4,058 matches
-
cu apă diluată. Am coborât bocceluțele și ne-am schimbat. I-am dat ei puloverul meu. Mi-am aruncat cămașa și haina care erau ude, dar nu mă gândisem să-mi iau și pantaloni de schimb, așa că n-am avut încotro. De la brâu în jos am rămas așa cum eram. Fata a verificat dispozitivul de îndepărtare a Întunegrilor. Între timp, eu am deschis și-am închis lanterna de câteva ori, semnalizându-i astfel Profesorului din turn că am ajuns cu bine. Lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
miros de mucegai. Ca într-un hol de clădire veche. Drumul se bifurca și am simțit un curent de aer dinspre dreapta spre stânga. Fata lumină ambele direcții cu lanterna ei mare, dar nu se zărea decât beznă. Beznă totală. — Încotro o luăm? — La dreapta, spuse ea. Aceea-i direcția. Ne luăm și după curentul de aer. Bunicul spunea s-o luăm spre Sendagaya, așa că ajungem astfel la stadionul de baseball Jingū. Am încercat să-mi imaginez ce aveam deasupra capului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în pat, dar se pare că a fost prea mică încăperea aceea nenorocită. Am ieșit din țarc, am intrat în gheretă și am pus cheile la loc. Dacă aveam puțin noroc, Paznicul nu avea să observe prea curând dispariția noastră. — Încotro o luăm? am întrebat. — Spre lacul de sud, zise Umbra. — Lacul de sud? Ce naiba e acolo? Un lac, ce să fie! Lacul de sud. Sărim peste el și evadăm. Într-un anotimp ca acesta, s-ar putea să tragem o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ironic-livrescă a poeziei sale: „Ah, după-masa ceea,-n care obosisem tu și eu, să/transformăm o farfurioară, albă cu dungă conabie, -ntr-o scrumieră;/ căci aveam oaspeți, peste noapte; o prietenă și-un flirt al ei, -și cătasem prin vecini, care-ncotro, o/ somieră” (Despre nimic). Retorica amoroasă se oglindește în parafraze, parfumul cuvintelor fiind mereu altul, tot mai nebănuit. Areal (1983) duce cu gândul la Mateiu I. Caragiale, la lumea levantină: „Ci hai cu mine-n cărțile de joc/să stăm
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
ilustrat de cultură, informație și reportaj”. Director este Radu Theodoru, redactor-șef, Olimpian Ungherea, secretar general de redacție, Anton Bălan. Publicația își propune să slujească „spiritul culturii românești în structurile care au definit-o dintotdeauna”. Rubrici: „Vitrină cu spectacole”, „România, încotro?”, „Arhivele neamului românesc”, „Religie și societate”, „România văzută prin gaura cheii”, „Planetă cu picanterii istorice”, „Perle de presă”, „Din dosarele închise ale revoluției”, „Misterele Bucureștilor”, „Geografia că o lacrima”, „Policier”. Semnează versuri Ștefan Aug. Doinaș (Există), Ion Pantazi, Nicolae Rotaru
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
artelor plastice. Romanul Vlăstarul (1982) este grevat de prescripțiile realismului socialist. D. a semnat scenografia filmelor Lăutarii și Furtuni de toamnă. SCRIERI: Aventurile unui cocostârc, Chișinău, 1960; Boxerul, Chișinău, 1960; Albinușa, Chișinău, 1965; Scărița fermecată, Chișinău, 1965; Tic-tac, Chișinău, 1966; Încotro?, Chișinău, 1967; Visul, Chișinău, 1968; Din traista lui Păcălici, Chișinău, 1968; Semn, Chișinău, 1977; Meșterul Penel, Chișinău, 1981; Vlăstarul, Chișinău, 1982, Al patrulea, Chișinău, 1986; Hai să numărăm, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ștefan Lozie, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 191-195. A
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
ÎNCOTRO, săptămânal politic duminical al Partidului Poporului condus de generalul Averescu, apărut la București, între 14 iunie 1931 și 24 aprilie 1938. Redactor este la început Victor Rodan, iar de la numărul 296/1937 directori devin Tudor Șoimaru și I.C. Legrel. Săptămânalul
INCOTRO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287540_a_288869]
-
patriotism). 1. Misiunea firmeitc "1. Misiunea firmei" Misiunea unei firme reflectă viziunea manageriatului asupra a ceea ce respectiva organizație Încearcă să realizeze sau să devină pe termen lung. Misiunea În sine reprezintă o formulare care precizează cine este, ce face și Încotro se Îndreaptă organizația. Aceasta poate fi o companie mică abia intrată În afaceri, un gigant industrial precum ISPAS-SIDEX Galați, dar și o organizație non-profit. Așadar misiunea personalizează firma Într-un anumit sector și Îi dă o identitate și o direcție
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aflăm mai multe, și cât mai repede. Am văzut cât de ușor și cât de des poate să meargă prost comerțul nostru și, de aceea, trebuie să ne străduim să ne dăm seama unde și de ce a mers bine și Încotro se va Îndrepta În viitor. S-a constatat că plantele care se dezvoltă rapid nu sunt cele mai sănătoase, după cum nici cele care se dezvoltă prea Încet nu sunt deloc viguroase. Temperatura, lumina, umiditatea, conținutul de săruri minerale din sol
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dispera”. În 1999, C. își surprinde cititorii cu o carte de teatru - Fântâna din lacrimă - ce atestă nebănuite aptitudini dramaturgice. Volumul este alcătuit din trilogia dedicată lui Eminescu, Steaua singurătății, ale cărei piese componente sunt Fuga sau Lada de zestre, Încotro, dragul meu rătăcitor? și La capătul pustiului, precum și din piesele Fântâna din lacrimă (unde mitul Meșterului Manole este reinterpretat: nu Ana cu pruncul nenăscut vor fi sacrificați, ci Manole) și Dumnezeu umblă pe jos (o frumoasă poveste de dragoste între
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
urăște „pornirile sângelui” și aspiră la dragostea celestă, purificatoare, sfâșiindu-se între concretețea tentantă și imaterialitatea dorită. Un alt segment al activității sale literare îl constituie traducerile din franceză și germană ale unor piese de teatru. Transpune un roman (Israele, încotro? de Ludwig Lewinsohn, 1932), precum și câteva librete de operă, între care Oedip de G. Enescu. SCRIERI: Enescu, Iași, 1915; Mistica roză, București, 1921; Viața și opera lui Richard Wagner, București, 1934; Poeții armoniei, I, București, 1936; Pagini de cronică muzicală
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
Viața și opera lui Richard Wagner, București, 1934; Poeții armoniei, I, București, 1936; Pagini de cronică muzicală (1915-1938), I-II, îngr. Silviu Gavrilă, pref. Romeo Alexandrescu, București, 1967. Traduceri: Alfred de Musset, Nopatea de octombrie, Paris, 1910; Ludwig Lewinsohn, Israele, încotro?, București, 1932. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 86-87, 278-279; G. Călinescu, „Viața și opera lui Richard Wagner” de Emanoil Ciomac, ALA, 1935, 760; Viorel Cosma, Muzicieni români, București, 1970, 118-119. N.Br.
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
asemenea implicație a punctului de vedere este schimbarea imaginii profesorului. Acceptarea acestei concepții asupra tipului de învățare, ca fiind mai centrală decât învățarea impersonală a aptitudinilor sau achiziționarea obiceiurilor, înseamnă, în cazul unei persoane, a afla ce vrea, ce este, încotro se îndreaptă și care-i sunt limitele. Astfel, ar trebui modificată imaginea profesorului și a funcțiilor lui. Maslow se declara convins că acesta este felul în care lumea educației ar putea evolua. Pentru a fi utili, consilierii, profesorii, conducătorii sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
subliniază des Maslow - pot avea consecințe foarte, foarte importante. Într-un anumit fel, muzica și arta pot face același lucru. Pot avea același efect cu cel al psihoterapiei; se păstrează pe de-a-ntregul scopurile: dacă știi ce ești, dacă știi încotro te îndrepți. Se poate vorbi, pe de o parte, despre încetarea simptomelor, a clișeelor, a anxietăților sau a altora asemenea; iar pe de altă parte, se poate vorbi despre dezvoltarea spontaneității, a umorului olimpian, a cunoașterii senzoriale și a altora
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
linie, ci, mult mai perfid, prin plasarea lor într-o zonă „de liniște”. Aparținând unor categorii sociale diferite, având opțiuni politice antagonice, credințe religioase opuse, destinul lor e totuși același: moartea, fiecare păstrându-și însă identitatea unică și inconfundabilă. Romanul Încotro? (1999) urmărește, de-a lungul a treizeci și cinci de ani, destinul unui tânăr numit Dimitrie Cantemir (evident, Secundus, cum, ironic, îl numeau colegii de liceu), personaj aparținând aceleiași familii spirituale cu a prințului Dimitrie Balș din romanul O lume pentru fiecare
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
târziu, când legionarii împânziseră până și lumea universitară. SCRIERI: Drumul, București, 1983; Alfa și Omega, București, 1986; Pomul vieții, Cluj-Napoca, 1987; Skepsis, Timișoara, 1991; S.O.S., Cluj-Napoca, 1991; O lume pentru fiecare, I-II, București, 1992; Agonia, Galați, 1997; Încotro?, Iași, 1999; Taina cea mare, Timișoara, 2002; Biruitorii, I-II, București-Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Drumul”, RL, 1983, 40; Radu Călin Cristea, Cartea de debut, F, 1983, 12; Mariana Codruț, „Drumul”, CL, 1984, 1; Olimpia Berca, Iluzia maturității, O
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
și consecințe sociale / 10 p Simona Ionela Stănică Definirea conceptului brain drain și categoriile de migrație highly skilled / 24 p Nicoleta Tufan Consecințe sociale ale fenomenului migrațional după anul 1990, în România /20 p VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Internațională „Populația României - încotro?” Sibiu, 1819 septembrie 2007 / 4p RECENZII Maria Larionescu, Istoria sociologiei românești (Constantin Schifirneț) Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brend românesc (Grigore Georgiu) / 12 p Allan G. Johnson, Dicționar Blackwell de sociologie: ghid de utilizare a limbajului sociologic (Septimiu Chelcea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
înțelegere sau de acțiune a decidenților, atitudinea prezenteistă, ignorarea evidențelor ar fi dovezi de incompetență sau de lipsă de voință politică, amândouă condamnabile. Influența longitudinală a factorilor demografici asupra sistemului de protecție socială Pentru a vedea unde ne aflăm și încotro ne îndreptăm cu structura populației și cu generațiile actuale, o analiză longitudinală a trecerii prin sistemul de protecție socială a celor mai semnificative trei generații actuale este foarte utilă. Este binecunoscut la nivel național și chiar internațional atât decretul din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
enciclopedie. București: Editura Focus. ***, Anuarul demografic al României 2006. București: Editura Institutului Național de Statistică. ***, România în cifre 2006. București: Editura Institutului Național de Statistică. www.alternative sociale.ro Viața științifică UNFPA, Fondul ONU pentru Populație Conferința Internațională Populația României - încotro? 18-19 septembrie 2007, Sibiu Evenimentul a fost organizat de Senatul României, Primăria Municipiului Sibiu și Fondul ONU pentru Populație, în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. La conferință au participat parlamentari, reprezentanți ai Președinției României și membri ai Guvernului, reprezentanți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
21,6 milioane în 2006 -, că există măsuri propuse de specialiști pentru diminuarea efectelor negative asupra societății - Cartea Verde a Populației în România - și că această problemă este pe agenda publică de mai mult de doi ani. Conferința Populația României - încotro? și-a propus: să prezinte și să dezbată posibilele soluții la problemele privind populația și dezvoltarea României; să prezinte rezultatele consultării publice asupra opțiunilor identificate în Cartea Verde a Populației în România privind răspunsul la evoluția demografică; să obțină angajamentul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
astăzi până la ora 12 nu veniți vom fi nevoiți să angajăm pe altcineva!" "Păi, dumneavoastră mi-ați trimis scrisoarea astăzi, ca să mă prezint la ora 12, când o scrisoare face două zile pe drum?" În felul ăsta n-au avut încotro și a trebuit să mă angajeze. C. I.: În fond, tot un tertip: v-au trimis scrisoarea ca să aibă justificare că nu v-au angajat pentru că... S. Ț.: Că nu am venit. Dar ei nu voiau să mă angajeze pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
facultate... S. Ț.: Nu! Vă spun sincer că cei doi ani de facultate n-au nicio legătură și nicio contribuție. Atunci eram abia la început, eram prea tânăr. Era exact punctul de plecare în viață. Nu aveam experiență, nu știam încotro și în ce fel să merg înainte, abia atunci încercam să găsesc direcția. Dacă astăzi pare că am o privire mai lucidă decât alții, aceasta este o consecință a vieții pe care am trăit-o, a oamenilor cu care am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o idee de cum erau tratați negustorii și meșteșugarii străini în vremea aceea, când târgul Iașului suferea mult de lipsa negustorilor mai de samă, care, după bonturile și năvălirile ce urmase în țară, își luase lumea în cap și fugise care încotro putuse. Lipsa de toate se simțea în case și în trebuințele zilnice, - și negreșit după cererea locuitorilor, Moisei MovilăVodă dădu hrisovul, prin care arată cum breasla (rândul) negustorilor din târgul Eșii, au venit și s-au jeluit cu mare tânguire
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ne-a costat faptul de a fi Împreună, nici nu mai știam, dar am izbutit. Am fost Înțepat cu baioneta și deși sângele Îmi curgea șiroaie, nu-mi păsa. Eram iar Împreună. Am fost urcați Împreună În vagoane. Nu știam Încotro ne va duce. Credeam că vom fi duși undeva la muncă. Nu bănuiam că vom ajunge să invidiem pe cei morți În Iași. Nu știam că mai târziu ne vom ruga să ne Împuște. Îi vom implora dar ei refuzau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și ei trebuie să câștige: „De la Roman XE "Roman" la Călărași XE "Călărași" am obținut apă numai În schimbul sumelor de bani”3, a subliniat unul dintre evrei. Când au fost urcați din nou În tren, nu li s-a spus Încotro pleacă, mulți sperând că vor fi Înapoiați la Iași: „Am crezut că vom fi retrimiși la Iași Însă trenul a luat direcția Bacău XE "Bacău" și apoi mai departe spre Călărași XE "Călărași" , ținta finală nu am știut-o decât
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]