ferdinand I, prin Înaltul Decret nr. 3240 din 21 decembrie 1916, fiind destinat a răsplăti „"faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au distins în fața inamicului"”. Conform regulamentului ordinului, acesta putea fi acordat și unităților militare care se distingeau pe front, prin decorarea drapelelor de luptă. În acest mod, un număr de 39 de regimente de diferite arme au fost recompensate prin decorarea drapelelor de luptă cu cea mai înaltă decorație de război
Drapele de luptă decorate cu ordinul „Mihai Viteazul” în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/333241_a_334570]
-
Drobeta Turnu-Severin, Orșova, 14-15 ianuarie 2008; -"Premiul „Cartea Anului”" - pentru volumul Transfug la Orșova, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008, la Târgul Național de Toamnă al cărții, ediția a IX-a, Drobeta Turnu Severin, 7.XI.2008; -"Premiul De Excelență acordat de Primăria Drobeta Turnu Severin "în 10 Decembrie 2010 - pentru întreaga activitate în cultură. In volume: -"Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia", Craiova, Editura Aius, 1998, p. 49; Mihai Barbu-Marian Boboc-Ioan Lascu, -"Dicționarul scriitorilor din Vale," Editura Matinal
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
(n. 22 noiembrie 1899 - d. 199? De asemenea, în arhiva SRR există un interviu acordat de , datând din iulie 1999.) a fost un ofițer în cadrul Serviciului Special de Informații(SSI), șeful Secției a II-a Contrainformații, având gradul de locotenent-colonel.(aprilie 1941 - 23 august 1944) Traian Borcescu s-a născut la data de 22 noiembrie
Traian Borcescu () [Corola-website/Science/333277_a_334606]
-
catacombe identificate); urmărirea și identificarea a diferite elemente subversive (teroriști, partizani,N.K.V.D.-iști, etc.), arestând elementele cele mai periculoase și descoperind metodele lor de lucru". După cucerirea Odessei, s-a stabilit ca Centrele informative "Galați" și "Iași", cele care au acordat suport informativ unităților Armatei a IV-a române în lupte, să se instaleze în Odessa și să formeze împreună un singur centru informativ sub conducerea maiorului Gheorghe Balotescu. Maiorul Gheorghe Balotescu a rămas la conducerea Centrului Nr. 2 Informații "Chișinău
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
distins de liberalismul politic în ultima treime a secolului al XIX-lea. Astfel, un episcop irlandez a fost trimis în Quebec de autoritatea papală în anii 1870 pentru a le separa pe cele două. Câțiva "curés" amenințaseră că nu vor acorda sacramentele enoriașilor care votează cu liberalii iar alții predicaseră că votul pentru liberali era un păcat de moarte. În secolul al XIX-lea creștini care se identificau drept liberali au căutat să ridice învățăturile umaniste ale lui Isus la nivel
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
the prehistoric rock-paintings of the Sahara" (publicată inițial în Franța în 1958 și la Londra în 1959), Lhote a numit în special o "figură curioasă" și mare ca "Jabbaren" și l-a descris drept "Marele Zeu Marțian". Presa populară a acordat o mare atenție ipotezei lui Lhote despre un contact preistoric, iar aceasta a fost încorporată mai târziu în "afirmațiile senzaționaliste" ale lui Erich von Däniken potrivit cărora astronauți extratereștri antici au vizitat Pământul preistoric. Potrivit "Encyclopædia Britannica" o "scenă vie
Henri Lhote () [Corola-website/Science/333353_a_334682]
-
Ea a făcut parte dintr-o mănăstire benedictina. Locul pe care se află mănăstirea era în trecut unul mlăștinos și nepotrivit pentru o așezare umană. Cele mai vechi referințe datează din secolul al XIV-lea. În 1328, Consiliul Mare a acordat aceste locuri la diferite persoane pentru a le face locuibile. În 1330 o mare parte din mlaștinile situate în apropierea mănăstirii Sân Giorgio Maggiore au fost atribuite mănăstirii Sfântă Cruce reprezentată de stareța Giacomina Paoni, cu obligația de a dărui
Biserica Sfânta Cruce (Giudecca) () [Corola-website/Science/333372_a_334701]
-
extinzând mănăstirea în următorii trei ani. Având în vedere sărăcia locului, mănăstirea nu a putut beneficia inițial de venituri mari, dar a reușit totuși să se îmbogățească prin diverse donații. În 1435, Papa Eugen al IV-lea, patrician venețian, a acordat o indulgenta plenară pentru oricine contribuia la depășirea penuriei, iar câțiva ani mai târziu a fost trecută în jurisdicția mănăstirii abația benedictina Sân Giorgio di Fossano cu dependentele sale, inclusiv Biserică Sân Cipriano din Sarzano (Rovigo). Maicile erau cunoscute mai
Biserica Sfânta Cruce (Giudecca) () [Corola-website/Science/333372_a_334701]
-
papă a donat mănăstirii conventul Sân Domenico din Toscolano, abandonat de predicatori, precum și bisericile Santa Felicită din Româno și Sân Giorgio din Castelfranco, care aparținuse ieronimiților. Ultima donație a fost realizată de papă Iuliu al II-lea care i-a acordat parohia Santa Maria di Non (aflată actualmente în Curtarolo). La 28 iunie 1426 a intrat în mănăstire Eufemia Giustiniani, nepoata în vârstă de 17 ani a episcopului Lorenzo Giustiniani, devenit apoi primul patriarh al Veneției și sfânt. Acesta din urmă
Biserica Sfânta Cruce (Giudecca) () [Corola-website/Science/333372_a_334701]
-
călugări au putut să rămână pentru a sluji în biserică, în timp ce mănăstirea a devenit un depozit de arme. Pentru mai mult de un secol ea a fost folosit că garnizoana militară, suferind o degradare gravă. În 1951 guvernul italian a acordat mănăstirea Fundației Cini, care a restaurat-o și a revitalizat patrimoniul sau cultural. În 29-30 mai 1956 Conferință de la Veneția a miniștrilor afacerilor externe din cele șase state membre ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) a fost ținută
Mănăstirea San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333383_a_334712]
-
decizia de a intra în politică: „în mâinile lui Dumnezeu, dar multe lucruri pot fi făcute în afara ariei politice.” Carson este membru al și . În 2000 a primit "Premiul pentru contribuții publice extraordinare pentru ajutorarea celor dezavantajați", un premiu anual acordat de . În 2008, Casa Albă i-a acordat "Medalia Prezidențială pentru Libertate", cea mai înaltă distincție pe care o poate primi un civil. În 2010, a fost ales membru al Institutului de Stiințe și Medicină al Academiei Naționale. Carson a
Ben Carson () [Corola-website/Science/333397_a_334726]
-
lui Dumnezeu, dar multe lucruri pot fi făcute în afara ariei politice.” Carson este membru al și . În 2000 a primit "Premiul pentru contribuții publice extraordinare pentru ajutorarea celor dezavantajați", un premiu anual acordat de . În 2008, Casa Albă i-a acordat "Medalia Prezidențială pentru Libertate", cea mai înaltă distincție pe care o poate primi un civil. În 2010, a fost ales membru al Institutului de Stiințe și Medicină al Academiei Naționale. Carson a primit 38 de onoruri de doctorat și o
Ben Carson () [Corola-website/Science/333397_a_334726]
-
și Tiraspol, unei ambasade străine, acreditate în Republica Moldova. Valeriu Reniță este căsătorit (din 1981) și are trei copii: o fată și doi băieți care joacă fotbal la echipele de juniori ale FC Sf. Gheorghe. Este cavaler al ordinului «Gloria Muncii», acordat în 2009 de Vladimir Voronin „"pentru muncă îndelungată și prodigioasă în mass-media, activitate organizatorică intensă și înalt profesionalism..."”. În 2002 a primit distincția bisericească «Serghei Radonejskii» de gradul III, o mențiune a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove. A primit
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
italiană contemporană. Debutează editorial în 2003, cu un volum despre care scriitorul Ion Zubașcu spunea că introduce tema prenatalității în poezia română. În 2010, un juriu alcătuit din Bogdan Cretu, Mihail Gălățanu, Ștefania Mincu, Octavian Soviany și Radu Voinescu îi acordă Premiul Marin Mincu, pentru volumul „L-am luat deoparte și i-am spus”, publicat în 2009. Conform Ștefaniei Mincu, membră a juriului, „ nu spune nimic patent în versurile sale, mai precis, în „poveștile” sale real-imaginare. Enunțurile sunt lipsite de valoare
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
putere și patronaj regal. Descendentă a unui fiu nelegitim al regelui Henric al II-lea al Franței, Jeanne de Valois se căsătorise cu un ofițer de jandarmi, care se prezenta drept conte de la Motte, și trăia dintr-o mică pensie acordată de rege soției sale. În martie 1785, Jeanne a devenit amanta Cardinalului de Rohan, un fost ambasador la curtea de la Viena. Cardinalul căzuse în dizgrația reginei Maria Antoaneta care l-a acuzat că răspândise zvonuri despre comportamentul ei față de mama
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
la Premiul César pentru rolul din "Belle Épine" (2010), iar a treia și ultima nominalizare la Premiul César a venit pentru rolul din "Farewell, My Queen" (2012). În 2013, Seydoux a captat atenția pe scară largă când i-a fost acordat premiul Palme d'Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, pentru rolul din filmul aclamat "". Ea a mai câștigat și un premiul Lumière, dar a mai fost nominalizată și la premiile BAFTA în anul următor. În octombrie 2014, a
Léa Seydoux () [Corola-website/Science/334586_a_335915]
-
care urma să treacă copiii lor. Mariajul lor a fost unul fericit și Natalia în cele din urmă a devenit iubită de familia soțului ei. Inițial cuplul a locuit în aripa de vest a Palatului Mihailovski, unde li s-au acordat 15 camere. După decesul Marii Ducese Ecaterina Mihailovna în 1894, palatul și cea mai mare parte a moștenirii ei au trecut la fratele mai mic al Ducelui Georg Alexander, Karl Michael și a surorii lor Elena. Palatul a fost cumpărat
Georg Alexander, Duce de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/334613_a_335942]
-
gemenilor Frye și a antagonistului, dar au criticat sfârșitul mediocru, precum și gameplay-ul repetitiv și vechi, dar și mecanica misiunilor, cu toate acestea spunând ca este mai bun decât cel al lui Unity. Site-urile web GameRankings și Metacritic i-au acordat versiunii pentru Xbox One un rating de 81.25%, și, respectiv, 78/100, versiunii pentru PlayStation 4 un rating de 77.61%, și, respectiv, 76/100, iar versiunii pentru Microsoft Windows un rating de 70.20% și, respectiv, 74/100
Assassin's Creed Syndicate () [Corola-website/Science/334630_a_335959]
-
scor de 8.2/10, apreciind designul orașului, cât și povestea dură a jocului, în schimb criticând sistemul de luptă, dar, cu toate acestea, spunând că este mai bun decât cel al lui "Unity". Brett Makedonski de la Destructoid i-a acordat jocului o notă de 7.5/10, lăudând personajele și unicitatea misiunilor de asasinare. Cu toate acestea, el a zis și că: "aproape toate greșelile se află în gameplay", criticând mecanicile sistemului de luptă și de condus. În plus, admițând
Assassin's Creed Syndicate () [Corola-website/Science/334630_a_335959]
-
luptă și de condus. În plus, admițând însă că aruncătorul de frânghie a făcut navigarea prin Londra mai ușoară, el "se simte că trișează" și ia din plăcerea seriei de a te urca. Christopher Livingston de la PC Gamer i-a acordat jocului o notă de 66/100. El a lăudat personajele și misiunile principale, notând însă că misiunile secundare au fost repetitive, iar "noutatea se termină cu mult timp înaintea jocului". În decembrie 2015, "Game Informer" a clasat jocul pe locul
Assassin's Creed Syndicate () [Corola-website/Science/334630_a_335959]