39,172 matches
-
operabil. Dacă e să-l considerăm drept "luptător", lupta lui în politică semăna cu lupta lui Don Quijote cu morile de vînt, fără influența moderatoare a unui Sancho. Odată, Iorga a fost invitat la Palatul Regal, dar cei care l-au invitat nu s-au gîndit deloc la cum avea să se întoarcă el acasă într-o noapte înghețată de iarnă. A făcut semn unui taxi și s-a interesat de preț. "Ați făcut destul pentru România, de ce să nu fac și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acest filtru. Iorga a continuat să aibă relații foarte bune cu prințesa Elena, care, după ce Carol a fost exilat din țară, a rămas alături de fiul ei. Regina Elena vizita adesea școala de la Vălenii de Munte a lui Iorga și îl invita pe acesta la reședința ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroană care l-a trimis pe prințul Carol în exil. La sosirea lui Brătianu, Iorga s-a simțit copleșit de ură. El nu și-a pus frîu limbii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bune cu prințesa Elena, care, după ce Carol a fost exilat din țară, a rămas alături de fiul ei. Regina Elena vizita adesea școala de la Vălenii de Munte a lui Iorga și îl invita pe acesta la reședința ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroană care l-a trimis pe prințul Carol în exil. La sosirea lui Brătianu, Iorga s-a simțit copleșit de ură. El nu și-a pus frîu limbii atunci cînd i s-a adresat Regelui Ferdinand, exprimîndu-și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a lăsat să aștepte într-o încăpere a Palatului regal ca să depună jurămîntul; între timp pretindea că se consultă cu capii tuturor partidelor politice, ca și cum ar fi fost încă indecis. Iorga și aliatul său politic Maniu au fost și ei invitați la această întrunire de la Palat. Regele Ferdinand a refuzat să-i primească împreună pe Iorga și pe Maniu, consultîndu-i separat. După ce toată comedia aceasta a luat sfîrșit, liderii politici au putut auzi pe străzi strigătele vînzătorilor de ziare făcînd reclamă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bună tradiție a politicianismului, Vintilă Brătianu a început să-l împroaște cu noroi: Cine plătește călătoria lui Iorga?" Iorga a prezentat prompt o "notă de plată" pînă la ultimul bănuț: cheltuielile erau suportate de americanii de origine română care îl invitaseră 214. În cele din urmă, în ianuarie 1930, Iorga și dna Catinca s-au îmbarcat pe un vapor cu destinația New York. Au ajuns acolo la cîteva luni după crahul din Wall Street, pe care Iorga aproape că-l ignora. Însemnările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
perioada aceasta Iorga a dat din nou dovadă de naivitate. În septembrie 1936, la Conferința Bizantină care a avut loc la Roma, el a fost extrem de măgulit de faptul că Mussolini a participat la lucrările acesteia și că l-a invitat să ia loc lîngă el: "Venga Iorga". Iorga i-a scris lui Cuza, începîndu-și scrisoarea cu specificarea că nu-i place să discute politică cu el (din cauza poziției prohitleriste lipsite de echivoc a lui Cuza și a propriei sale atitudini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu specificarea că nu-i place să discute politică cu el (din cauza poziției prohitleriste lipsite de echivoc a lui Cuza și a propriei sale atitudini antinaziste). Continua lăudîndu-l pe Mussolini și amintindu-și cum "Mussolini, spre deosebire de neamțul dumitale" [Hitler], îl invitase să ia loc lîngă el: "Venga Iorga!" Îl întreba naiv pe Cuza dacă Hitler era în stare să vorbească la fel de frumos cu Goga, așa cum vorbise Mussolini cu el124. La cîteva săptămîni după întîlnirea în cadrul căreia rostise cuvintele "Venga Iorga", Mussolini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de istorie din România, mai cu seamă în ceea ce privește istoria românilor. El conducea Secția de Istorie a Academiei Române. Atacul a fost lansat în 1929 la Sibiu, la Congresul profesorilor de istorie din liceele din România, pe care Iorga a fost, firește, invitat să-l prezideze. Istoricul P. P. Panaitescu a fost cel care a aruncat mănușa în cadrul discursului său: vechea generație de istorici era o generație romantică. Aceștia au sacrificat adevărul din considerente naționale, ceea ce avea sens înainte de realizarea unității naționale. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nu a fost surprins de acest lucru. El cunoștea prea bine aspectul gen Ianus al acestui oraș. La 14 februarie 1938, a avut loc o importantă întrunire a Consiliului de Miniștri, la care generalul Ion Antonescu nu a fost invitat, și în cadrul căreia Călinescu a explicat situația astfel: regele, nereușind să ajungă la o înțelegere cu Codreanu, luase decizia să-l elimine. (Ceea ce nu însemna încă eliminarea lui fizică). Călinescu părea nerăbdător să-și afle sfîrșitul. Pe de altă parte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-ți închipui că un singur om doar le-a putut duce la bun sfîrșit. Iorga a continuat să-și țină cu regularitate cursurile la Universitatea de la București, predînd totodată la Academia Militară și la Academia de Comerț. Era mai departe invitat în fiecare an să conferențieze la Sorbona și la Colegiul Franței, continuînd în tot acest timp să țină cursuri la școlile sale din Franța, de la Veneția și de la Roma. Era în curs de organizare școala sa de Arheologie de la Sant-Quaranta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rural!..." Toate acestea nu reprezentau sămănătorismul și naționalismul cultural al lui Iorga. Departe de a încerca să salveze privilegii de clasă încercînd să găsească țapi ispășitori, el voia să-i ajute pe țărani, să creeze unitatea națională și să-i invite pe evrei să intre în rîndurile națiunii. Intenția lui era înălțarea întregii națiuni. Iorga considera sămănătorismul drept un mod de viață. După triumful naționalismului său cultural (revoluția culturală), noul Om sămănătorist creat de acesta urma să poată rezolva aproape orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
17 Op. cit., vol. II, p. 1 18 Iorga a răspuns cererii lui ca evreii să fie asimilați cu forța în numărul din 4 mai 1903 al "Sămănătorului", "Cu prilejul dispariției "Tribunei"", scriind despre maltratarea românilor ardeleni care, în plus, erau invitați să participe la alegeri frauduloase, ceea ce ei au refuzat. "Românii din Transilvania au o singură datorie: să lase apele învolburate să treacă pe lîngă ei și peste marmura neclintită a existenței lor naționale și să nu participe la o astfel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sub ocupație sovietică au fost deportați În Est. În aceiași ani, naziștii au expulzat și ei din vestul Poloniei către est 750.000 de țărani polonezi, oferind pământul rămas acelor Volksdeutsche, minoritari germani din estul Europei, pe care i-au invitat să se „Întoarcă acasă”, În Reichul recent extins. Oferta a atras 120.000 de germani din zona baltică, alți 136.000 din Polonia ocupată de sovietici, 200.000 din România și mulți alții; toți aveau să fie expulzați câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ai Marii Britanii, Franței și Uniunii Sovietice s-au Întâlnit la Paris, la sugestia lui Bevin, pentru luarea unei decizii. La 2 iulie, ministrul de Externe sovietic Viaceslav Molotov a părăsit negocierile, iar două zile mai târziu Franța și Marea Britanie au invitat oficial reprezentanții a 22 de țări (excluzând doar URSS și Spania) să discute propunerile. La 12 iulie, 16 state europene au luat parte la aceste dezbateri. Toate (Marea Britanie, Franța, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Elveția, Grecia, Turcia, Irlanda
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În aceeași perioadă). Dar „Bătălia” nu urmărea vânzarea de carte, ci doar să le amintească cititorilor (și nu numai) că autorii comuniști erau sinonimi cu cultura franceză. În replică, americanii au Înființat Case Americane cu biblioteci și săli de periodice, invitând conferențiari, organizând Întâlniri și cursuri În limba engleză. În 1955, În Europa existau deja 69 de Case Americane. În unele zone, impactul lor a fost considerabil: În Austria, unde În anii Planului Marshall au fost distribuite 134 de milioane de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
imaginea regimului comunist din Germania de Est. În decembrie 1959, amabsadorul sovietic În RDG comunica plin de tact Moscovei că „prezența În Berlin a unei frontiere deschise și, ca să spunem lucrurilor pe nume, necontrolate Între lumea socialistă și cea capitalistă invită, din păcate, la comparații Între cele două părți ale orașului - iar concluzia nu e Întotdeauna favorabilă Berlinului democrat”. Situația din Berlin avea și avantaje pentru Moscova, ca și pentru ceilalți: orașul a devenit centrul de ascultare și principalul post de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Sud peste Alpi. În deceniul următor, autoritățile de la Bonn vor semna o serie de acorduri nu numai cu Italia, ci și cu Grecia și Spania (1960), Turcia (1961), Maroc (1963), Portulgalia (1964), Tunisia (1964) și Iugoslavia (1968). Muncitorii străini („invitați”) erau Încurajați să se angajeze În Germania, În ideea că șederea lor era strict temporară, ei urmând să se Întoarcă În țara de origine. Ca și muncitorii imigranți finlandezi În Suedia sau cei irlandezi În Marea Britanie, acești oameni - majoritatea sub
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dragoste, să se distreze, să-și râdă de cei aflați la putere, În general să facă ce le place - și, astfel, să schimbe lumea. Sous le pavé, cum spunea sloganul, la plage („Sub pavaj, plaja”). Sloganurile din mai 1968 nu invită niciodată la atacuri serioase. Chiar și de Gaulle era văzut mai mult ca un impediment matusalemic decât ca un dușman politic. Revolta din mai mustește de iritare și frustrare, dar trădează surprinzător de puțină mânie. Era o revoluție fără victime
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
forțelor turcești era evidentă), junta se dovedea clar neputincioasă; Într-o zi ea a ordonat mobilizarea generală, a doua zi a contramandat-o. Această umilință națională a provocat o furie generală În fața căreia dictatorii greci au apelat la bătrânul Karamanlis, invitându-l să se Întoarcă din exilul parizian. Pe 24 iulie, fostul prim-ministru revenea la Atena și iniția tranziția spre un regim civil. Tranziția s-a realizat neașteptat de ușor. Partidul lui Karamanlis, Noua Democrație, a triumfat În alegerile din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Început să-și trateze supușii ca pe niște consumatori, Înlocuind utopia (socialistă) de mâine cu abundența materială de astăzi. Alegerea a fost făcută deliberat. Cum spunea În 1970 În fața Comisiei Ideologice a partidului Vasil Bil’ak, stalinistul ceh care Îi invitase pe sovietici să-i invadeze țara În 1968: „șîn 1948ț lipeam În vitrine afișe despre cum va fi socialismul, iar oamenii erau receptivi. Era alt entuziasm, erau alte vremuri; astăzi nu mai putem să punem afișe, astăzi trebuie să umplem
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În aceste circumstanțe, alegerea era limpede: după cum i-a pus ferm În vedere Gorbaciov lui Jaruzelski Într-o convorbire telefonică privată, rezultatul alegerilor trebuia validat. Primul gând al lui Jaruzelski a fost să obțină un compromis care să salveze aparențele invitând Solidaritatea să i se alăture Într-un guvern de coaliție, Însă propunerea i-a fost refuzată. După alte câteva săptămâni de negocieri și eforturi inutile ale comuniștilor de a numi un premier, conducerea partidului a acceptat inevitabilul: pe 12 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe drepturile omului Începută cu 20 de ani În urmă și subliniind actele de genocid ale forțelor sârbe. Dar nici măcar chestiunea iugoslavă, oricât de imperioasă, nu a izbutit să readucă intelectualii În centrul vieții publice. La Paris, Bernard-Henri Lévy era invitat la Palatul Elysée pentru consultări cu președintele, așa cum și Tony Blair organiza periodic Întâlniri selecte cu jurnaliștii britanici preferați și cu alți curteni literari. Dar aceste exerciții atent regizate de consolidare a imaginii publice nu aveau impact asupra politicii: nici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mâna pe condei și să arate drumul. Guvernele multor state europene, printre care Franța, Germania, Belgia și mai târziu Spania, Împărtășeau, fără Îndoială, În linii mari, vederile exprimate În aceste eseuri; nici unuia nu i-a trecut prin minte să-l invite pe Eco sau Derrida pentru consultări. Tot proiectul s-a stins ca un murmur. La 100 de ani de la afacerea Dreyfus, la 50 de ani după apoteoza lui Sartre, intelectualii de frunte ai Europei lansaseră un apel - și nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ce au uitat vechile torturi. La fel și unii slujitori ai Bisericii, „drumeți”, nu apostoli ci meseriași. Iată ce se petrece la o înmormântare din Bacău în luna iunie 2013. Familia unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lui, între altele prin cuprinderea în raza de cercetare a relatărilor făcute de cei intervievați despre viața cotidiană. Pentru a afla alte opinii despre informatoarea care face obiectul dezbaterii și despre noul mod de abordare a folclorului, H. i-a invitat să-și exprime punctul de vedere pe folcloriștii Mihai Pop, Nicolae Bot și Ioan Viorel Boldureanu, pe semioticiana Pia Brânzeu, pe hermeneutul Ilie Gyurcsik și pe lingvista Luminița Frențiu, ale căror texte sunt incluse în carte. SCRIERI: Șapte eseuri despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]