4,115 matches
-
comportare și experiența subiectivă este o relație internă reprezintă o contribuție la „înțelegerea filozofică“. Obiectivul și subiectivul nu pot fi despărțite. Ele nu reprezintă două lumi diferite, între care ar exista doar relații ce țin de domeniul cercetării empirice. „Paralelă înșelătoare: psihologia tratează despre procese în sfera psihicului, ca fizica în cea a fizicului. A vedea, a auzi, a gândi, a simți, a voi nu sunt în același sens obiectele psihologiei cum sunt mișcările corpurilor, fenomenele electrice etc. obiecte ale fizicii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de afectat trebuie să fi fost Wittgenstein de modul în care a înțeles Russell această precizare atunci când scria, în partea finală a „Introducerii“ sale: „Ca unul cu o îndelungată experiență 332 GÂNDITORUL SINGURATIC a dificultăților din logică și a caracterului înșelător al teoriilor care par irefutabile, mă simt incapabil să fiu sigur de corectitudinea unei teorii doar pe temeiul că nu pot vedea nici un punct în care ea este greșită.“17 Probabil că Wittgenstein a fost de acord cu opinia prietenului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
modul cum sunt folosite aceste cuvinte în diferite ambianțe și în diferite situații, atunci ne va deveni clar că, oricare ar fi răspunsurile pe care le-au dat sau le vor da ei acestor întrebări, ele nu pot fi decât înșelătoare. Russell era convins că se câștigă în claritate în primul rând prin introducerea unor noi noțiuni, mai „exacte“ decât cele ale gândirii comune. Wittgenstein aprecia că gândirea noastră câștigă în claritate atunci când reușim să cuprindem cu privirea o mare varietate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
diabolic care îl ajută în tentativele sale reușite, de a face rău românilor. Eu n-aș spune acest lucru. Forța reușitelor lui Traian Băsescu constă în naivitatea adversarilor săi, lipsa armelor cu care să-i contracareze loviturile, de multe ori înșelătoare. Cu acest personaj controversat, plin de venin, nu se poate ajunge la un modus vivendi. Cred, că nici propria familie, care s-a mărit în momentul de față prin căsătoria Elenei cu junele Ionescu, nu cunoaște în întregime dedesubturile lui
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
aibă un conținut și trebuie să considerăm indivizii și unitățile substatale drept referințe cu un sens real. De notat faptul că Buzan rămâne în interiorul unei concepții statocentrice, dar pe care o nuanțează pentru cazurile în care această perspectivă poate deveni înșelătoare în demersul analitic. Prin cercetarea problemelor cu care se confruntă statul, Barry Buzan a identificat cinci sectoare ale securității naționale, în funcție de natura amenințărilor. Acestea pot fi de ordin militar, politic, economic, societal sau ecologic. Discuțiile pentru fiecare dintre aceste sectoare
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
așteaptă: "E posibil, în văzduhul Cetății Vecinice, îngerul din Apocalips să fi sunat întîia trîmbiță chiar în aceste timpuri; și să fi început să se dărîme această parte din Soarele Consolator. Dar numai ca o dreaptă încercare a închinătorilor Feței înșelătoare. Cei vrednici de harul inalienabil al poeziei vor învia în și mai înalte lumi". Avem și astăzi destui literați care clamează moartea poeziei, cu totul spre paguba lor. Neîncrezător în statutul liric al diverselor curente ce bîntuiau epoca, futurism, dadaism
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe fiii lui". La insistențele lui se arată și Teodora care îl recunoaște și bucuroasă pune să se deschidă porțile. Cuvioasa îl întreabă: "Domnul meu Grigore, cine te-a adus aicea? au oare ai murit, și te-ai slobozit din înșelătoare lumea aceea și ai ajuns în locul acesta bine norocit și de veșnică viață? Și eu mă minunam de aceasta, și înțelegeam cu totul desăvîrșit acelea care îmi zicea, pentru că nu mi se părea că le văd, întru uimirea mea, și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
trebui întâi să devină prim- ministru. Poate la Paștele viitor (nu neapărat la cel al cailor, firește!). 7 mai 2009 Destinul cărții în contemporaneitate pare fragil și strâmb. Asediați de imagine, de iureșul amețitor și calp al televiziunii, de magia înșelătoare a calculatorului sau de apăsarea și frugalitatea unei vieți sub tensiune, răgazul necesar citirii unei cărți pare, astăzi mai mult decât oricând, cu neputință de găsit. De aceea, târgurile consacrate cărții sunt un minunat prilej de reflecție și de înviorătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tot sprijunul care mi-a fost la îndemână pentru a-i promova ca o reușită care îmbogățește european brandul mai curând provincial al urbei noastre. Adrian mi s-a părut atunci (și multă lume a luat de bună această imagine înșelătoare) un om interiorizat, singuratic, ușor distant. Un virtuoz al viorii și un om devorat de pasiunea pentru muzică, care face în mod conștient un pas înapoi pentru a se distanța de o lume dominată de zgomot și de o pestilențială
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
relevant și modelator în cazul elitelor, de la înălțime, la viața de la firul ierbii a omului năcăjit, comun, șters și aparent insignifiant, demn și el, la urma urmelor, de interesul artiștilor. Acestui om simplu, obișnuit îi poate fi dor de "siguranța" înșelătoare pe care sistemul rigid al dictaturii i-o oferea odinioară: o slujbă amărâtă, dar sigură, un spațiu locativ gratis într-un bloc inestetic, dizgrațios și insalubru. Un loc al lui într-o lume dominată de frică și turnătorie, condusă de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Trei foi de vie >> Nimenea să nu te știe. ” Ochii și sprîncenele poartă ponosul dragostelor. Exemplificăm : ,, Frunză verde mărăcine CÎnd te văd neică pe tine Eu În ochi nu-ți pot privi Nici cu tin- nu pot vorbi. Căci ochii Înșelători Nu-i pot uită pînă mor. Ochii tăi sunt de iubit Sprîncenele de-amăgit. M-amăgești maică pe mine De nu pot trăi fără tine. De n-ar fi ochi și sprîncene N-ar mai fi păcate grele. Ochii și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pustie. ” İdeile ce urmează, sunt brodate pe o temă exhatologică. Exemplificăm:,, O pricină minunată ” ,, O pricină minunată Din-nceput de lumea toată Din-nceput și din vecie Precum la carte să scrie Cu cuvîntu tipărit Precum este-adeverit. Că lumea e-nșelătoare Și foarte amăgitoare. Cum Înșeală și-amăgește Pe toți domni-i pristăvește Pe domni și pe-mpărați mari Și pe cei ce sunt mai tari Că-mpărații și cu craii Lucră la cetăți cu anii. La ziduri nă alte și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bine că Gilles nu e o capodoperă. Pe de altă parte, știu că nu mai am mult de trăit. Și totuși, nu simt moartea. Mă va lua ea atât de repede Încât să n-am răgazul să o simt? E Înșelătoare, fără nici o Îndoială, euforia care m-a făcut să mă bucur de această subită contracție a vieții mele aflată sub amenințare. Presentimentul morții e, cu siguranță, legat de ideea de sinucidere - În fond, o moarte anunțată, un final implacabil pe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
admirabil analizată de către Barbara Johnson 18, este, desigur, transcrierea În oglindă a unei caracteristici a realității. Obligat să intre În patul procustian al fragmentarismului confesiunii cotidiene, eul scriitorului e constrâns să se replieze asupră-și, până la insuportabil. E o contractare Înșelătoare. Fragmentarismul vieții de zi cu zi se dovedește, pe termen lung, capabil să redea mult mai exact trăsăturile ființei decât ar fi făcut-o - În alt registru, firește - o scriere „panoramică”, de genul romanului-fluviu. În scrierea jurnalului intim prevalează strategiile
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a fost "promovat prin cădere". În virtutea acestui principiu se pare că așa cum autorii menționează "niciodată planurile utopice nu duc la edenuri". Cu siguranță că Dumnezeu a cunoscut și valorificat așa cum știm noi astăzi acțiunea acestei ades supărătoarelegi. 1.2.5. Înșelătorul înșelat Găsim, în această sintagmă, esența răspunsului explicit formulat la întrebarea: CUI VA SERVI, în cele din urmă, exteriorizarea Creatorului în creatura sa? Într-o atare ipostază, în care Dumnezeu se plasează (deliberat) în afara scenariului conceput de el însuși, semioza
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
VA SERVI, în cele din urmă, exteriorizarea Creatorului în creatura sa? Într-o atare ipostază, în care Dumnezeu se plasează (deliberat) în afara scenariului conceput de el însuși, semioza care marchează axa înșelător-înșelat devine circulară, angajînd un singur actor: Adam, omul înșelător care cade în plasa propriei sale înșelăciuni, înșelîndu-se de unul singur. O învățătură arhetipală pare a se desprinde din această experiență: cel care minte, se minte. Așadar, singurul care va avea de pierdut în urma înșelăciunii primordiale va fi Adam, Dumnezeu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acestuia și implicit pentru consecințele ei. Cu alte cuvinte, axa Dumnezeu-Adam nu mai poate fi considerată ca o axă reală pentru semioza de tip înșelător-înșelat, deoarece omul va fi pînă la urmă actorul care joacă un dublu rol: acela al înșelătorului care se înșală pe sine. Dar, această subtilă cunoaștere nu-i era hărăzită omului încă imatur, lipsit de luciditate deplină, nepregătit să îi primească consecințele. La ce bun să punem în mîna unui copil un instrument prețios, bunăoară, pe care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
omului către modelul puterii divine (în orizontul binelui, virtuții, adevărului), pe de altă parte. Dincolo de atributele cu care a fost înzestrată, femeia va juca un rol cu totul aparte în "procesul căderii", îndeplinind deopotrivă rolul personajului înșelat (de către șarpe) și înșelător (în raport cu Dumnezeu). Într-un anume fel, acest nefast rol va fi favorizat de inocența Evei, care asemenea copiilor este dispusă să creadă orice i se spune cu un anume ton, într-un dialog aparent firesc și limpede. * Un astfel de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în sine și al relațiilor interumane. Pentru primii oameni, căderea a însemnat o "golire de sens" a existenței, o "sărăcire (golire de har) a structurii omenești". O falsă iubire de sine l-a îndemnat pe omul căzut să aleagă o înșelătoare "logică a trupului", uitînd parcă de aceea a minții sau a inimii. Simbolul "hainelor de piele" pe care le-au îmbrăcat protopărinții cînd au constatat că sînt goi sugerează o "moarte a sufletului", instaurarea instinctivității, a iraționalității și a falsului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de către un rafinat amăgitor minciuna se strecoară ca "adevăr pervertit" înăuntrul lumii umane. Avînd în vedere această ocolită cale, este firesc să ne întrebăm dacă în contextul scenariului biblic putem decela un SCOP EXPLICIT FORMULAT, care să prefigureze inițierea actului înșelător? În ceea ce îl privește pe Satan, am răspunde afirmativ, avînd în vedere că acesta urmărea foarte clar ruptura dintre Dumnezeu și oameni, spre a-i putea stăpîni mai ușor pe cei din urmă (machiavelicul principiu "divide et impera" pare a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dorințele în viitor sau să evalueze consecințele satisfacerii acestor dorințe. Principiul lui hic et nunc, "acum și aici", le guverna întreaga conduită, nedeosebindu-i astfel prea mult de ființele necuvîntătoare, lipsite total de conștiință. Altfel spus, singurul "scop" al actului înșelător pe care omul primordial l-a înfăptuit ar putea fi legat de existența și satisfacerea unor necesități imediate. Să recitim și să interpretăm, în acest sens, un relevant fragment din textul biblic: "De aceea femeia, socotind că rodul pomului e
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din aproape în aproape printr-un regressus ad infinitum de cele mai multe ori ignorat pînă la "începutul tuturor începuturilor". Desigur că nu ar trebui să căutăm în fiecare faptă a noastră, de fiecare dată, întreaga ei istorie. Ar fi o modalitate înșelătoare și sterilă de a ne petrece viața, făcîndu-l astfel fericit pe Satan. Trebuie să fim, însă, întotdeauna conștienți că o atare istorie există și că, atunci cînd împrejurările o impun, ea trebuie în mod explicit cunoscută; chiar și atunci sau
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să amintim cele 31 de funcții (constante) ale "structurii profunde" care, potrivit lui Vladimir Propp, s-ar regăsi în orice variantă de basm popular pentru a releva uimitoarea lor corespondență cu momentele scenariului biblic. Pentru a nu fi acuzați de afirmații "înșelătoare", pur speculative sau fără de suport empiric, să le luăm consemnăm în manieră comparativă pe primele nouă [Propp, 1970:30-42]: 1) absența (plecarea de acasă a eroului, înstrăinarea, moartea etc.) poate fi simbolic echivalată cu creația însăși (cu exterioritatea, cu alteritatea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
deplină pulsație binelui; potrivit acestei opțiuni, răul (minciuna) doar se manifestă în lume, fără a-i putea modifica structura latentă, profundă, dar putînd să deformeze pînă la desfigurare chipul lumii; căci, "răul se propagă în lume prin enclosures, "înfundături", îngrădiri înșelătoare, care promit pace și inteligibilitate, cînd de fapt ele aduc falsificări și izolare, excludere și eșec"; nu trebuie în același timp, să uităm că "orice eveniment negativ (xi) are efect "trezitor" asupra latențelor difuze ale binelui, care se manifestă recuperator
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost prefațată de mincinoase "zboruri de rutină", războiul din golf a fost o "cacialma" etc.). Date fiind aceste catastrofale consecințe, pedeapsa trecerii prin foc a Sodomei și Gomorei de către "îngerii cerului", proba focului în ordalii sau tragerea în țeapă a înșelătorilor de către Vlad Țepeș nu mai par deloc a fi prea aspre. Pe de altă parte, însă, să ne amintim și faptul că fără de înșelăciunea primordială nu am fi fost nici acum conștienți de noi înșine, că am trăi încă într-
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]