39,065 matches
-
și 405 milioane de pasageri în 2009). Rețeaua spaniole de drumuri este format din aproximativ 370,000 km. Această rețea include drumuri cu taxă, autostrăzi, șosele duble și drumuri. Această cifră nu include drumuri și străzi în drumuri agricole sau forestiere urbane, referindu-se la autostrăzi numai, are o rețea care ajunge la aproape 13,200 km, făcând Spania a treia țară din lume în acest domeniu, chiar în spatele Statelor Unite și China. Spania are, de asemenea, numeroase comunicații maritime, cu mai
TranSportul în Spania () [Corola-website/Science/329691_a_331020]
-
este o arie protejată, situată la sud de orașul Cimișlia din raionul omonim, Republica Moldova. Aria naturală protejată de Stat "", a fost încadrată în descrierea stațiunii și a vegetației forestiere în etajul de silvostepă cu tipul de stațiune: Arboretele situate în cadrul ariei în Ocolul silvic Mihailovca reprezintă culturi de ameliorare a terenurilor degradate formate de specii de salcâm, pin negru, prun, nuc, paltin de câmp, salcie, ulm de câmp, arțar
Râpele de la Cimișlia () [Corola-website/Science/329701_a_331030]
-
aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Aria naturală aflată în nordul Munților Harghitei, reprezintă o zonă umedă (mlaștini) ce adăpostește o mare varietate forestieră și ierboasă de turbărie cu specii de: răchită ("Salix pentandra"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum") sau churechi de munte ("Ligularia sibirica").
Lacul Dracului () [Corola-website/Science/329968_a_331297]
-
oligotrofe, turbării, pajiști, pășuni, păduri), aflată între "Vârful Căpățâna" și "Vârful Balomireasa" (1.632 m). Această adăpostește trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar (Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană - "Vaccinio-Piceetea"; Turbării active și Turbării cu vegetație forestiera) și protejează mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) caracteristice lanțului carpatic al Occidentalilor. Specii faunistice protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
neregulat de formațiuni geologice - roci). Arie naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Parcul național dispune de mai multe tipuri de habitate cu păduri de pin, păduri de stejar și carpen, păduri aluviale, turbării cu vegetație forestieră și ierboasă; cu o mare varietate de floră și faună specifică zonei. Flora parcului este alcătuită din păduri naturale în amestec, cu specii de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), pin ("Pinus"), frasin ("Fraxinus"), sorb ("Sorbus torminalis"), sau ulm ("Ulmus
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
În zonele cu "trasee turistice evidente și fără ramificații" nu se face exces de semne, dar sunt marcate printr-unul sau mai multe semne ușor vizibile, cu predilecție intrările în pădure(din drumuri, goluri alpine, poieni, văi) Drumurile publice sau forestiere se marchează - la capete - prin tăblițe indicatoare. Dacă traseu turistic interferă cu un astfel de drum, traseul va fi marcat în așa fel încat intrările și ieșirile să fie bine evidențiate (cu atât mai mult cu cât drumul este public
Marcaj turistic () [Corola-website/Science/328103_a_329432]
-
la schimbarea direcției acestuia, la intersectarea a două sau mai multe trasee, în zone de interes turistic (vârfuri, poieni, lacuri, cascade etc...), sau în zonele unde există pericole. Tipuri de indicatoare: Există și "Marcaje de avertizare" care sunt dispuse: Marcajele forestiere, pot servi la orientare acolo unde marcajele omologate lipsesc sau sunt deteriorate. Astfel, din punct de vedere practic: Marcaje aflate în "zone stâncoase greu accesibile": Momâi (un grup de pietre în forma de piramidă, a căror înălțime variază până la 1
Marcaj turistic () [Corola-website/Science/328103_a_329432]
-
raionul Balta în nord, raionul Liubașivka în est și cu raioanele Șiriaeve și Frunzivka în sud. Este situat în podișul Podoliei, din care cauză relieful raionului este unul deluros. Spre deosebire de majoritatea teritoriului regiunii Odesa, raionul Ocna Roșie are importante masive forestiere. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -4.2 °C, a lunii iulie +20.3 °C, temperatura medie anuală +8.3 °C. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Ananiev era vorbitoare de ucraineană
Raionul Ananiev () [Corola-website/Science/328152_a_329481]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, forestier, geologic, peisagistic și paleontologic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Reghiu. Aria naturală se află în partea estică a Carpaților de Curbură, în bazinul central și ocupând ambele lunci ale Milcovului (afluent de dreapta al râului Putna
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
trage obiecte. Limbo este prezentat prin intermediul graficii întunecate, în nuanțe de gri și cu sunete ambientale minimaliste, astfel creează un mediu straniu, obsedant , de asemenea, efectele vizuale întunecate ascund pericole numeroase, cum ar fi capcane mortale de urs de pe etajul forestier sau monștrii letali ascunși în umbră, precum paianjeni uriași. Printre pericolele sunt viermi strălucitori, care se atașează de capul băiatului și-l obligă să călătorească într-o singură direcție cu excepția cazului în care o lumină strălucitoare vine în contact cu
Limbo (joc video) () [Corola-website/Science/328257_a_329586]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Timiș, pe teritoriul administrativ al comunei Ghiroda. Aria naturală cu o suprafață de 19,90 hectare, se află în partea central-nordică a județului Timiș, în lunca stângă a râului Bega, pe teritoriul sud-estic al satului Ghiroda, în
Pădurea Bistra () [Corola-website/Science/328405_a_329734]
-
este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Mircești. Aria naturală cu o suprafață de 26,30 hectare se află în partea sud-vestică a județului Iași, pe malul drept al râului Siret (la o altitudine de 200 m.), în
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Mitocu Dragomirnei. Aria naturală este situată în partea nord-estică a județului Suceava și cea nord-vestică a satului Dragomirna, între cursul râului Pătrăuțeanca și cel al văii Dragomirna. Rezervația naturală a fost
Făgetul Dragomirna () [Corola-website/Science/327083_a_328412]
-
gamă diversă de vegetație higrofilă (specifică tinoavelor) protejată la nivel european și conservă câteva specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Turbării active", "Turbării cu vegetație forestieră" și "Turbării degradate capabile de regenerare naturală". La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
mai multe formațiuni geologice (abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri) , fenomene carstice de un deosebit interes peisagistic și turistic. Cheiul este trăbătut de un mic pârâu (Valea cu Apă ce formează mai multe cascade și un mic defileu) și un drum forestier ce leagă Șcheiul de stațiunea turistică Poiana Brașov. În abruptul drept din apropierea primei stânci ce străjuiește drumul (între Poiană și Brașov) forestier, se află un izvor. Astăzi întreaga zonă este amenajată pentru plimbări în aer liber, relaxare, picnic sau cățărare
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
un mic pârâu (Valea cu Apă ce formează mai multe cascade și un mic defileu) și un drum forestier ce leagă Șcheiul de stațiunea turistică Poiana Brașov. În abruptul drept din apropierea primei stânci ce străjuiește drumul (între Poiană și Brașov) forestier, se află un izvor. Astăzi întreaga zonă este amenajată pentru plimbări în aer liber, relaxare, picnic sau cățărare pe abrupturile stâncoase din cheile Pietrelor. Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări printre care unele protejate la
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"). Flora are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori; caracteristică Masivului Postăvarul, grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură). Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Zamostea. Aria protejată cu o suprafață de 107,60 hectare se află în lunca dreapta a râului Siret, la limita nord-estică a județului Suceava cu județul Botoșani. Rezervatia naturală a fost
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe tereitoriul administrativ al comunei Sucevița. Rezervația naturală cu o suprafață de 102 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
datează din anul 1700. Are hramul „"Cuvioasa Paraschiva"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul . Din șoseaua Șomcuta Mare-Ulmeni, se ramifică un drum lateral care duce în satul Iadăra, iar după alți șapte kilometri de drum forestier se ajunge în mica localitate Stejera. Scriptic sunt 30 de locuitori, în realitate, numărul locuitorilor permanenți este mai mic. Localitatea este atestată pe la 1405. Peste locuitori au trecut numeroase invazii străine care au pustiit satul, culminând cu anul 1848, când
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
o vizuină și de unde să-și procure hrana: păduri, zăvoaie, lunci, zone stâncoase, pajiști. Teritoriul de vânătoare al unui dihor poate ajunge la 2 km². Dihorul a fost alungat din multe zone în care trăia, datorită urbanizării, deșertificării și incendiilor forestiere, fiind ocrotit în majoritatea Europei. Principalii săi dușmani naturali sunt lupii, vulpile și viperele. O importantă cauză a mortalității în rândul dihorilor o prezintă și accidentele rutiere. Dihorul viețuiește, adesea, în cadrul comunităților umane, adăpostindu-se în clădiri abandonate, stoguri de
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor). Existența rezervației se înscrie într-un cadru mai larg, anume cel al conservării speciei printr-o creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit din înființarea unei subpopulații viabile - în strânsa relatie cu habitatele locale - de zimbri. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în anul 1968, fiind redeclarată arie protejată prin
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
întinde pe o suprafață de 66 hectare. Situl reprezintă o suprafață împădurită încadrată în bioregiune continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Romanațiului); ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un arboret de stejar din specia "Quercus pubescens" (stejar pufos, cu vârste ce depășesc 100 de ani), care vegetează în asociere cu arbori de salcâm ("Robinia pseudoacacia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
foioase) împădurită (încadrată în bioregiune continentală) aflată în Podișul Târnavelor (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), în lunca stângă a Târnavei Mari. Pădurea de pe Târnava Mare conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens" și protejază arboret de stejar pufos ("Quercus pubescens") care vegetează în asociere cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), arțar ("Acer platanoides"), cireș
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]