45,431 matches
-
speculativi (venture capitalists) sunt foarte cunoscuți prin prescurtările utilizate pentru desemnarea unor investiții cu profituri uriașe. Ceea ce faimosul autor și investitor Peter Lynch numește „înzecitor” (o investiție care se apreciază de zece ori), investitorii prescurtează drept „10X”. Căutând să obțină încasări imense care să compenseze numeroasele investiții riscante ce eșuează, investitorii speculativi preferă investițiile care să se aprecieze de 100 de ori, adică 100X. De fapt, un portofoliu obișnuit de capital speculativ demonstrează că regula de 80/20 - anume că 80
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
anume că 80% dintre rezultatele bune provin din 20% din activitate - recunoaște voalat diferența dintre ideile de afaceri bune și cele extraordinare. Una sau două investiții ale unei firme de capital speculativ aduce profituri enorme; restul nu aduc virtual nici o încasare, ba sunt chiar aproape de pierdere. De fapt, se aplică principiul de 90/10. Principiul de 90/10 se aplică chiar și celor mai mici magazine: nu toate strategiile sunt la fel de bune. Strategiile și tacticile remarcabile nu numai că le întrec
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
este numai un canal „bun” pentru „anumite” categorii. Ulrich a adăugat că internetul oferă un potențial limitat pentru profit și pentru creșterea vânzărilor - o opinie de înțeles, dat fiind că un singur magazin Target depășește ca volum de vânzări și încasări operațiunile pe internet ale întregului lanț Target. Desigur, există o utilizare extraordinară a internetului pentru un anume tip de afaceri: site-urile care permit cumpărătorilor să compare prețurile bunurilor din magazine, produse aproape identice, comercializate exclusiv pe baza prețului. O
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
și ajustate ciclic ale cheltuielilor curente primare, Y este PIB real, Y* este PIB potențial, αj este elasticitatea producției pentru a i-a categorie de venituri iar β este elasticitatea producției pentru cheltuielile curente primare; γj este o parte din încasările din a j-a categorie de taxe colectate în anul t iar (1 - i) este o parte colectată în anul t +1. Estimarea presupune ajustarea celorlalte două categorii de venituri (taxe indirecte și contribuții la asigurări sociale), cheltuielile primare rămânând
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Disciplină și dezvoltare de output gap”. Argumentul principal este acela că „ponderea veniturilor în PIB arată o relație statistică semnificativ pozitivă în raport de output gap în timp ce relația dintre ponderea veniturilor în PIB și output gap este nesemnificativă statistic (cu excepția încasărilor din TVA)” (Rahman, 2010). În perioada studiată, România a avut o politică bugetară nesustenabilă. Astfel, România a avut una dintre cele mai mari creșteri de venituri bugetare dintre țările UE dar a avut și una dintre cele mai mari creșteri
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
raționament economic. Astfel, ofertantul (producătorul) intră pe o piață atunci când obține un cost marginal inferior sau cel mult egal cu prețul la care se comercializează bunul. El iese de pe piața respectivului bun când costul marginal este mai mare decât venitul (încasarea marginală), încercând să se reprofileze spre alte domenii, unde poate obține cel puțin profitul normal. Cumpărătorul, agentul cererii, intră pe piața unui bun prin compararea raportului dintre utilitatea marginală și prețul unitar al acelui bun cu același raport obținut pentru
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
din bunul respectiv. Astfel, dacă zece unități de produs ar fi vândute la un preț unitar de 2.000 u.m. și 11 unități de produs la un preț unitar de 1.900 u.m., venitul marginal este de 1.900 u.m. (încasarea celei de-a unsprezecea unități de produs) diminuat cu 10 × 100 = 1.000 u.m. (scăderea prețului la celelalte zece unități de produs), adică venitul marginal este de 900 u.m. La același rezultat se va ajunge dacă vom compara încasarea totală
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
u.m. (încasarea celei de-a unsprezecea unități de produs) diminuat cu 10 × 100 = 1.000 u.m. (scăderea prețului la celelalte zece unități de produs), adică venitul marginal este de 900 u.m. La același rezultat se va ajunge dacă vom compara încasarea totală a primelor zece unități de produs (vândute la prețul de 2.000 u.m.) cu încasarea totală a celor 11 unități (vândute cu 1.900 u.m.). Analitic<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, op. cit., http://www.ase. ro/biblioteca
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
scăderea prețului la celelalte zece unități de produs), adică venitul marginal este de 900 u.m. La același rezultat se va ajunge dacă vom compara încasarea totală a primelor zece unități de produs (vândute la prețul de 2.000 u.m.) cu încasarea totală a celor 11 unități (vândute cu 1.900 u.m.). Analitic<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, op. cit., http://www.ase. ro/biblioteca/pagina 2.asp?id=cap13 footnote>, venitul marginal este definit ca primă derivată a funcției venitului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
mică decât producția optimă care definește oferta globală în cazul concurenței perfecte, în timp ce prețul de monopol excede prețul rezultat în condiții de concurență. În cazul monopolului, prețul depășește costul marginal, acesta din urmă fiind în situația de echilibru egal cu încasarea marginală, în timp ce, în condițiile concurenței perfecte, toate cele trei mărimi sunt egale între ele. De asemenea, trebuie remarcat că monopolului îi sunt proprii supraprofituri durabile (prețul este superior costului mediu), în timp ce în cazul concurenței, chiar dacă acestea apar, sunt efemere<footnote
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
produse atât de mare încât venitul marginal (Vmg) să fie egal cu costul marginal (Cmg). În cazul prezentat în figura 22, monopsonul, care are drept obiectiv maximizarea profitului, va cumpăra o cantitate Q0 (abscisă a intersecției curbelor costului marginal și încasării marginale) la prețul p0. În absența monopsonului, presupunând că ar fi aceleași curbe ale cererii și ofertei, în situație de concurență perfectă, cantitatea cumpărată ar fi Q1, iar prețul p1. În raport cu modelul concurenței perfecte, monopsonul presupune: -scăderea cantităților cumpărate (Q0
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Gabriela Molănescu ș.a., op. cit., http://www.ase.ro/biblioteca/carte 2.asp?id=8&idb=21 footnote> permite desprinderea următoarelor concluzii: a) maximizarea profitului total se va realiza la acel volum al producției la care costul marginal este egal cu încasarea marginală; b) firma monopolistică poate exercita o putere de monopol datorită dreptului conferit de marca de fabricație, dar și din cauză că, pe termen scurt, fluxul intrării unor noi firme pe această piață este practic zero; c) prețul va fi superior costului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
c) prețul va fi superior costului marginal și costului total mediu, obținându-se supraprofit. Totodată, pe termen lung: a) penetrarea domeniului respectiv de firme noi va accentua concurența, ceea ce poate deplasa spre stânga atât de mult curbele cererii și ale încasării marginale, astfel încât firma nu mai obține profit economic; b) dreapta prețului devine tangentă curbei costului mediu; c) condiția maximizării profitului rămâne aceeași (încasarea marginală = costul marginal), însă pe termen lung prețul devine egal și cu costul total mediu. Analiza concurenței
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
firme noi va accentua concurența, ceea ce poate deplasa spre stânga atât de mult curbele cererii și ale încasării marginale, astfel încât firma nu mai obține profit economic; b) dreapta prețului devine tangentă curbei costului mediu; c) condiția maximizării profitului rămâne aceeași (încasarea marginală = costul marginal), însă pe termen lung prețul devine egal și cu costul total mediu. Analiza concurenței monopolistice evidențiază că în condițiile actuale, deși variabilele tradiționale ale concurenței - prețul și cantitatea - se mențin, s-a extins tot mai mult concurența
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
acestui fapt, cartelul funcționează ca un monopol, maximizarea profitului global realizându-se la fel ca în cazul unui monopolist care dispune de mai multe întreprinderi. Plecând de la cazul cel mai simplu de duopol, profitul total este definit prin diferența dintre încasarea totală (VT), care depinde de producția Q1 și Q2 a fiecăruia dintre duopoliști, și costul de producție total (CT), funcția de cost total fiind derivata funcției de cost a fiecăruia dintre producători: Cartelul alege cantitățile Q1 și Q2 astfel încât să
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
vânzare (pe) care maximizează suma profiturilor individuale. Trebuie menționat că în cazul în care costurile medii și marginale ale firmelor componente ale cartelului sunt identice, profitul total este maxim la acel volum de producție și preț de vânzare pentru care încasarea (venitul marginal) este egal cu costul marginal al fiecărui participant. În acest caz, fiecare primește aceleași cote de producție, iar profitul se împarte proporțional, fiecare firmă obținând un profit suplimentar durabil. Pe de altă parte, atunci când costurile medii și marginale
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
precum și al autorizațiilor de care dispun un număr redus de instituții specializate În acest domeniu. „Un număr de 1700 de ziare cotidiene din SUA sunt deținute de mai puțin de 15 corporații, 168 iar Time Inc. are aproximativ 40% din Încasări. Cele trei mari rețele de televiziune ABC, CBS și NBC Încă dețin majoritatea audienței” . Acțiunea monopolului este consolidată prin mijloace de control adiționale și sisteme de siguranță. „Conform dosarelor CIA, agenția de știri a rețelei de televiziune ABC a fost
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
considerare și influența transferurilor curente încasate de țara de calcul și a celor plătite de aceasta altor țări, se poate determina un alt indicator important, respectiv Venitul Național Disponibil. Aceste transferuri (care nu sunt legate de activitatea de producție) cuprind încasări sau plăți legate de: pensii, ajutoare, daune, penalizări, taxe, cotizații la organismele internaționale etc.; soldul acestora se numește soldul transferurilor curente cu străinătatea (notat cu STCS). Pornind de la venitul național, pe care îl corectăm cu STCS, obținem așadar, Venitul Național
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
este anul 2005. 5.3. Indicatori ai veniturilor populației Veniturile populației reprezintă mijloace de trai puse la dispoziția posesorului lor, pe care acesta le poate utiliza în general în orice scop dorește (consum, acumulare, donații etc.). Veniturile populației includ totalitatea încasărilor bănești, a contravalorii produselor în natură și serviciilor, obținute și primite de populație ca urmare a prestării unor activități utile din punct de vedere social sau ca drepturi, în conformitate cu legislația fiecărei țări, din fondurile sociale de consum. Veniturile totale obținute
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
veniturilor bugetare, ținându-se cont și de nivelul acestora realizat în perioada de bază; − Indicatorii (indicele) îndeplinirii planului. Acest indicator, care se calculează atât pentru totalul veniturilor bugetare, cât și pe fiecare categorie de venit, permite stabilirea gradului de realizare (încasare) a acestora. B) Indicatorii cheltuielilor bugetare Utilizarea resurselor financiare publice pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programele guvernamentale în domeniul social, economic sau de altă natură se reflectă în cheltuielile publice. Prin intermediul cheltuielilor publice, statul își acoperă bunurile și serviciile publice
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Ion Ianoși, Minerva, București, 1993. 29 Soljenițîn nu s-a mulțumit să ridice un monument din cuvinte, ci a dus datoria față de cei în numele cărora vorbește până la grija pentru aspecte financiare. Soljenițîn a făcut un lucru fără precedent, direcționând toate încasările din întreaga lume provenite din vânzarea acestei cărți în "Fondul social rus pentru ajutorarea persoanelor persecutate și a familiilor lor", creat de el. 30 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 19. 31 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. II
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fond de cinci milioane lei se va depune de Academia Română, conform art. 12 din statutel e ei , la Cassa de Depuneri sau Banca Națională. Scrisurile rura le i eșite la sorți se vor completa, iar sumele ce vor depăși, din încasarea lor integrală, se vor vărsa fondului indicat mai sus, pentru crearea de premii și burse la liceul « Codreanu » din Bâr lad. Aceste premii de 200.000 lei, indivizibile, v or î ncepe a se acorda din anul 1931, în sesiunea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mine cuvântul tatălui meu era mai mult decât un ordin, era sfânt. La Iași mă aștepta o surpriză plăcută. Am fost declarată ocupanta locului întâi în ... ,,întrecera socialistă “ la categoria operatorilor de la sate. Cu alte cuvinte realizasem cele mai mari încasări. Directorul m-a chemat la el în birou, m-a felicitat, mi-a dat două role de film - țin minte că erau pelicule cu filmele ,, Secretul cifrului“ și ,,Un om adevărat“ - după care mia înmânat premiul. Era o sumă destul de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în clase de tratament. Existau trei clase de tratament. Plata întreținerii și tratamentului se făcea fie de familia bolnavului, fie de o instituție care solicita internarea, în special de prefecturi și primării, uneori de poliție. Ospiciul avea mari dificultăți cu încasarea sumelor, ceea ce genera o interminabilă birocrație. Familiile trebuiau și erau silite de situație să achite, la termen și în condiții prestabilite, conform clasei de întreținere, toate sumele prevăzute. În aceste relații, familie-ospiciu, nu existau decât rareori diferende, dar ele apăreau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
țările socialiste a fost din ce în ce mai mult constrânsă de limitările impuse de cantitatea redusă de valută cât și de fenomenele de criză cauzate de încercările forțate de majorare a ritmurilor de creștere la nivele cu mult superioare în comparație cu cele ale sporirii încasărilor din exporturi. În opoziție cu substituirea importurilor se situează strategia comercială orientată spre exterior, care stimulează participarea activă în cadrul comerțului internațional, prin încurajarea alocării eficiente a resurselor și prin evitarea distorsionării prețurilor. În centrul acestui tip de strategie se află
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]