14,879 matches
-
iesle adică, să-l vezi pe puiul născut pentru izbăvirea păcatelor noastre. Ești invitat să-ți adaugi povestea, alegoric, la povestea reprezentată de un copac, nu un brad, ci un copac izvorât din Vechiul Testament, împodobit cu povestea lui Iisus, a învățăturilor Noului Testament, și tu nu numai că participi la procesiune, la comemorare, ci ești invitat să-ți adaugi povestea ta la copacul poveștii tuturor, să înțelegi cum se întrepătrunde povestea ta cu cea a lui Iisus. Și pleci de acolo
Toronto – Festivalul Luminilor, 23 decembrie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/339619_a_340948]
-
Povestiri și Antipovestiri”. Eul călător se impregnează de cunoștințe. Totodată, învață să vadă din perspectiva oamenilor locului. O experiență specială cu inducții în plan intelectual o reprezintă exercițiul prezenței în locuri cu climă diferită. Pe lângă amintirile culturale, cu fundal de învățătură, din Panama este adus în jurnal un eveniment marcant: mușcătura șarpelui mantaralla. Intrând în apă în zona plajei Playa Vera Cruz, diaristul este mușcat de șarpe și consemnează: „Până acum, în viața mea, fusesem mușcat doar de țânțari și viespi
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
zece ani, ca și la șaptezeci, găsesc același reconfort moral în tăria naufragiaților de a nu se da bătuți și de a lua viața de la capăt”. Reținem de la Manolescu și ideea de a face o bibliotecă „fiului meu”, dincolo de modelul „învățăturilor lui ... către”. Lectura este și o pregătire preventivă anti-naufragiu, dar și o soluție de ieșire din naufragiu. Biblioteca este și salvare, și paradis. Înregistrăm la Dan C. Mihăilescu și Ioana Pârvulescu admirabile liste nu doar pentru a forma tineri, ci
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
COMUNICAT DE PRESĂ Programul complet al evenimentelor Adenium la Gaudeamus În perioada 18- 22 noiembrie 2015, Adenium participă la Târgul internațional Gaudeamus- carte de învățătură cu un program special de evenimente și o ofertă de carte disponibilă la standul 229 de la nivelul 4.50, din Pavilionul Central Romexpo. Programul evenimentelor Adenium la Târgul internațional Gaudeamus- carte de învățătură începe miercuri, 18 noiembrie, cu lansarea volumului
Programul complet al evenimentelor Adenium la Gaudeamus 2015 () [Corola-blog/BlogPost/339653_a_340982]
-
participă la Târgul internațional Gaudeamus- carte de învățătură cu un program special de evenimente și o ofertă de carte disponibilă la standul 229 de la nivelul 4.50, din Pavilionul Central Romexpo. Programul evenimentelor Adenium la Târgul internațional Gaudeamus- carte de învățătură începe miercuri, 18 noiembrie, cu lansarea volumului Calitatea democrației și cultura politică în România, de Vasile Brașovanu. Cartea face parte din colecția Colloquium și reprezintă o binevenită interogare a rezidenței adevăratului spirit democratic, tezaurizat nu în instituțiile reprezentative ale statului
Programul complet al evenimentelor Adenium la Gaudeamus 2015 () [Corola-blog/BlogPost/339653_a_340982]
-
din tină, / Deșertăciunea de Lumină...19 mai 2009”. Nu lipsește nici o oarecare notă de didacticism, o tentă pedagogico-morală pe care autorul, o folosește discret, subliminal, pe ton moderat și nu imperativ, un fel de confesiune din care cititorul poate extrage învățătura cea mai potrivită pentru sine, având modelul dinainte. Astfel de poeme cu învățături didacticești, poate, nu vor fi pe placul tinerilor de azi care-și aleg altfel de modele, din lumea artificială a Vip-urilor. Însă, e bine să ne întoarcem
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
de didacticism, o tentă pedagogico-morală pe care autorul, o folosește discret, subliminal, pe ton moderat și nu imperativ, un fel de confesiune din care cititorul poate extrage învățătura cea mai potrivită pentru sine, având modelul dinainte. Astfel de poeme cu învățături didacticești, poate, nu vor fi pe placul tinerilor de azi care-și aleg altfel de modele, din lumea artificială a Vip-urilor. Însă, e bine să ne întoarcem la valorile tradiționale fără de care, națiunea se poate înstrăina și îndepărta de sine
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
trece-o zi, mai trece-un veac). Liviu Jianu își asumă identitatea de român, așa cum își asumă identitatea și calitatea de creștin, la fel de firesc și fără să se rușineze nici de una, nici de cealaltă. Autorul oferă, nu numai cititorilor învățături și povețe, ci chiar și sufletului său îi oferă anumite învățături, mai ales, de a fi răbdător în suferință, în poemul care poartă titlul: “Învățături către sufletul meu”. Tonul voit retoric al unor poeme reclamă nevoia de meditație adâncă asupra
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
identitatea de român, așa cum își asumă identitatea și calitatea de creștin, la fel de firesc și fără să se rușineze nici de una, nici de cealaltă. Autorul oferă, nu numai cititorilor învățături și povețe, ci chiar și sufletului său îi oferă anumite învățături, mai ales, de a fi răbdător în suferință, în poemul care poartă titlul: “Învățături către sufletul meu”. Tonul voit retoric al unor poeme reclamă nevoia de meditație adâncă asupra rosturilor omenești și cerești. Autorul își adresează unele întrebări sau se
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
fără să se rușineze nici de una, nici de cealaltă. Autorul oferă, nu numai cititorilor învățături și povețe, ci chiar și sufletului său îi oferă anumite învățături, mai ales, de a fi răbdător în suferință, în poemul care poartă titlul: “Învățături către sufletul meu”. Tonul voit retoric al unor poeme reclamă nevoia de meditație adâncă asupra rosturilor omenești și cerești. Autorul își adresează unele întrebări sau se adresează divinității, tocmai pentru ca și noi să ne trezim din starea de lâncezeală și
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
ale art. 20 din Constituție, precum și cu cele ale art. 10 din Convenție 6. Autorii obiecției de neconstituționalitate consideră că prin adoptarea legii criticate și instituirea cenzurii se realizează o ingerință a Parlamentului asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, astfel că, aplicând testul de proporționalitate, dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării nu își găsesc justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate, necesare într-o societate democratică, nepăstrând
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
2025 referitor la proiectul legii ce constituie obiectul prezentei sesizări. ... ... (II.3.) Critici de neconstituționalitate intrinsecă raportate la prevederile art. 20, 31, 32 și 53 din Constituție 19. Autorii obiecției de neconstituționalitate susțin, totodată, că dispozițiile legale criticate încalcă dreptul la învățătură, prevăzut de art. 32 din Constituție, deoarece nu permit dezvoltarea gândirii critice în rândul generațiilor tinere, prin prezentarea faptelor istorice din perspectiva tuturor popoarelor și etniilor implicate în evenimentele la care acestea se referă, pentru ca tinerii să poată evalua
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
prin prezentarea faptelor istorice din perspectiva tuturor popoarelor și etniilor implicate în evenimentele la care acestea se referă, pentru ca tinerii să poată evalua corect efectele acestor evenimente asupra dezvoltării sociale, economice și politice, prezente și viitoare. Or, dreptul la învățătură este asigurat și prin libertatea de exprimare, prin lipsa cenzurii în artă, știință, cercetare și educație. ... 20. Se arată că, prin interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole, documente și conținuturi audio-video, se instituie o veritabilă cenzură, care anihilează exercițiul tuturor
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
cercetare și educație. ... 20. Se arată că, prin interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole, documente și conținuturi audio-video, se instituie o veritabilă cenzură, care anihilează exercițiul tuturor celor trei drepturi fundamentale: libertatea de exprimare, dreptul la informație și dreptul la învățătură. ... 21. Pentru aceste motive, se susține că prevederile legii criticate constituie o veritabilă cenzură a libertății academice și științifice, faptele istorice neputând fi negate sau mistificate prin restrângerea exercitării drepturilor și libertăților constituționale. ... 22. Având în vedere argumentele mai sus
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
art. 26 cu privire la viața intimă, familială și privată, art. 29 referitor la libertatea conștiinței, art. 30 alin. (1) și (2) cu privire la libertatea de exprimare, art. 31 referitor la dreptul la informație, art. 32 privind dreptul la învățătură, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 75 referitor la sesizarea Camerelor și art. 76 alin. (3) cu privire la adoptarea legilor și a hotărârilor, precum și prin raportare la prevederile art. 10 din
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
argumentelor de neconstituționalitate invocate, Curtea reține că principala critică a autorilor obiecției privește libertatea de exprimare, aceștia considerând că prin adoptarea legii criticate se instituie o formă de cenzură, adică o ingerință a Parlamentului asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, fără a fi respectat principiul proporționalității, și că, astfel, legea criticată nu își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate, necesare într-o societate democratică, nepăstrând justul
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
totodată, conformitatea lor cu exigențele principiului legalității, astfel cum prevăd art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 din Convenție. ... 101. În ceea ce privește pretinsa încălcare prin dispozițiile legale criticate a dreptului la informație și a dreptului la învățătură, prevăzute la art. 31 și 32 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt asigurate cu privire la informațiile vizate de textele criticate, prin prevederile art. I pct. 8 [cu referire la art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
2^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002, atunci când acestea sunt comise în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public, garantând, în acest fel, dreptul la informație, dreptul la învățătură și accesul la cultură, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 31, 32 și 33 din Constituție. Astfel, diferența specifică dintre cele două norme penale invocate de autorii sesizării constă în condiția săvârșirii faptelor în unul dintre scopurile enumerate în
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
ei. Această lege morală este lucrarea Înțelepciunii divine, este înscrisul divin al inimii noastre, ea prescrie omului căile, regulile de purtare care duc spre fericirea făgăduită; interzice căile răului, care abat de la Dumnezeu și de la iubirea lui. Creștinismul este plusul, învățătura unică și supremă a Mântuitorului Hristos. În Morala creștină intervine iubirea creștină, jertfelnică, dăruitoare, deci se pune accent pe interiorul omului. Creștinismul a apărut pe fondul lumii greco-romane unde excelaseră celebre școli filosofice cu mari înțelepți. De exemplu Platon și
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
franciscani și dominicani. Este de menționat că la Câmpulung aceștia își făcuseră mulți prozelți care ridicaseră și două biserici. Tocmai din acest considerent biserica ortodoxă trebuia să aibă un păstor sufletesc, un mare ierarh, să întemeieze lăcașuri de răspândire a învățăturii creștin ortodoxe, să se preocupe de răspândirea personalului ecleziastic necesar a conduce bisericile. Toate acestea cereau ca pe lângă curtea domnească și cea mitropolitană să existe oameni care să instruiască pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
în lumină, le aduce în discuție. Ce sunt cărțile lui Nicolae Feier altceva decât frumoase „Predoslovii” adresate cititorilor? Unde se înscrie genul literar pe care-l abordează, dacă nu în rândul „Didahiilor” lui Antim Ivireanul sau a „Cărții românești de învățătură”, a lui Varlaam? După „Zestrea strămoșească”, un calendar neobișnuit al sărbătorilor românilor, după „Besii, pileații daci sau tarabostenii”, o descriere a bessilor ,,preoții (leviții) tuturor tracilor”, „Domnești” este numele unei cărți și a primei localități - privilegiată, care se bucură de
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
cultură și civilizație românească, instituționalizate în secolul următor, vreme de apogeu pentru întreaga spiritualitate românească premodernă. Fenomenul se explică printr-un complex de împrejurări, care a permis dezvoltarea accentuată și continuă a mijloacelor de răspândire a culturii începând, firește, cu învățătura de carte și cu spiritul creator și administrativ. La aceasta a contribuit existența unei perioade de stabilitate internă, datorată unor lungi domnii (Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, C-tin Brâncoveanu) dar și al existenței pe plan internațional, a unor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
Platon unde el își exprimă surprinderea privind diferența de voturi pe care s-a bazat verdictul.El recunoaște:”Nu m-am așteptat la o majoritate atât de mică,”spunea el”ci la una mare”.Socrate era surprins pentru faptul că învățăturile lui fuseseră considerate,de-alungul întregii sale vieți,drept ostile față de democrația ateniană.În aceste condiții, dacă așa- numiții demos,care era poporul atenian de rând, ar fi fost atât de ignoranți și încărcați de prejudecăți pe cât credea Socrate,el nu
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
și dorea să fie condamnat.Cercetătorii afirmă că există dovezi că el dorea să moară și că a decis să-i provoace deschis și sincer pe jurați.În tot acest context există o divergență fundamentală dintre premizele democrației ateniene și învățăturile lui Socrate.O seamă de probleme fundamentale existau în privința cărora între Socrate și marea majoritate a compatrioților săi existau deosebiri ireconciliabile și chiar antagonice.Gândirea lui Socrate era antidemocratică și antipolitică în sensul grec al cuvântului.El dezaproba așa-numitul
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]