39,409 matches
-
a volantului motorului și încoardă arcul. Scoțând piedica, demarorul antrenează motorul. După pornirea acestuia demarorul se decuplează automat. Domeniul de utilizare este pentru motoare nu prea mari, care trebuie să pornească în situații de urgență, când nu se garantează existența curentului electric sau a altor surse de energie. Un demaror prin inerție conține un volant, altul decât volantul motorului, care este adus la turație ridicată de un motor electric sau de un angrenaj acționat manual, înmagazinând energie. După atingerea turației necesare
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
pornirea mari. Pornirea cu demarorul electric este metoda obișnuită pentru pornirea motoarelor cu aprindere prin scânteie (pe benzină) și a celor cu aprindere prin comprimare (Diesel, pe motorină) mici. Demaroarele moderne sunt formate dintr-un sau un motor electric de curent continuu cu excitație serie, echipate cu un releu care, la acționarea cheii de contact, comandă cuplarea pinionului de antrenare cu inelul de pornire montat pe volantul motorului care trebuie pornit și alimentează demarorul. Curentul necesar funcționării demarorului este asigurat de
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
un sau un motor electric de curent continuu cu excitație serie, echipate cu un releu care, la acționarea cheii de contact, comandă cuplarea pinionului de antrenare cu inelul de pornire montat pe volantul motorului care trebuie pornit și alimentează demarorul. Curentul necesar funcționării demarorului este asigurat de acumulator. După pornire, motorul cu ardere internă antrenează el pinionul de cuplare, care culisează sub acțiunea unui arc și comandă releul să întrerupă alimentarea demarorului. Pinionul dispune și de un dispozitiv cu roată liberă
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
mod obișnuit un sistem de frânare regenerativă este format dintr-o mașină electrică care poate fi un motor electric care funcționează în regim reversibil sau un generator electric. Acestea sunt antrenate de roțile trenului de rulare cuplate la ele, producând curent electric. La , inclusiv la tramvaie, electricitatea produsă este reintrodusă în . La vehiculele electrice propulsate de baterii, inclusiv la vehiculele electrice hibride, energia recuperată este stocată în aceste baterii și în supercondensatori. În afară de sistemele electrice, energia recuperată poate fi stocată și
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
de comutare au determinat accidente prin accelerare când de fapt se dorea frânarea, cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare a ei în acumulatori sau supercondensatori și
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
Devonport (1903), Rawtenstall, Birmingham, Crystal Palace-Croydon (1906) și altele. În urma unui accident serios la Rawtenstall, în 1911 sistemul a fost interzis, dar a fost reintrodus 20 de ani mai târziu. Principala problemă a frânării regenerative este dificultatea de a genera curent la parametrii rețelei de alimentare — tensiune în cazul alimentării cu curent continuu, respectiv tensiune, frecvență și fază la alimentarea cu curent alternativ. Dacă curentul electric produs de motoarele electrice lucrând în regim de frână în loc să fie trimis în rețeaua de
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
accident serios la Rawtenstall, în 1911 sistemul a fost interzis, dar a fost reintrodus 20 de ani mai târziu. Principala problemă a frânării regenerative este dificultatea de a genera curent la parametrii rețelei de alimentare — tensiune în cazul alimentării cu curent continuu, respectiv tensiune, frecvență și fază la alimentarea cu curent alternativ. Dacă curentul electric produs de motoarele electrice lucrând în regim de frână în loc să fie trimis în rețeaua de alimentare este descărcat pe niște rezistoare electrice care-l transformă în
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
dar a fost reintrodus 20 de ani mai târziu. Principala problemă a frânării regenerative este dificultatea de a genera curent la parametrii rețelei de alimentare — tensiune în cazul alimentării cu curent continuu, respectiv tensiune, frecvență și fază la alimentarea cu curent alternativ. Dacă curentul electric produs de motoarele electrice lucrând în regim de frână în loc să fie trimis în rețeaua de alimentare este descărcat pe niște rezistoare electrice care-l transformă în căldură se vorbește despre . Procedeul se întâlnește la electrostivuitoare, locomotive
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
reintrodus 20 de ani mai târziu. Principala problemă a frânării regenerative este dificultatea de a genera curent la parametrii rețelei de alimentare — tensiune în cazul alimentării cu curent continuu, respectiv tensiune, frecvență și fază la alimentarea cu curent alternativ. Dacă curentul electric produs de motoarele electrice lucrând în regim de frână în loc să fie trimis în rețeaua de alimentare este descărcat pe niște rezistoare electrice care-l transformă în căldură se vorbește despre . Procedeul se întâlnește la electrostivuitoare, locomotive diesel-electrice și tramvaie
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
și cărți), „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară” (condusă de Cezar Petrescu), „Axa”, „Universul literar”, „Luceafărul” (Sibiu, 1945), „Kalende”, „Saeculum”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Națiunea” etc. Pentru o perioadă a fost principalul cronicar literar al revistei "România literară". a fost apropiat de curentul filozofic trăirist, caracterizat prin dorința de trăire febrilă, prin criza sufletească și printr-un „carpediemism” de secol XX. Astfel, într-o însemnare realizată în 21 septembrie 1932 în jurnalul său literar, el afirma că generația tânără din România anilor '30
Octav Șuluțiu () [Corola-website/Science/335309_a_336638]
-
adjective au forme ușor diferite după cum sunt antepuse sau postpuse substantivului determinat. Cele postpuse sunt identice cu formele pronumelor demonstrative. Formele postpuse de apropiere: Formele postpuse de depărtare: Formele antepuse de apropiere: Formele antepuse de depărtare: Exemple în registrele elevat/curent: acestui om" / "omului acestuia, acest fenomen" / "fenomenul acesta, această zi" / "ziua aceasta, acel ceas" / "ceasul acela. Exemple în registrul familiar: "omului ăluia, "ziua aia, "ceasul ăla". Formele familiare antepuse sunt de folosință limitată. Se utilizează mai mult forma "astă", în
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
În anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. A realizat numeroase traduceri ale operelor literare române atât clasice, cât și contemporane. A tradus printre altele "Venea o moară pe Siret" (1954), "Nicoară
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
treponemice sunt bejel ("Treponema pallidum endemicum"), pinta ("Treponema pallidum carateum") și sifilisul ("Treponema pallidum pallidum"). Framboesia este adesea diagnosticată în momentul apariției leziunilor. Testele efectuate pentru depistarea anticorpilor pot fi utile, dar nu se pot distinge infecțiile anterioare de cele curente. Testul reacției de polimerizare în lanț (PCR) reprezintă cea mai precisă metodă de diagnosticare. Prevenirea se poate realiza parțial prin tratarea celor care au contactat boala, scăzând astfel riscul transmiterii acesteia. Acolo unde boala este una comună, se recomandă tratarea
Framboesie () [Corola-website/Science/335384_a_336713]
-
1 kg) din familia ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri mari în locuri cu fund tare
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
adultul. Toate larvele și nimfele de plecoptere au doi cerci lungi, chiar dacă la unii adulți acești cerci sunt reduși sau lipsesc cu totul. Picioarele larvelor sunt prevăzute cu gheare puternice, cu care se țin bine de pietre și rezistă la curentul de apă (adaptare reofilă). Larvele s-au adaptat însă și la înot, prin formarea de franjuri înotătoare la picioare. Larvele au corpul alungit și sunt turtite dorso-ventral, mult asemănătoare cu adulții prin: antenele și cercii lungi, aparatul bucal adaptat pentru
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
Arhitectura medievală este arhitectura comună a Europei medievale. În Evul Mediu se dezvoltă două mari curente culturale care au principalele realizări în planul arhitecturii. Acestea sunt stilurile romanic-gotic. Arhitectura romanică este un stil arhitectural medieval european caracterizat de arcuri semicirculare. Nu există un consens în privința debutului, multe propuneri plasându-l în secolele V-X. A fost
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
a atras atenția mass-media de pe întreg mapamondul, mărturiile supraviețuitorilor faptelor sale au avut ca rezultat prezentarea de către alți autori a descrierii abuzurilor ei sadice asupra prizonierilor, ajungându-se la conturarea imaginii ei de "ucigașă a lagărelor de concentrare" ca un curent în societatea germană postbelică. Koch a fost acuzată că a colecționat suveniruri din pielea deținuților uciși cu tatuaje distinctive. Ea era cunoscută sub numele de "Vrăjitoarea de la Buchenwald" ("Die Hexe von Buchenwald") de către deținuții din cauza presupusei sale cruzimi și desfrânării
Ilse Koch () [Corola-website/Science/331554_a_332883]
-
înălțimea de 17 m și constă din 9 arcuri a câte 10,8 m. Rază orizontală de curbatură este de 70 m, iar uncghiul de înclinație este de 7%. Ecartamentul are 1 metru, și electrificarea e de 1000 V de curent electric continuu.
Viaductul din Brusio () [Corola-website/Science/331556_a_332885]
-
pești reproducători se deplasează în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului cu filamentele lor adezive. Icrele rămân atașate de suport până la ecloziune, care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia este afectată de boli virale și paraziți. Dintre
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Timiș, Nera, Cerna, Gilort, Jiu, Olt, Sâmbăta, Cibin, Râul Brezii, Argeș, Dâmbivița, Ialomița, Suceava, Moldova, Moldovița, Bistrița, Zalău etc. În Dunăre numai la Cazane. Trăiește la adâncimi mici, în râurile mari de munte și de deal, bine oxigenate, cu un curent rapid și în cursul superior al apelor ce alcătuiesc așa-numita zonă a scobarului, unde trăiește scobarul. Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos. Este un pește bentonic, stă pe fundul apei, cu capul îndreptat contra curentului, fiind sedentar, fotofob, este activ în principal în amurg și noaptea sau în zilele innorate. Puietul este mai activ în timpul zilei. Peștii adulții
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos. Este un pește bentonic, stă pe fundul apei, cu capul îndreptat contra curentului, fiind sedentar, fotofob, este activ în principal în amurg și noaptea sau în zilele innorate. Puietul este mai activ în timpul zilei. Peștii adulții sunt solitari, însă formează cârduri constând din câțiva indivizi în perioada de reproducere. În timpul verii stau în
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
animală sau vegetală. Se reproduce între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului. Fiecare femela depune câteva mii de icre. Icrele sunt depuse pe pietre, în zone mai puțin adânci, cu o viteză a curentului de 1 m/s. În pescuitului industrial și sportiv au o importanța redusă și locală. Carnea deși osoasă, este totuși gustoasă, și este apreciată la nivel local. Specia este încă relativ abundentă și comună în cele mai multe părți a ariei de
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
sisteme care pot efectua un astfel de tip de mișcare când ies din starea de echilibru: În cazul oscilațiilor mecanice, mărimea care variază periodic este distanța sau unghiul, iar în cazul celor electromagnetice variază periodic sarcina electrică din circuit, deci curentul electric. Analogia dintre mărimile mecanice și electrice conduce la tratarea unitară a acestor procese și înțelegerea fenomenelor care au loc în circuitele electrice de curent alternativ având ca model oscilațiile mecanice. Un caz simplu de oscilație armonică liniară îl constituie
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]
-
distanța sau unghiul, iar în cazul celor electromagnetice variază periodic sarcina electrică din circuit, deci curentul electric. Analogia dintre mărimile mecanice și electrice conduce la tratarea unitară a acestor procese și înțelegerea fenomenelor care au loc în circuitele electrice de curent alternativ având ca model oscilațiile mecanice. Un caz simplu de oscilație armonică liniară îl constituie mișcarea unui sistem format dintr-un corp de masă "m", fixat de un resort cu constantă elastică "k" și care este deplasat ușor din poziția
Oscilator armonic () [Corola-website/Science/331564_a_332893]