39,172 matches
-
14-19), două intervenții ale profetului Isaia (19,5-7 și 19,20-34) și două concluzii (19,8-9 și 19,35-37). Inițiativa vine de data aceasta de la Senaherib care trimite de două ori un reprezentant (pe „Marele copist”) spre Ierusalim pentru a invita populația să nu asculte de Ezechia și să se supună regelui Asiriei înainte de a fi prea târziu (2Rg 18,17-35; 19,9b-13; cf. 18,14 unde Ezechia ia inițiativa). Prima oară, mesagerii regelui se adresează cu glas tare întregii populații
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
14 unde Ezechia ia inițiativa). Prima oară, mesagerii regelui se adresează cu glas tare întregii populații, în special oficialilor de la curte (18,17-18). A doua oară, regele primește o scrisoare (19,14). Cele două mesaje sunt aproape identice: regele Asiriei invită la supunere și amenință că atacă dacă regele nu-i acceptă condițiile sale. Răspunsul lui Ezechia este foarte asemănător în ambele cazuri: se duce la templu (19,1 și 19,14). În al doilea caz, se roagă cerând ajutorul lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
evenimentelor precum cea pe care o găsim, de exemplu, în scurta povestire din 2Rg 18,9-12. Realitatea este că Senaherib nu a cucerit Ierusalimul. Descrierea din 2Rg 19,35-36 nu vrea să dea un raport precis al faptelor întâmplate, ci invită mai degrabă la o încadrare a acestora într-o viziune mai amplă a istoriei care - pentru 1-2Rg - este planul dumnezeiesc revelat de profeți, în acest caz de Isaia. Pentru profet, voința lui Dumnezeu era ca Ierusalimul să nu fie cucerit
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
întotdeauna mai bogată decât expresiile pe care i le putem da și pe care i le dau autorii biblici. Multiplicitatea expresiilor care se manifestă în tensiunile și contradicțiile textelor este una dintre trăsăturile majore ale Bibliei. În consecință, cititorul este invitat să depășească toate opiniile pentru a-și aținti privirea spre „realitatea” și „adevărul” pe care îl descoperă puțin câte puțin, în efortul constant de a corecta punctele de vedere limitate și restrânse ale unor autori sau povestiri singulare. Acest efort
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
care să nu exagereze nici prin autoritarism, nici prin laissez-faire. Studiile experimentale făcute de R. Lippitt, R. White și K. Lewin asupra stilurilor de conducere (autoritar, democratic și laissez-faire) relevă superioritatea conducerii democratice. Liderul democratic evită să ia singur decizii, invitând grupul să stabilească maniera de organizare. Rezultatele cercetărilor au arătat că elevii din grupuri cu lideri democratici au colaborat mai bine, s-au implicat cu entuziasm în rezolvarea sarcinilor, iar rezultatele activității lor au fost superioare față de ale grupurilor conduse
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
pentru informațiile, ajutorul, sfaturile și vastul material documentar pe care mi l-au oferit. Pe parcursul anilor în care mi-am efectuat cercetările, într-o perioadă cînd contactele cu istoricii occidentali nu erau bine privite de toată lumea din România, m-au invitat de nenumărate ori la ei acasă și m-au ajutat foarte mult în munca mea. Fără ei, proiectul meu n-ar fi devenit realitate. Aș vrea de asemenea să-i mulțumesc profesorului Ștefan Ștefănescu. Arhivele (corespondența profesorului Iorga și alte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doar o minusculă comunitate evreiască, majoritatea sefarzi, s-a stabilit în România pe vremea otomanilor. La sfîrșitul Evului Mediu, mulți evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiască sefardă să se stabilească în această regiune. Membrii ei au fost implicați aici în punerea la punct a finanțelor și au participat la întrunirile Consiliului Princiar. Erau totodată și medicii familiei princiare. Cum a ajuns prezența unei astfel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Manning), au confirmat multe dintre evenimentele relatate în Trilogia balcanică 35. Oricine cunoaște scena bucureșteană poate recunoaște personalitățile (pe care autoarea le menționază sub pseudonime): industriașul evreu Max Aușnit, sub numele fictiv de Drucker, și alții. Familia Drucker (Aușnit) îi invită pe intelectualii de stînga englezi, Guy și Harriet Pringle (domnul și doamna Manning) în apartamentul lor din București. Guy este fiul profesorului lor de la universitate, iar ei vor să mențină contactul social cu dascălul englez. Vizita are loc în toamna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fiu eliminat, am să-ncerc să-mi făuresc viitorul ca sacagiu sau ca ministru în Bulgaria". După aceasta, hotărîrea a fost cea previzibilă: a fost eliminat din nou31. Dar nu a devenit nici sacagiu și nici nu l-a invitat nimeni în Bulgaria ca să-l facă ministru. A înfruntat în schimb mari greutăți; hoinărea prin Iași, fără să aibă un acoperiș deasupra capului. În cele din urmă, unuia dintre profesorii lui i s-a făcut milă de el și i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cel al lui Iorga din perioada în care era un adversar înverșunat al acestora. Este interesant faptul că Moses Gaster, un admirator al lui Eminescu și a tot ce era românesc, și Iorga au devenit foarte apropiați. Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, iar în 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a înfruntat violenta atmosferă antisemită din România scriind un necrolog plin de simțire. În 1907 însă, erau adversari. În anul acela, vorbind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un asemenea evreu în Moldova, ideile prețioase ale acestuia n-ar fi avut nici o valoare pentru mintea de doi bani și plină de ură a lui Cuza. Cuza respingea orice idee privind asimilarea evreilor. În 1909, cînd Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară ale Universității sale de la Vălenii de Munte, l-a pus într-o postură neplăcută, vorbind numai despre chestiunea evreiască. Ulterior, distanța dintre ei s-a mărit și mai mult, atunci cînd Iorga a renunțat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poate uita la altă femeie pentru că aceasta ar îndurera-o pe doamna Catinca. Șeicaru a relatat și povestea unei actrițe care a încercat să-l seducă pe Iorga. Sub pretextul că vrea să discute cu el despre piesă, l-a invitat la cină. Pregătise totul: cina, băuturile, o rochie atrăgătoare; a deschis ușa... Și s-a pomenit cu Iorga și cu soția lui dîndu-i bună seara. Cu altă ocazie, Iorga i-a povestit lui Șeicaru cît de oripilat s-a simțit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoria, istoria culturii, literatura, geografia, economia națională și chiar și stenografia. Studenții și profesorii dezbăteau subiectele predate. Se organizau excursii prin împrejurimile pitorești și erau vizitate mînăstirile. Studenții puneau în scenă piese de Caragiale și Vasile Alecsandri, iar uneori Iorga invita actori profesioniști de la București. Apoi lecturi poetice, concerte de muzică populară și spectacole de dansuri populare, toate conform conservatorismului artistic al sămănătoristului Iorga 217. Înalta societate bucureșteană își bătea joc de această "vilegiatură", numind-o "Neamul românesc" al lui Nicolae
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decembrie, nici o persoană importantă nu mai rămăsese la Iași. Politicienii regimului plecaseră. Așa cum remarca Iorga, Iașul devenise un oraș liniștit de provincie. Dar Iorga nu era politician. El nu "a luat-o la goană" spre București. A așteptat să fie invitat pe baza meritelor sale trecute. Va lipsi de la întoarcerea generalului Berthelot și de la paradele în cinstea victoriei. Nimeni nu l-a chemat pe Iorga să se întoarcă, cu excepția Reginei Maria. Iorga i-a răspuns că "este prea ocupat cu ziarul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
clanul lui dominau Palatul Regal. Brătianu, pe care Iorga îl numea "inginerul" politic, a început să-și folosească talentele. A decis să-l vîre din nou în staul pe "calul de curse" (Iorga). Cu alte cuvinte, Iorga nu a fost invitat să facă parte din delegația română la Conferința de Pace, o umilință amară pentru luptătorul care jucase un rol atît de important în realizarea și în punerea temeliilor intelectuale ale României Mari. Alexandru VaidaVoievod și politicienii ardeleni care uniseră recent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din 1917. Iar în timpul tulburărilor de stînga postbelice, ei i-au susținut încrederea în sine, autoritatea și puterea regelui. Consultînd toate scrierile lui Iorga (publice și private), oricine își poate da seama că avea legături permanente cu Palatul, că era invitat de rege, regină, de prințul Carol și chiar și de prințul Nicolae, pe care îi considera drept "prieteni" personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilalți alcătuiau "Mulțimea de la Cafeneaua Capșa" demnă de dispreț 53. Cum de putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual străin îl vizita în mod ritual cînd vizita România, ca și aproape orice ambasador străin. Familia regală îl invita permanent la Palat, deși, cu puțini deputați în Cameră și fără bani (în "Parisul Balcanilor" aveai nevoie de bani ca să faci politică) Iorga nu avea nici o pondere. Politicienii foști "Iorghiști" se înclinau plini de grație și, ca să-l cităm pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un evreu ungur, o notabilitate a orașului Carei din Transilvania, căruia Iorga îi trimitea materiale relativ la poziția sa față de problema antisemitismului"95. Nu este deloc surprinzător faptul că Iorga a stabilit contacte strînse cu sefarzii, evreii latini, care l-au invitat la slujbele lor rituale de la sinagogă prilejuite de fondarea României Mari96. Avea contacte și cu Rabinul Șef, evreu așkenaz al României, Chaim Schor, corespondînd cu el în probleme privind Biblia, Talmudul, Shulkan-Aruchul și alte lucrări de literatură religioasă evreiască. Iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studenții unguri și germani din Transilvania, ca și pe cei evrei. Numai că studenții evrei nu veneau niciodată acolo; nu se simțeau la largul lor în atmosfera aceasta tot mai otrăvită a mediului studențesc românesc. Doar savanții și profesorii evrei invitați de Iorga veneau, ca de exemplu, Moses Gaster 147. Absența instinctivă a studenților evrei constituia un motiv de tristețe și era totodată semnificativă. Iorga i-ar fi primit bucuros ca să-i asimileze și să-i atragă în cadrul naționalismului său cultural
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bizantinologi renumiți au devenit colaboratori ai acestei reviste. După congres, Iorga a organizat un tur al României pentru participanți. Al doilea Congres Internațional de Studii Bizantine a avut loc la Belgrad, în primăvara anului 1927. După congres, Iorga i-a invitat pe mulți dintre participanții străini în România și, firește, la Văleni. Congresele Internaționale de Istorie și-au reluat activitatea în aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenințarea războiului planînd încă în aer. Au participat numai istoricii țărilor învingătoare (Congresul s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
artei populare românești. Următorul Congres Internațional de Istorie a avut loc în august 1928, la Oslo. Iorga s-a întîlnit acolo cu mulți istorici, printre care și umanistul și istoricul norvegian H. Koht, viitorul ministru de externe al Norvegiei. Fuseseră invitați și istorici germani și sovietici. Iorga îi considera pe aceștia din urmă "ca mediocri" și a reușit să intre în conflict cu ei în mai multe privințe. Următorul Congres Internațional de Istorie s-a ținut la Cambridge (Anglia), în primăvara
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sistemul de la Versailles și-i permiteau să-și continue strădania de-o viață: să facă România cunoscută lumii și să stabilească locul istoriei țării sale în istoria universală. Începînd din 1921 ținea cu regularitate cursuri la Sorbona 153. Era adesea invitat și de alte instituții de învățămînt superior din Franța, cum este College de France. S-a întors și la vechea lui Alma Mater, l'Ecole des Hautes Etudes. Era în contact permanent cu pletora savanților și a oamenilor de stat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
limite, guvernare proastă, corupție de toate felurile, neglijență și stagnare, toate acestea însoțite de persecuții antisemite îndreptate împotriva numeroasei populații evreiești. Sesizînd acest lucru, Iorga scria: "Niciodată nu a existat o politică mai oarbă în fața unei amenințări atît de mari". Invitat în 1928 la parada militară prilejuită de a zecea aniversare a revenirii Basarabiei între granițele României, el scria: Ce-am văzut în Basarabia? O splendidă paradă militară, sărăcie și neglijență, sate fără electricitate și lumină; iată ce am văzut, și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înființeze o școală românească la Veneția și ulterior la Roma. Mussolini, un oportunist abil, era la curent cu importanța lui Iorga în România în domeniul culturii. Conștient de sentimentele lui Iorga față de Italia și de ego-ul său, Mussolini l-a invitat la Florența în mai 1925. Iorga a fost primit de Mussolini într-o îndelungată audiență personală 182. După care au survenit două evenimente. În 1927, Mussolini a recunoscut reintegrarea Basarabiei în granițele României, dar chiar în același an a început
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un astfel de guvern și de a-l face operabil. Dacă e să-l considerăm drept "luptător", lupta lui în politică semăna cu lupta lui Don Quijote cu morile de vînt, fără influența moderatoare a unui Sancho. Odată, Iorga a fost invitat la Palatul Regal, dar cei care l-au invitat nu s-au gîndit deloc la cum avea să se întoarcă el acasă într-o noapte înghețată de iarnă. A făcut semn unui taxi și s-a interesat de preț. "Ați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]