39,228 matches
-
inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie, în ciclul gimnazial opțională, iar în cel liceal și profesional facultativă. Legea mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie, în ciclul gimnazial opțională, iar în cel liceal și profesional facultativă. Legea mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege religia și confesiunea pe care dorește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie, în ciclul gimnazial opțională, iar în cel liceal și profesional facultativă. Legea mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege religia și confesiunea pe care dorește să le urmeze în procesul educativ. Cum marea majoritate a populației României este de religie ortodoxă (conform Recensământului din 2002, 86,79 la sută din totalul populației s-a declarat ortodoxă), este de ordinul evidenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege religia și confesiunea pe care dorește să le urmeze în procesul educativ. Cum marea majoritate a populației României este de religie ortodoxă (conform Recensământului din 2002, 86,79 la sută din totalul populației s-a declarat ortodoxă), este de ordinul evidenței statistice că marele beneficiar al acestei politici educaționale a fost Biserica Ortodoxă Română. Sub presiuni externe, exercitate dinspre autoritățile europene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politici educaționale a fost Biserica Ortodoxă Română. Sub presiuni externe, exercitate dinspre autoritățile europene, Legea nr. 151 din 30 iulie 1999 prin care a fost revizuită Legea învățământului din 1995 a inserat posibilitatea ca elevul să nu frecventeze orele de religie, la solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal (art. 9, al. 2). Aceeași lege (nr. 151/1999) stabilea durata obligatorie a învățământului la 9 ani, după ce în 1995 aceasta a fost coborâtă la 8 ani (Legea din 1978 prevedea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice ale intelectualității interbelice. Numeroasele Cursuri universitare ale lui Nae Ionescu (Curs de logică, 1993; Curs de istorie a logicii, 1993; Curs de metafizică, 1995; Curs de filosofie a religiei, 1998 etc., toate la prestigioasa editură Humanitas, ea însăși metamorfozată din vechea Editură Politică) au fost repuse în circuitul intelectual ca restituții cardinale ale culturii române. Demascarea cursurilor lui Nae Ionescu ca plagiate de către Marta Petreu (2009) a produs rumoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formula "î.e.n./e.n." introdusă în 1947 odată cu manualul de Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N. Dumitrescu et al. (1999) include creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal, cât mai degrabă un de pachet de caracteristici structurale (clasă, rasă, etnie, religie, educație etc.) care îi expune pe copii acelorași experiențe de viață ca și cele avute de părinți. Puși în aceleași situații structurale și condiții existențiale, copiii vor dezvolta atitudini similare cu cele ale părinților, în baza unei comunalități experiențiale intergeneraționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolului XX. București: Humanitas. Tismăneanu, V. (2013a). Stânga, dreapta și catastrofa comunistă. Evenimentul zilei (13 mai 2013), disponibil online la adresa http://www.evz.ro/detalii/stiri/stanga-dreapta- si-catastrofa-comunista-1037058.html, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (2013b). Mărirea și decăderea religiilor seculare. Contributors.ro 25 octombrie 2013. Disponibil online la adresa available http://www.contributors.ro/ cultura/ marirea-si-decaderea-religiilor-seculare, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (președ.), Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. (2006). Raport Final. București. Tomiță, A. (2007). O
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Istoria civilizației britanice (vol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Peter Burke Orizont închis, Al. Zub Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România la răscruce. Anul 1866, Liviu Brătescu România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul a rezistat, în pofida curentului lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un stil accesibil, coerent și logic ceea ce permite o lecturare ușoară a conținuturilor și sunt structurate pe cele cinci mari teme din programele școlare de la istorie: Popoare și spații istorice, Oamenii, societatea și lumea ideilor, Statul și politica, Relațiile internaționale, Religia și viața religioasă. Sintezele sunt însoțite și de o serie de informații lămuritoare. Consider că această lucrare vine în ajutorul elevilor și profesorilor în activitatea de la clasă deoarece sintezele sunt elaborate pe baza tuturor manualelor alternative aprobate de MECI pentru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
diversitate în Europa contemporană Deviza Uniunii Europene este „unitate în diversitate”. Identitatea europeană cuprinde valorile comune pentru toate țările membre: democrația; drepturile omului; multiculturalism (diversitatea culturală într-o societate multietnică); La baza civilizației europene au stat: cultura greacă, dreptul roman, religia creștină. Diversitatea europeană are mai multe dimensiuni: diversitatea lingvistică; diversitatea religioasă; diversitatea politică; diversitatea economică; Identitatea națională nu intră în contradicție cu identitatea europeană și nu este amenințată de procesul integrării europene (identitatea națională = anumite trăsături ale unui popor, care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
care erau formate din reprezentanți ai muncitorilor și ai patronilor acestora, lucru care ar duce la armonie socială); alianța cu Biserica Catolică; în 1929, au fost semnate acordurile de la Lateran prin care papa a fost recunoscut șeful Vaticanului, iar catolicismul religie de stat în Italia. politica externă expansionistă, în concordanță cu pretențiile de mare putere ale Italiei; Unii istorici susțin că fascismul nu a fost un stat tipic totalitar. Regimuri totalitare cu nuanțe fasciste au existat și în alte state: dictatura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
care are drept scop obținerea independenței Țării Bascilor, în nordul Spaniei; I.R.A. (Armata Republicană Irlandeză) care are drept scop unificarea Irlandei; Se consideră că, în viitor, nu vom mai asista la conflicte între state, ci la ciocnirea unor civilizații ca religie, tradiție, limbă, origini. S.U.A. au venit cu o doctrină nouă în politica lor externă, pe care au impus-o în relațiile internaționale: aceea a războiului preventiv, cauzat nu de ceea ce au comis alte state, ci de ceea ce au de gând
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a opus propunerii acestora ca trupele Tratatului de la Varșovia să intervină pentru a rezolva criza din Polonia. În 1982, România s-a opus creșterii cheltuielilor pentru înarmare în cadrul Tratatului de la Varșovia și le-a redus pe cele proprii. Cap. V. Religia și viața religioasă în perioada contemporană 1. Marile religii ale lumii și problemele vieții religioase a) Diversitatea religioasă a lumii contemporane Religiile cu cel mai mare număr de credincioși sunt: creștinismul (1, 8 miliarde credincioși); islamismul (1 miliard); hinduismul (800
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
să intervină pentru a rezolva criza din Polonia. În 1982, România s-a opus creșterii cheltuielilor pentru înarmare în cadrul Tratatului de la Varșovia și le-a redus pe cele proprii. Cap. V. Religia și viața religioasă în perioada contemporană 1. Marile religii ale lumii și problemele vieții religioase a) Diversitatea religioasă a lumii contemporane Religiile cu cel mai mare număr de credincioși sunt: creștinismul (1, 8 miliarde credincioși); islamismul (1 miliard); hinduismul (800 milioane); budismul (400 milioane); iudaismul (20 milioane); Creștinismul are
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
opus creșterii cheltuielilor pentru înarmare în cadrul Tratatului de la Varșovia și le-a redus pe cele proprii. Cap. V. Religia și viața religioasă în perioada contemporană 1. Marile religii ale lumii și problemele vieții religioase a) Diversitatea religioasă a lumii contemporane Religiile cu cel mai mare număr de credincioși sunt: creștinismul (1, 8 miliarde credincioși); islamismul (1 miliard); hinduismul (800 milioane); budismul (400 milioane); iudaismul (20 milioane); Creștinismul are mai multe ramuri: o catolicismul (Biserica Catolică este organizată centralizat, în fruntea acesteia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Constantinopol este considerat cel mai important ierarh, deși aceasta este o funcție onorifică) o neoprotestantismul (baptiști, metodiști, adventiști, penticostali); b) Spațiile religioase catolicismul: cele două Americi, Europa de Vest, Australia, Africa; ortodoxismul: sud-estul Europei, Rusia; protestantismul: America de Nord; islamul: Asia, Africa de Nord; hinduismul: este religia dominantă în India; budismul: este o religie care a apărut în India în antichitate, dar azi are aici puțini credincioși; sunt numeroși adepți în Sud-Estul Asiei și în Extremul Orient (Tibet, Mongolia, Japonia, Thailanda); iudaismul: cei mai mulți evrei sunt în Israel
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
deși aceasta este o funcție onorifică) o neoprotestantismul (baptiști, metodiști, adventiști, penticostali); b) Spațiile religioase catolicismul: cele două Americi, Europa de Vest, Australia, Africa; ortodoxismul: sud-estul Europei, Rusia; protestantismul: America de Nord; islamul: Asia, Africa de Nord; hinduismul: este religia dominantă în India; budismul: este o religie care a apărut în India în antichitate, dar azi are aici puțini credincioși; sunt numeroși adepți în Sud-Estul Asiei și în Extremul Orient (Tibet, Mongolia, Japonia, Thailanda); iudaismul: cei mai mulți evrei sunt în Israel și S.U.A.; animismul (s-a menținut în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a menținut în societățile tradiționale din Asia și Africa); c) Problemele contemporane ale vieții religioase Principalele probleme cu care se confruntă viața religioasă în perioada contemporană sunt: mișcarea ecumenică; ecumenismul reprezintă o mișcare religioasă care dorește o unificare între diferitele religii, cu respectarea autonomiei și identității fiecăreia; a apărut în jurul anilor 1900, în cadrul protestantismului; modernitatea; creștinsimul s-a deschis spre modernitate, în timp ce islamul, budismul și hinduismul opun o rezistență îndârjită ideilor moderne; secularizare și laicizare (adică desprinderea societății de instituțiile și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pretextul apărării valorilor religioase tradiționale dintr-o anumită societate, caută să preia toată puterea într-un stat. Fundamentalismul religios este o reacție față de tendințele prea accentuate de secularizare și modernizare, însoțite de îndepărtarea individului de credință. Fundamentalismul este specific tuturor religiilor, în special Islamului unde religia este încă foarte prezentă și influentă; la musulmani, fundamentalismul are și o dimensiune politică. Fundamentalismul islamic acționează împotriva influențelor Occidentului, și mai ales împotriva SUA. Fundamentalismul islamic impune regimuri politice dictatoriale având la bază Coranul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dintr-o anumită societate, caută să preia toată puterea într-un stat. Fundamentalismul religios este o reacție față de tendințele prea accentuate de secularizare și modernizare, însoțite de îndepărtarea individului de credință. Fundamentalismul este specific tuturor religiilor, în special Islamului unde religia este încă foarte prezentă și influentă; la musulmani, fundamentalismul are și o dimensiune politică. Fundamentalismul islamic acționează împotriva influențelor Occidentului, și mai ales împotriva SUA. Fundamentalismul islamic impune regimuri politice dictatoriale având la bază Coranul și Sharia (legea islamică). Alte
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Iulia etc.) Obiectivele pelerinajului religios: a vedea, a se ruga, a adora, a obține o favoare, a săvârși o penitență, a procura un talisman, a mulțumi, a ispăși un păcat. Pelerinajele religioase se realizează la: locuri de geneză a unor religii; edificii religioase (temple, catedrale, sinagogi, moschee); locuri unde au avut loc miracole; morminte; Locuri sacre la ortodocși: Orașul Ierusalim din Israel (Biserica Sfântului Mormânt, Muntele Măslinilor, Grădina Ghetsimani, Mormântul Maicii Domnului); Orașul Nazaret; Localitatea Bethleem; Mănăstirile de la Muntele Athos; Bisericile
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]