5,682 matches
-
sau de dreapta, obținuseră o parte însemnată a voturilor. Șeful georgiștilor se întreba dacă autoritățile vor putea să mențină ordinea în fața acelora care așteptau ca legionarii să-și pună în practică promisiunile cu nuanță extremistă. De asemenea, el își exprima îngrijorarea față de urmările pe care le-ar fi putut avea propaganda "demagogică" a grupărilor exremiste în provinciile unite cu România 717. Formarea guvernului condus de I.G. Duca și interzicerea "Gărzii de Fier", în decembrie 1933, au determinat exprimarea unor puncte de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
între U.R.S.S și România. Nicolae Titulescu, pe atunci ministru al României la Londra, a încercat să introducă, în discuții, principiul potrivit căruia, în problema Basarabiei România trebuia să adopte politica tăcerii. U.R.S.S. respingea, însă, această formulă 779. Îngrijorarea manifestată de șeful georgiștilor față de intențiile expansioniste ale Uniunii Sovietice era exprimată într-un interviu apărut în ziarul parizian "Paris-Midi", la 2 februarie 1932, preluat de oficiosul georgist 780. Gheorghe Brătianu considera că începerea negocierilor între România și Uniunea Sovietică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că ar fi fost scoasă la tipografia oficiosului georgist, "Mișcarea". La cererea primului ministru s-a desfășurat o anchetă, pe baza căreia s-a stabilit că broșura ar fi fost distribuită între deputați de corespondentul de presă polonez, Miczislawsky 825. Îngrijorarea manifestată de unii dintre politicienii români în legătură cu această problemă s-a dovedit a fi justificată, în aprilie 1937, când, cu ocazia întâlnirii Consiliului permanent al Micii Înțelegeri s-a abordat problema încheierii unui pact de asistență mutuală între Franța și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unui guvern Averescu-Gh. Brătianu, șeful georgiștilor a hotărât să efectueze o vizită de documentare în statele din vestul Europei, în special în Italia. După vizita întreprinsă în această țară, cu ocazia Congresului internațional de bizantinologie, Gheorghe Brătianu și-a exprimat îngrijorarea privind evoluția relațiilor României cu acest stat, aflat în acel moment într-o foarte bună relație cu Ungaria revizionistă. Liderul georgist constata că între România și Italia existau diferențe, datorate condițiilor economice, sociale, politice și geografice, care impuneau ca țara
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de obicei mă conducea până la mașină când plecam spre aerodrom avea să-și amintească el, mult mai târziu. Totdeauna zâmbind, cu încredere și mare căldură, desigur, puternica ei personalitate îi dădea această forță pentru ca în fața mea să-și ascundă probabile îngrijorări firești ca, fără ca ea să știe, privind prin retrovizorul mașinii, depărtându-mă, să-i surprind expresia schimbată și discret în direcția mea făcând semnul crucii. Cât de mult mă putea înduioșa această evocare! Cât de mult o iubeam și îi
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ambele aripi superioare și într-un vuiet, bubuit extraordinar, rămas numai cu fuselajul în imposibilitate de a reacționa, văd cum acesta, urmând una din crengile groase ale unui stejar bătrân, luă direcția spre pământ cu același zgomot asurzitor. Așteptam cu îngrijorare contactul cu solul gândindu-mă în special la maistrul Braun, care ocupând locul din față, în spatele motorului, era mai expus astfel decât mine unei eventuale explozii a rezervorului de benzină. Șocul a fost destul de puternic și amândoi am fost aruncați
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
nou. Iată că o văd pe mama, care de obicei mă conducea până la mașină când plecam spre aerodrom. Totdeauna zâmbind, cu încredere și mare căldură, desigur, puternica ei personalitate îi dădea această forță pentru ca în fața mea să-și ascundă probabile îngrijorări firești ca, fără ca ea să știe, privind prin retrovizorul mașinii, depărtându-mă, să-i surprind expresia schimbată și discret în direcția mea făcând semnul crucii. Cât de mult mă putea înduioșa această evocare! Cât de mult o iubeam și îi
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ambele aripi superioare și într-un vuiet, bubuit extraordinar, rămas numai cu fuselajul în imposibilitate de a reacționa, văd cum acesta, urmând una din crengile groase ale unui stejar bătrân, luă direcția spre pământ cu același zgomot asurzitor. Așteptam cu îngrijorare contactul cu solul gândindu-mă în special la maistrul Braun, care ocupând locul din față, în spatele motorului, era mai expus astfel decât mine unei eventuale explozii a rezervorului de benzină. Șocul a fost destul de puternic și amândoi am fost aruncați
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o liniște ce simțeam că-mi... fuge. Câteva zile doar mi-au trebuit să-mi dau seama că totul devenea mai confuz. O armată întreagă de tineri, dar experimentați și distinși camarazi aviatori, care se îndreptau spre mine cu o îngrijorare din ce în ce mai vădită și eu, care mă simțeam fără astâmpăr dar, din păcate, neputincios. Ce puteam să le spun? Cum să-i sfătuiesc? Când eu singur eram nedumerit. Toți acești oameni care, ca și mine, aveau un ideal și care de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ieșit bolnav dintr-un război greu... Și timpul trece, un sfert de oră, o jumătate de oră. Nu vroiam să las frâu liber gândurilor care mă asaltau. Preferam să mă concentrez asupra unuia singur: tragicomicul situației: surpriză amară, o oarecare îngrijorare datorită, în special, faptului că cele întâmplate erau în legătură cu un ofițer englez, reprezentant al unei națiuni pentru care, cunoscându-i în mare măsură istoria, atât internă cât și pe plan extern, îmi provoca vădite îndoieli. Voi avea desigur ocazia să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
căpitanului englez n-a putut trece neobservată și astfel au hotărât să închidă incidentul, considerându-l fără importanță. Necunoscând orașul nu puteam ști direcția luată. Imediat însă mi-a apărut figura cel puțin contrariată a gardianului, care trăda o sigură îngrijorare. Gândurile mele n-au avut timp să meargă mai departe, deoarece jeepul se oprise în fața porții unei clădiri ce o cunoscusem deja. Poarta se deschise și intrând în curtea interioară a imobilului, se oprește în fața unui peron. Sunt coborât din
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fi gustat și el din biciușca exersată pe spinarea ostașilor armatei române. De când ne-am instalat aici, în caracterul meu s-a produs o remarcabilă transformare: m-am intelectualizat brusc, încetând să caut prieteni și devenind extrem de singuratic, iarăși spre îngrijorarea părinților mei, care mă îndemnau acum să fac sport și m-au înzestrat în acest scop cu o sanie de bob, cu două perechi de schi și costumația necesară. De sanie, nici nu-mi amintesc să o fi scos din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
urban, cât și față de cel rural. "Încă din 1760 remarca Bruno Fortier este preocupantă prezența bolilor în orașele desemnate, în mod clar, drept sursă a apariției lor: de acum înainte, tratarea manifestărilor patologice necesită și o intervenție asupra spațiului"4. Îngrijorarea autorităților în fața pericolelor politice și a epidemiilor generate de creșterea orașelor a făcut ca problema locuinței să devină secundară în raport cu problemele menținerii ordinii și curățeniei publice. În Paris și în marile orașe din provincie, amenajarea urbană răspundea tocmai preocupării de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de pensii nu se găsește în plan demografic; problema este una socială și deci soluția trebuie să fie una politică, presupunând măsuri sociale legate de activitate și de gestionarea sistemului de asistență a persoanelor vârstnice. Al doilea motiv principal de îngrijorare, generat de creșterea ponderii vârstnicilor în populațiile actuale, dar și de creșterea numărului lor absolut, îl constituie sporirea cheltuielilor de sănătate pentru aceste categorii de persoane și, prin aceasta, pentru întreaga populație. Ca și despre sistemul de pensii (cel public
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la nuanțarea interpretărilor. Tradiția culturală consemnează aceste răspunsuri și interpretări într-o ierarhie, la rândul ei, proprie anumitor epoci. Față de ceea ce transmite tradiția, fiecare epocă are propria prismă de interpretare și de selectivitate. Fiecare epocă va căuta răspunsuri la propriile îngrijorări, puncte de sprijin pentru propriile viziuni. De pildă, epoca postbelică a readus în actualitate preocupările și interogațiile în legătură cu „democrația de masă”. „Existența unor mijloace de comunicare în masă extrem de puternice se află în inima acestor probleme, pentru că prin intermediul lor opinia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o manieră evidentă, vor lăsa deoparte întrebări incomode referitoare la mariajul dintre instituțiile statului și mass-media, la controlul asupra ambelor, la inițiatorii comunicării sociale. 2. Studiul opiniei publice se corelează cu studiul propagandei. Walter Lippmann este autorul care, sistematic, exprimă îngrijorarea (resimțită și de cei preocupați de propagandă) că, din ce în ce mai mult, oamenii nu mai acționează pe baza cunoașterii directe și nemijlocite a mediului înconjurător. Ei reacționează pur și simplu la „mediile de ficțiuni” omniprezente, mai mult sau mai puțin false, create
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
eficientă tocmai prin faptul că pare invizibilă, un factor de rutină. Problema influenței nu a fost doar o opțiune determinată de factori ideologici, de rațiuni comerciale și politice, ci constituie, în mod obiectiv, o temă care suscită interes, preocupare, chiar îngrijorare. Acești factori intrinseci, „obiectivi” s-au conjugat și cu un climat favorabil la nivelul opiniei publice. Aflată încă sub înrâurirea experienței din primul război mondial, a știrilor cu privire la iminența celui de-al doilea, dar și sub presiunea unor preocupări de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care i s-au adus - că a orientat cercetarea comunicării doar în direcția efectelor la nivel individual, că, dată fiind „alianța” pe care a făcut-o cu establishment-ul guvernamental și mediatic, a căutat să minimalizeze efectele mass-media, să alunge îngrijorarea în legătură cu amploarea acestora - par cel puțin surprinzătoare. Kurt Lewin - o nouă contribuție la dezvoltarea cercetării aplicate Contribuția lui Kurt Lewin la apariția studiului comunicării - apreciată drept întemeietoare - poate fi explicată în cel puțin trei registre: 1. Pledează pentru abordarea empirică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în permanentă căutare a propriei identități, au cunoscut orientări diverse, au fost preocupate de calitatea resursei umane, de eficientizarea activității didactice, de valorificarea experiențelor curente, de implicarea în actul decizional etc., altfel spus de managementul educațional. Cu toate acestea, marea îngrijorare a specialiștilor în educație este legată de faptul că riscăm o preluare identică a specificului managementului economic, fără o raportare particularizată la domeniul educației. Ceea ce ar trebui să ne intereseze în mod deosebit sunt diferențele ce se pot stabili între
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
totuși - fapt de necrezut și dramatic - majoritatea românilor refuzau să-și închipuie răul cel mai mare, adică faptul că nimeni, niciodată, nu va veni să le salveze țara lăsată pradă în mod definitiv sferei de influență sovietice. Atmosfera asta de îngrijorare nu-mi scăpa, dar nu știrbea prea mult starea de spirit în care mă aflam în acea perioadă. Uneori, ca atunci când cântecele patrulelor sovietice care bântuiau străzile Bucureștiului mă trezeau în miez de noapte, tresăream. Le ascultam cu uluire și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
retragerea trupelor sovietice staționate în România încă de la sfârșitul războiului. Noutățile aduse de persoanele sosite din București circulau pe plaja de la Mangalia, menționând oameni arestați sau duși la interogatoriu. De când cu evenimentele din Budapesta, trăiam oricum într-o atmosferă de îngrijorare crescândă. Se spunea că urmăririle ce aveau loc pregăteau un nou val de arestări; dar noi preferam să ne bucurăm de vacanța de la Mangalia. În fond, era cel mai frumos moment al anului, când trăiam liniștiți sub soarele Mării Negre, așa că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
prezență la vot (Putnam, 2000; Postman, 1985). O astfel de poziție a fost criticată de către Pippa Norris (2000) și alți autori europeni (Holtz-Bacha, 1990), care au argumentat că acest fenomen are cauze multiple și că media nu este principalul vinovat. Îngrijorările legate de efectele nocive ale știrilor politice au fost suscitate, în primul rând, de modul conflictual în care media încadrează politica, accentuând, de fiecare dată, aspectele polemice și scandalurile prezente pe scena politică. Astfel de reflectări ale politicii intră într-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ei putând duce la aprecieri exagerate ale efectelor media. Prezentarea circumstanțelor și evenimentelor poate, de asemenea, afecta (în mod indirect) preocupările politice ale audienței. Spre exemplu, creșterea șomajului determină acordarea unei atenții mai mari acestui subiect din partea mass-mediei și suscită îngrijorarea publicului legată de șomaj. Dat fiind că este un subiect de preocupare publică, șomajul întră în situația respectivă și pe agenda politicienilor. Într-un astfel de caz, construcția agendei publice presupune și alertarea de către media cu privire la problemele de interes public
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ce ar fi servit delegației române care însă nu va fi primită la masa tratativelor, în timpul Congresului de la Berlin. Jurnalistul critică dur politica anexionistă a imperiilor vecine și prezintă argumente în favoarea păstrării Basarabiei. Poziția lui Eminescu privind retrocedarea Basarabiei generează îngrijorarea conducerii publicației conservatoare, care solicită sprijinul lui Maiorescu pentru a tempera elanurile gazetarului. În februarie 1880, Eminescu este numit redactor șef la Timpul, funcție pe care o va deține până în decembrie 1881. Este perioada în care jurnalistul se bucură de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Problema evreiască se afla în centrul atenției întregii prese românești, iar la baza ei stăteau în primul rând rațiuni de ordin economic și politic. Pe această linie de interpretare, Joachim-Peter Storfa atrage atenția că antisemitismul eminescian trebuie judecat prin prisma îngrijorării jurnalistului privind soarta națiunii române: "Pe baza publicațiilor sale nu i se poate reproșa lui Eminescu că ar fi un antisemit pur-sânge și că ar încerca să dovedească inferioritatea biologică a evreilor, pentru ca apoi să deducă din aceasta o politică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]