16,607 matches
-
recomandă ca în notarea elevului să se țină cont și de modul în care acesta se exprimă de exemplu, în scris, aici factorul W nemaifiind prezent. 3. Factorul numeric Ă notat cu N. Existența unei asemenea aptitudini este evidentă pentru învățători și profesori. Încă din ciclul primar se observă că unii copii lucrează mai ușor cu cifrele decât alții. Aceștia realizează mai ușor calcule simple și precise, dar acest factor nu trebuie confundat cu aptitudinea pentru matematică Ă o aptitudine complexă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inteligența generală). De altfel, sunt binecunoscute cazurile de persoane cu inteligență redusă, dar capabile de a efectua calcule foarte complicate, deși nu reușesc să rezolve probleme matematice relativ simple. Primul care poate observa nivelul de dezvoltare al aptitudinii numerice este învățătorul, urmat de profesorul de matematică. Importanța acestui factor este deosebită, el intrând în structura a numeroase aptitudini complexe și fiind evaluat în cadrul majorității bateriilor de teste psihologice construite pentru măsurarea dezvoltării intelectuale. 4. Factorul perceptiv Ă notat cu P. Acest
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
necesară înțelegerii lecției, o orientare preliminară în care se indică ce anume urmează să se studieze. Totodată, trebuie să ne asigurăm că materialul intuitiv facilitează sesizarea a ceea ce urmărim să reliefăm. Să evităm astfel erori ca aceea comisă de un învățător, în primii ani după terminarea războiului. El urma să predea numărul trei. Pentru a face lecția mai atractivă și cum avea și talent la desen a pictat în culori trei planșe: pe una din ele figurau trei tancuri, pe o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au tancurile, care e calibrul tunurilor etc. În predarea numerelor se folosesc materiale simple cum sunt bețișoarele, bilele. Acestea, fiind familiare copiilor, nu le atrag în mod deosebit atenția și se poate evidenția aspectul cantitativ: toate sunt câte trei. Planșele învățătorului au atras atenția copiilor spre aspecte mai interesante, contravenind scopului lecției. f. Prin interacțiunea cuvântului cu intuiția se poate facilita o cunoaștere analitică (Zankov, L.). Ea poate decurge în două moduri. Profesorul vine în clasă cu o planșă, anunță scopul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aici mai detaliată sau foarte vagă, în funcție de complexitatea planșei ori a aparatului prezentat și, desigur, în raport cu vârsta școlarilor. Printr-un experiment, s-a căutat să se clarifice care din cele două metode obține mai bune rezultate. În acest scop un învățător a fost solicitat să utilizeze tot anul numai metoda demonstrației. Altul, de același nivel de calificare, a primit consemnul de a folosi metoda observațiilor independente. La sfârșitul anului școlar, pe rând, au fost examinați toți elevii celor două clase. S-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a unei serii de categorii și principii. Psihologul rus P. Galperin, căutând să ilustreze modul de formare a operațiilor mintale specifice, s-a servit de exemplul felului în care copiii din clasa întâi învață operații de adunare. a. Mai întâi, învățătorul prezintă elevilor două mulțimi: în una numără cinci bile, iar în cea de-a doua, trei. Apoi contopește grămezile și numără ceea ce rezultă: opt bile. b. În a doua fază, copiii acționează ei singuri, numărând cinci bețișoare într-o grămadă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
anumită ordine, în funcție de complexitatea acțiunii. Cea din urmă, se interiorizează discuția unei probleme în grup. Copilul mic, chiar la 6-7 ani, nu concepe decât o singură părere referitoare la o anumită chestiune: cea a tatălui său, ori cea exprimată de învățător. Crescând, elevul constată divergențe de păreri care apar între colegi sau între adulți. O dată cu vârsta de 11-12 ani, dezvoltarea intelectuală apropiindu-se de maturitate, el începe să participe la discuții. Treptat, el poate continua acasă controversa începută în clasă, devenind
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
afiliere, când copilul merge la școală și învață conștiincios mai ales pentru a face plăcere familiei care se interesează de ce face la școală, îl laudă și, uneori, îl recompensează. La aceasta se adaugă, câteodată, și dorința de a corespunde așteptărilor învățătorului sau profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii din cartier, preocuparea de a face ceea ce fac în genere cei de vârsta sa Ă se manifestă deci tendința spre conformism. 2. Alteori conformismul decurge
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întâlnește relativ frecvent în școlile noastre este structurarea individualistă a scopurilor membrilor grupului-clasă. Aceasta presupune un nivel relativ redus de interacțiune între elevi și o independență a scopurilor fiecăruia dintre aceștia. Structura individualistă echivalează cu o foarte slabă exploatare de către învățător sau profesor a resurselor grupului, căci succesul sau eșecul unui elev nu are consecințe asupra performanței celorlalți. Ea nu creează o motivație deosebită și, ceea ce este mai grav, nu stimulează în nici un fel formarea la elevi a abilităților necesare comunicării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
clasă. Am semnalat deja că în mod tradițional și, am spune, natural, mediul școlar se constituie ca un mediu competitiv, resimțit ca atare de elevi. După opinia noastră, aceasta se întâmplă în principal din cauza manierei de notare practicate de majoritatea învățătorilor și profesorilor, care are darul de a stimula competiția. Dintre cele două modele de apreciere, notarea prin raportare la grup și notarea individualizată, primul este cel utilizat cu precădere. El presupune o strânsă interdependență între rezultatele elevilor și acordarea notelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atitudini negative față de out-group sunt foarte rezistente la schimbare: ele nu dispar dacă se aplică strategia simplului contact Ă după întreruperea întrecerilor, copiii sunt puși, de exemplu, să asiste împreună la un spectacol. Această persistență ar trebui să îngrijoreze pe învățătorii și profesorii adepți ai organizării de concursuri între rândurile de bănci. Competiția provoacă tensiune și poate bloca evoluția pozitivă a elevilor, chiar și atunci când are loc între grupuri în interiorul cărora există cooperare, nu numai când este interpersonală. Potrivit lui Sherif, relațiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă 11,7%, agricultorilor Ă 7,2%. La noi, deși nu avem studii care să ofere o situație exactă, se poate constata că meseria de profesor se transmite, mulți dintre tinerii aspiranți la această profesiune având părinți tot profesori sau învățători. Cei ce îmbrățișează această meserie provin din familii în care profesiunile intelectuale sunt prețuite. În majoritatea țărilor dezvoltate, această meserie este căutată îndeosebi de femei. România nu face excepție de la această regulă. Stereotipul care circulă în câmpul social este acela
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
extrem de puternică. Reprezentarea aceasta se va constitui îndeosebi din elemente legate de motivație, efort, capacitate intelectuală și paricipare în clasă. Majoritatea studiilor converg în susținerea unor astfel de idei. Gilly (vezi Gosling, 1992), de exemplu, analizând rezultatele unei anchete asupra învățătorilor, stabilește două dimensiuni după care pot fi ordonate judecățile profesorilor asupra elevilor. Prima ține de conformismul elevilor la realizarea obiectivelor școlare. Din această perspectivă, trăsăturile elevului bun sunt atenția, tenacitatea, participarea la activități, responsabilitatea, interesul pentru muncă, regularitatea efortului. Cea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să obțină o schimbare reală a valorilor și comportamentului țăranilor, atunci ei trebuiau să se alieze cu preoții locali sau măcar să obțină acordul lor tacit. Din perspectiva populației rurale, autoritatea altor figuri importante pe plan local, a primarului, jandarmului sau Învățătorului, era subordonată celei a preotului. Eugeniștii au Înțeles acest aspect foarte important și, În derularea programelor, au Încercat cu stăruință să obțină sprijinul autorităților religioase, de la Patriarh până la preotul de parohie. În același timp, la Începutul discuțiilor despre necesitatea de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și viitoare ale comunităților locale, precum și celor ale națiunii 114. Chiar dacă toți membrii comunității erau invitați să participe la acest proces Într-o manieră directă și democratică, deciziile fundamentale urmau să fie luate de către figurile cu autoritate În comunitate - primarul, Învățătorul, preotul, alte oficialități locale, precum polițistul și medicul din comunitate, cu ajutorul personalului său115. Prin acest proiect, Biserica Își pierdea rolul de spațiu privilegiat de creare a coeziunii și ordinii În comunitate. Preotul era Înlocuit din poziția de autoritate pe care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestor diferențe pentru destinul prezent și viitor al regiunii. Una dintre problemele cele mai importante, așa cum sublinia Ioachim Crăciun, Într-un articol scris În 1939, o reprezenta dezvoltarea intelighenției românești, care era formată la acea vreme preponderent din preoți și Învățători de la sate și număra În rândurile sale prea puțini practicanți de profesii și ocupanți ai unor funcții publice oficiale 9. Nici chiar demnitarii care ocupau funcțiile cele mai Înalte În ierarhia politică și socială nu se desprinseseră decât foarte recent
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
legați și asupra cărora aveau o influență semnificativă, la nivelul local informal. Adepții eugeniei considerau, de asemenea, că o garanție a potențialului intelectualilor locali de a susține substanțial noua ordine, la nivelul populației de rând, era faptul că preoții și Învățătorii jucaseră un rol esențial În difuzarea ideilor naționaliste și În mobilizarea țărănimii, În perioada anterioară anului 1918. În același timp, eugeniștii din cercul lui Moldovan rămâneau ambivalenți În legătură cu rolul clasei de mijloc În noua ordine socială pe care o propuneau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1930, din cauza problemelor de finanțare generate de Marea Criză și a dificultăților financiare generale ale României În acea perioadă. Dimitrie Gusti, ministrul Instrucțiunii În 1933, a aprobat o reducere de personal, necesară În opinia sa, În urma căreia aproape două mii de Învățători și profesori din sistemul public de educație, de la toate nivelurile, și-au pierdut slujbele 49. Cu un buget care acoperea doar 60% din suma solicitată, Ministerul Instrucțiunii era nevoit să Își redefinească prioritățile. Gusti considera că unul dintre scopurile sistemului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lor”59. Absolvenții școlilor urmau să devină modele ale satului, prin modul În care urmau să Își cultive În mod conștient elanul fizic și spiritual 60. Se presupunea că școlile Își selectau participanții pe criteriul inteligenței și aptitudinilor ereditare superioare. Învățătorii, preoții și medicii satelor erau responsabili cu nominalizarea participanților. Școlile Încurajau spiritul de competiție, pentru că, pe lângă beneficiul general al Înseși educației primite, se mai acordau și alte premii substanțiale pentru cei care aveau rezultate foarte bune. Cei mai buni elevi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
local, unde, de cele mai multe ori, țăranii bogați, și nu cei inteligenți aveau cele mai mari șanse de a obține rezultate foarte bune la școală. Eficiența școlilor depindea de gradul de responsabilitate și rigoare al celor care conduceau școlile: medicii și Învățătorii locali. O altă prejudecată importantă a școlilor era atitudinea nemărturisită, dar practicată, de excludere a potențialilor participanți de altă etnie. Școlile reproduceau segregarea etnică și Încercau să infuzeze cursanților sentimente naționaliste. În cadrul oferit de școala țărănească, locuitorii satelor au luat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
igiena personală, dar și descrieri ale naturii patologice și efectelor disgenice ale alcoolismului, bolilor venerice și tuberculozei. Instructorii școlilor descriau alcoolismul și bolile venerice ca fiind cele mai serioase plăgi sociale și cele mai mari pericole pentru sănătatea bărbaților 62. Învățătorii satelor aveau un rol important În elaborarea programei școlare, Însă, În final, medicii erau responsabili de predarea celor mai importante noțiuni de igienă și uneori chiar și a tehnicilor de irigație și de săpare a fântânilor. Medicii aveau un rol
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai mare parte fără nici o reacție critică din partea celor care predau manualele și cu atât mai mult din partea elevilor. Deja la mijlocul anilor ’30, directivele Ministerului Instrucțiunii cu privire la predarea biologiei și igienei reafirmau semnificația acestor discipline ca „Preocupări de căpetenie ale Învățătorilor și școlarilor. Păstrarea sănătății, fortificarea corpului, au cea mai strânsă legătură cu viitorul Patriei, care cere plugari și muncitori sănătoși si robuști, intelectuali sănătoși, soldați voinici și ageri”84. Implicațiile directe și mijloacele specifice de realizare a acestui obiectiv nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reformarea educației pe baza principiilor eugeniei, a exprimat Însă aceste idei Într-un limbaj mai direct. Deși recunoștea că „Educația nu poate creia dispoziții; ea poate numai influența evoluția naturală a dispozițiilor deja existente.”, autorul susținea totuși că rolul instructorilor, Învățători sau profesori, era de a modela fiecare elev sau student În conformitate cu legile speciei, cu interesele comunității și, În final, cu trăsăturile individuale 85. Universitățile au fost cadrul În care eugeniștii au acționat cel mai ferm În sensul biologizării educației. Biologia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au fost propuse pentru prima oară la mijlocul anilor ’30 și Încorporate În mică parte sau cu Întârziere În programa școlară generală. Ministerul Instrucțiunii și unii promotori ai respectivelor reforme, precum Bârsănescu, au depus eforturi speciale de instruire a profesorilor și Învățătorilor În sensul noii abordări a educației. Rescrierea manualelor școlare pentru disciplinele tradiționale În conformitate cu abordarea eugenistă s-a dovedit Însă dificilă. Ministerul Instrucțiunii era, În principiu, În favoarea transformărilor. Cu toate acestea, din cauza reducerilor de fonduri Începând de la mijlocul anilor ’30, o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Social s-au dovedit obiective nerealiste, În special din cauza constrângerilor financiare și de personal. Cu toate acestea, guvernarea legionară de scurtă durată și apoi regimul lui Antonescu au continuat multe dintre transformările deja Începute În deceniile anterioare 102. Medicii și Învățătorii erau În continuare responsabili cu educarea maselor rurale În spiritul noțiunilor de igienă și ereditate. În unele forumuri educaționale au intervenit Însă câteva schimbări importante În discursul despre sănătate, ereditate și avans eugenic. Parametrii fundamentali de organizare a educației s-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]