4,343 matches
-
fie Înghițită de ceea ce ea va pomeni mai târziu, cu groază și deliciu, sub numele de la steppe. Acolo, În Întunecimea nemărginită, licăririle intermitente ale luminilor satului din depărtare Îi apar ca ochii galbeni ai unor lupi. Îi este frig, e Înghețată tun, „Înghețată până În măduva oaselor“ - căci se lansează În cele mai ciudate hiperbole când nu caută cele mai prozaice maxime. Din când În când, se uită Înapoi, ca să se asigure că o a doua sanie, În care se află cufărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
meu sânge. Totul este nemișcat, Încremenit, vrăjit de lună, oglinda retrovizoare a imaginației. Zăpada este Însă reală și când mă aplec și iau un pumn din ea, șaizeci de ani se fărâmițează, prefăcându-se Între degetele mele Într-un praf Înghețat, sclipitor. 2 O lampă mare, cu petrol lampant, având baza din alabastru este purtată de colo-colo pe Înserat. Plutește ușor, apoi coboară; mâna amintirii, acoperită acum cu mănușa albă a unui valet, o așază În mijlocul unei mese rotunde. Îi potrivește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
și pe deasupra să ni se mai tulbure și tabieturile noastre dragi era peste putință de Îndurat. La bonne promenade pe care ne-o promisese s-a dovedit a fi o plicticoasă plimbărică pe lângă casă, unde zăpada fusese curățată și pământul Înghețat fusese presărat cu nisip. Ne obligase să ne punem pe noi lucruri pe care nu le purtam niciodată, nici În zilele cele mai geroase - niște jambiere și capișoane oribile care ne stânjeneau mișcările. Ne-a oprit când l-am incitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În piele și blană, s-a furișat printre noi - dar s-a dovedit a fi doar fostul nostru șofer, Țiganov, care nu pregetase să facă tot drumul de la St. Petersburg, pe tampoane și În vagoane de marfă, prin imensa pustietate Înghețată a Rusiei, numai pentru a ne aduce o binevenită sumă de bani trimisă pe neașteptate de un bun prieten. Ne-a adus și corespondența sosită la adresa noastră din St. Petersburg; În ea era și o scrisoare de la Tamara. După o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
le-am schimbat pe parcursul acelor ani); dar pe vârful turei regale și pe fruntea calului regal Încă se mai zărea o coroniță purpurie pictată, evocând semnul rotund de pe fruntea unui preafericit hindus. Ceasul meu, un pârâiaș al timpului În comparație cu lacul Înghețat al tablei de șah, arăta trei și jumătate. Era luna mai, jumătatea lunii mai a anului 1940. Cu o zi Înainte, după luni Întregi de petiții și Înjurături, vomitivul concretizat prin mită fusese administrat șobolanului potrivit din biroul potrivit, având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În fr. În orig.). . Aparținând bibliotecii Universității Oxford, reamenajată de Sir Thmoas Bodley (1545-1613), diplomat și erudit englez. . Nu sunt decât fluturi de zarzavat! (În fr. În orig.). . Un fluture de aur În zborul lui ușor / Străbate Înmiresmate câmpuri (Salcia). . Înghețată În albastru, cu aripa mărețului Sylvan (În fr. În orig.). . Omletă cu dulceață de fragi (În fr. În orig.). . Terenuri de vânzare (În fr. În orig.) . Arahide (În fr. În orig.) . Cine iubește cu foc pedepsește cu foc (În fr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
întârziind întoarcerea la Ester, îmi împlântam pașii în zăpada reavănă, mergând împleticit, ocolind zidirea, de parcă eu însumi eram un fel de episcop care oficiam, sub fulgi și în părăsirea acelei curți, printre vrejuri de flori uscate, printre tufe de trandafiri înghețați, o slujbă tainică doar pentru mine, pentru neputințele mele, pentru bicisnica mea viață în atât de luminoasa multilateral dezvoltată, pentru iertarea mea de la un Dumnezeu pe care, în acele clipe, nu-L simțeam că are habar că mai sunt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de rânduri de vie, pornind chiar din fața „Geamandurei“ și urcând pe dealul Miresei, până spre redișul de lângă antena releului de transmisiuni. Toamna târziu, până spre primăvară, veneau mii de ciori și se adunau pe sârmele spalierilor, una lângă alta, nemișcate, înghețate parcă, mute, cu privirile ațintite într-o singură direcție, spre locul de unde răsărea Soarele. Treceam pe lângă ele când veneam și plecam de la cârciumă. Noaptea, mai ales, aveam impresia că le auzeam inimile ticăind, un infern de inimi bătând zvâcnit, surd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Capul Horn fără să Înainteze nici măcar cu o milă, s-a trezit dispus să contemple aceeași coastă Îndepărtată, cenușie, murdară și sălbatică și a descoperit că tot ceea ce nu era mare - chiar și vaporul - era acoperit cu o mantie albă, Înghețată. Pe la mijlocul dimineții, crivățul a umflat pînzele, marea s-a Încordat, deși era calmă de-acum, iar Old Lady II a părăsit, În sfîrșit, infernul de la Capul Furtunilor și a Înaintat În Pacific, pornind Încă o dată În căutarea strașnicului șuierat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lui sleia pînă și cele mai Înfierbîntate suflete, Îi deranja pe toți și punea capăt, fără nici o explicație logică, spontaneității rîsetelor și Însuflețirii glasurilor. Și asta pentru că În Oberlus era ceva mai neliniștitor decît respingătoarea și indescriptibila lui urîțenie. Ceva Înghețat, amenințător și Înfricoșător, ca un efluviu sau o forță magnetică de semn negativ care tulbura, pînă Într-acolo Încît lumea ajunsese să spună despre el că „era În stare să facă o plantă să se ofilească numai atingînd-o”. De unde emanau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pic cam prea repede pentru placul meu și știam că e un pic panicat. Dar era al naibii de frig și m-am gândit chiar să mă-nfășor cu haina, doar că nu mă cuprindea la mijloc, să nu mai intre vântu’ înghețat. Burnița un pic și m-am gândit că am ghinion c-o să-nceapă imediat să plouă, până să ies din metrou pe partea cealaltă avea să plouă cu găleata și gândul la călătorie era de-a dreptul deprimant oricum. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
-și câte un deget de fiecare parte a gurii și ștergând surplusul de ruj. — Ce mama naibii-s înghețatele pe băț? Nu știi ce-s ÎNGHEȚATELE PE BĂȚ, Stacey??? DOAMNE, ai trăit degeaba, sunt așaaaaaa delicioase!! — Se referă la acadele înghețate, am întrerupt eu, dar m-am dat bătut când mi-am dat seama că nici unul dintre ei nu mă asculta. — Sunt pur și simplu uimitoare - și dacă-ți iei din alea noi cu puțină grăsime, alea au aproape zero calorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Copleșit Într-un cer de purpură în râpa înghețată un balans furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele. Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță, încurcat
Cople?it by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83723_a_85048]
-
privirea ei se simțea o „neînțelegere” pe care o putea exprima cu adevărat numai câinele credincios. După înmormântare, s-au dus toți pe la locurile lor. Iar Șurca, credincioasă, păzea ograda zi și noapte... Sărmănica! Adesea era tristă, poate flămândă, poate înghețată... dar cea mai mare greutate pentru ea era singurătatea pe care greu o suporta. În una din zile, venise feciorul mătușei Ecaterina, Nicolae, care plecase la cimitir să tămâieze mormântul mamei sale. Șurca se furișase neobservată după el. Atunci, sosită
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
piele, sângele strălucea fluid. Între degete îi rămăseseră fire albe smulse din capul bătrânei. Șerbănică Miga, ghemuit în colțul odăii, privea consternat. Ținea gura deschisă, încercînd să respire fără zgomot. Nevastă-sa, palidă, cu expresia rătăcită, prinse mâna profesorului. Degetele înghețate rămaseră rigide și femeia se ridică greu sprijinindu-se de zid. ― Nici o mișcare! țipă Nucu Scarlat aruncîndu-i o privire sălbatică. Semăna cu o fiară rănită. Obrazul desfigurat arăta oribil, iar peste unul din ochi pleoapa cădea vânătă și umflată. Ținea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se apropie de fereastră. Noaptea era senină și geroasă. O lună de sticlă filtra întunericul în transparențe albăstrii. Trecători cu nasuri umede și urechile roșii mergeau repede, crispat ca niște păpuși mecanice. Aproape că le-auzea scâncetul încălțămintei pe zăpada înghețată. Se apropie de biroul vechi cu ornamente de bronz. Deasupra atârna fotografia unui grup de tineri: "Liceul militar din Craiova, promoția anului 1921". În ochi i se aprinse un licăr de satisfacție. "Cretinii! Tudor a murit pe front... Și Gherea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
apoi strânse părul alb, buclat într-un tulpan subțire. Deschise scrinul cu gesturi furișe și scoase dintr-o pungă două bomboane fondante. Ezită o clipă și mai luă una. Se vîrî în așternut, cu un chicotit înfundat. Strânse între picioarele înghețate cărămida fierbinte și stinse lumina. Șopti cu gura încleștată de șerbet: ― Unde am rămas, draga mea? Eram deci în insulele Bermude. Un prinț excentric pe care-l cunoscusem la Istanbul... În odaia goală, femeia visa cu ochii deschiși. Povești exotice
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și tinerei! Campioni la înot, cu coada pe moațe și Trabant. Râse răutăcios: O să le cumpere și un acvariu confortabil ca un cavou de lux. O să vedeți! ― Vai, copii! îi admonestă dulce bătrâna. De ce vorbiți așa? * Vâlcu își frecă mâinile înghețate. Prin ușa deschisă se vedeau valiza pregătită și un sac mic de voiaj. Se adresă bătrânului zîmbind: ― Mi-ați promis niște cărți pentru concediu. Grigore Popa tresări: ― A, da... Păru gata să se ridice, apoi se răzgândi. Mă simt cam
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Scurtu crăpă subțire pleoapele. Întâlni privirea trează a sculptorului și închise reflex ochii. Matei începu să râdă încetișor. Nu dormea nici unul, în afară de Panaitescu al cărui chip părea sfâșiat de viziunile de apocalips ale unui coșmar. Grigore Popa își frecă mâinile înghețate: ― Bine că a plecat! Aș bea ceva fierbinte... ― E o idee! exclamă Melania Lupu. Se descotorosi de pledul gros, ridicîndu-se sprintenă din fotoliu. Sînteți invitații mei! Vă pot oferi o ceașcă de cacao. După aceea, voi telefona domnului Van der
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tânără. ― Tocmai în acest context, sinuciderea lui Panaitescu rămâne fără explicație... ― Fără explicație? Melania Lupu îl privi cu ochi limpezi, de cristal. De ce? Maiorul se simți brusc obosit. Motanul se cățărase pe pervaz privind amiaza înaltă, străpunsă de un soare înghețat. Silueta neagră se detașa precis, semăna cu opturile cu mustăți și coadă bârligată din abecedarele vechi. ― Oricum, dezertarea lui Panaitescu reprezintă un act criminal, față de nevastă-sa, bineînțeles. Adăugă moale: Și dacă ceea ce mi-ați relatat corespunde realității... ― Credeți că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
eu. Numai că n-am să iau o vodcă, ci mai multe... Se cutremură: Mă gândesc la bietul Panaitescu... Cc-o fi fost în capul nostru?! L-am îngropat fără palton... O spusese pe tonul cel mai serios. Pe obrazul înghețat nu trecu nici o adiere de zâmbet. Locotenentul îl măsură dintr-o parte și nu comentă. ― Să oprim un taxi, propuse Grigore Popa. Lui Cristescu i se păru că bătrânul tremură mai mult de frica unei răceli decât de frig. ― Faci
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
filozofia, muzica și artele? Comentariul belicos, delirul ritualic, isteria confesiunii, manifestări fără precedent ale faptului că o civilizație se prăbușește atunci când individul nu mai suportă anonimatul, existența în afara ficțiunii, a fantasmei. Aș da orice ca să trăiesc în viitorul acela static, înghețat, în care realitatea pe care o cunoaștem astăzi va fi doar un deșeu al ficțiunii, al ficțiunii cu oameni în comă. * ...această clipă de luciditate are valoarea morții sărutate. * Tristețea că mai toți, obsedați de și suferind pentru o situație
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
este un fel de amenințare plutind în aer, acea amenințare pe care temperamentele sensibile o percep când masa de nori care acoperă cerul se crispează în așteptarea deflagrației tunetului, când o ușă scârțâie în întuneric și un curent de aer înghețat vine să ne atingă chipul, când o prevestire malignă ne deschide ușile disperării, când un râs diabolic ne sfâșie vălul delicat al sufletului. Nimic concret, nimic în legătură cu care s-ar putea conversa în cunoștință de cauză și cu obiectivitate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să fie - măcar într-o măsură și măcar pentru o vreme - decît societăți de „parveniți”. Marea decompresie din ’89 izbucnește aproape peste noapte într-o lume de clase, nu de caste, în care pozițiile sociale sînt însă aproape la fel de siluit înghețate, astfel încît după revoluție fiecare dintre noi a devenit liber să se repoziționeze în noua societate conform cu visele, frustrările și refulările sale anterioare. Cu toții am dorit să „parvenim” la situații pe care înainte nici nu le visaserăm, iar acum le
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
adăpostit unde să petrec noaptea. Peste ceva timp, s-a făcut întuneric și un foc mic luminează poienița în care m-am cuibărit. De pe cer cad stele. E un cer de august. Deschid ochii cu primele raze de soare, cam înghețat și înțepenit. Cobor cum pot la izvor, ca să-mi dau cu apă pe mine și să mă trezesc. E rece și miroase a cort. Apoi încep să cobor grăbit. Nu știu cît e ceasul. În dimineața asta se întorc ai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]