4,376 matches
-
schimbată. Purta aceeași rochie gri în care o văzusem atât de des, curată și decentă, și fruntea ei era la fel de candidă, ochii la fel de netulburați ca și atunci când o vedeam în atelier ocupându-se cu îndeletnicirile casnice. Vino să facem un șah, zise Strickland. Nu știu de ce în momentul acela nu mi-a venit în minte nici o scuză. I-am urmat cam posac spre masa la care se așeza întotdeauna Strickland. A cerut să i se aducă tabla și piesele de șah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
șah, zise Strickland. Nu știu de ce în momentul acela nu mi-a venit în minte nici o scuză. I-am urmat cam posac spre masa la care se așeza întotdeauna Strickland. A cerut să i se aducă tabla și piesele de șah. Amândoi luau situația lor ca un lucru atât de firesc, încât mi s-a părut absurd ca eu să fac altceva. Dna Stroeve a urmărit jocul fără nici un fel de expresie pe față. Tăcea, dar așa făcuse întotdeauna. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
că vreau să aud până și cel mai mic amănunt despre ea. Am așteptat să-mi pună întrebări. — Cum arată? — Absolut neschimbată. — Pare fericită? Am dat din umeri: — De unde aș putea să știu? Am fost la o cafenea. Am jucat șah, n-am avut prilejul să stăm de vorbă. — Bine, dar de pe fața ei nu ți-ai putut da seama? Am clătinat din cap. Nu puteam decât să repet că nici după vreo vorbă, nici după vreun gest măcar schițat nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cineva mai puțin intimidat ori stânjenit. În schimb, e mare păcat că nu pot descrie etapele chinuitoare prin care a trecut până a dobândit măiestrie în arta lui. Căci dacă l-aș putea arăta nedoborât de eșecuri și ținând în șah disperarea - printr-un mare efort al curajului -, încăpățânat în insistența de a înfrunta îndoiala de sine care constituie cel mai cumplit dușman al artistului, aș putea stârni oarecare înțelegere și compătimire pentru o personalitate despre care sunt mult prea conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Ata care-mi făcea curățenie. Era oarecum rudă cu mine și taică-său și cu maică-sa muriseră, așa că o luasem la mine. Strickland dădea pe aici din când în când să ia o masă bună ori să joace un șah cu vreunul din băieți. Am observat că fata îl privește atent ori de câte ori vine și am întrebat-o dacă-l place. Mi-a zis că-l place destul de mult. Știi cum sunt fetele astea: întotdeauna se înhăitează cu un alb. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe mica verandă de lângă bucătărie și Tiaré croia o rochie pentru una dintre fetele din casă. S-a așezat și el cu noi. — Da, într-adevăr l-am cunoscut bine pe Strickland, mi-a spus. Sunt mort după jocul de șah și el se bucura întotdeauna să facă o partidă. Eu vin de trei-patru ori pe an în Tahiti când mă cheamă profesia, și dacă se afla și el la Papeete venea pe aici și atunci jucam. Când s-a însurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de usturoi care puțea și care mai ținea în viață întreaga casă. Pe înserat, familiile noastre se așezau pe scăunelele înșirate în fața ușii iar până la culcare ronțăiau pe inima goală câte un cățel din producția anuală. Între timp, bărbații jucau șah. Acolo am auzit odată zicala „cade în picioare ca pisica“. Prin urmare, pisicile rămâneau pe acoperiș până bine după asfințit, pentru că smoala se îmbiba de căldură. Când se ridicau să plece, numai ce nu le pleoscăia sub picioare. Stăteam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
poezie, de multe ori!, protestă, aproape blajin și fără încredere în ea, Adriana. - Ce spui tu?!, i-o tăie cealaltă repede. Iarăși greșești, ca întotdeauna! Să știi și tu că, de fapt, viața în sine este ca un joc de șah îmbrăcat în poezie. Cel inteligent și cu aptitudini învinge și ia totul, nicidecum cel talentat! Dar, haide, totuși, să lăsăm acum lirismul la o parte și, întorcându-ne, îți spun că a spera nu înseamnă altceva, decât a sta ghemuit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fi urmat-o și eu, asta negreșit!” La altceva nu se mai gândi până acasă. Când ajunse într un sfârșit, dânsul, de cum intră pe ușă și se descălță, se duse direct în odaia sa și se apucă să joace singur șah, sperând că, astfel, o să-și mai scoată mintea din starea aceea de cvasiaiurare deloc caracteristică lui. De câteva zile, tot studia o tactică proprie nou-descoperită; era o capcană în deschidere pe care, încă de pe acum, el deja o întrevedea a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu zgomot mare, de perete. În pragul ei, era Victoria. Arăta precum nu mai arătase niciodată; se vedea că-i neagră de furie; era de-a dreptul schimbată la față. „Ei, drăcie! Iar va trebui să dau jocul meu de șah pe un scandal... Sper măcar să fie un scandal măreț, unul demn de mine și de mama. Doar acelea îmi rămân mie în minte!”, gândi el ironic, însă nebănuind defel ce inconștiente erau gândurile sale și ce urmări de necrezut vor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
din apă, plaja era aproape goală. Lumea fuge de soarele brutal și se grăbește la masă. Eu mănânc printre ultimii, în seria a doua. După-amiază, pe la cinci, mai înot o jumătate de oră, apoi casc gura la cei care joacă șah pe terasă ori citesc. După cină, ies să fac un tur pe faleză... Pare cam monotonă o asemenea zi, dar asta nu mă supără. Se întîmplă aici ceva, aproape inexplicabil, care ține parcă de taumaturgie... În fine, să mă apuc
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
băutura magică împotriva tristeții folosită de vechii greci (cu destul succes, probabil, de vreme ce o beau nu numai muritorii de rând, ci - dacă ne luăm după Erasm - și zeii). Îmi vine în minte un tablou al lui Tonitza unde Me-listo joacă șah cu un oarecare. Mefisto e îmbrăcat în redingotă neagră, are un ac de aur înfipt în cravata roșie și clasicul cioc negru. El a făcut o mutare pe tablă și a ridicat mâna, într-un gest de o eleganță obraznică
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
falsifica. Umbrele din grădina vilei fac faleza să pară și mai însorită. E aproape strălucitoare. Și copleșită de liniște. O liniște profund diferită de cea a unei păduri răcoroase sau a unei camere pline cu cărți. Pe terasă se joacă șah și se stă la taifas. " Vreți să vă ghicesc în cafea?" mă întreabă, râzând, soția unui prozator. "Nu, doamnă, mulțumesc". Nu-mi place ideea că destinul meu zace într-o ceașcă de cafea. Deși, în privința aceasta, trebuie să admit că
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ajunge vreodată în acest oraș. Never say never, zic englezii. Să nu spui nicio-dată, "niciodată". Dar mă tem că această mică superstiție nu mă va ajuta să înlătur părerea de rău. După masă, renunț la o lungă "abstinență" și joc șah. Constat, însă, că nu mai am suficientă răbdare. Și nici nu mai cred că e o probă de inteligență să învingi într-o partidă de șah. Problema e cum să ne omorâm timpul. La difuzoare ni se explică de ce nu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să înlătur părerea de rău. După masă, renunț la o lungă "abstinență" și joc șah. Constat, însă, că nu mai am suficientă răbdare. Și nici nu mai cred că e o probă de inteligență să învingi într-o partidă de șah. Problema e cum să ne omorâm timpul. La difuzoare ni se explică de ce nu mai mergem la Salonic. Furtuna e prea mare pentru vasul nostru, Comandantul a fost nevoit să ia "pentru securitatea noastră" decizia de a rămâne "la ancoră
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Crang o privi, gânditor. - Lucrurile sunt mai complicate decât par. Nu uita că Gosseyn a fost dintotdeauna convins că dincolo de el, sau îndărătul lui, se găsește o ființă pe care el o numește în lipsa unui nume exact un jucător de șah cosmic. Firește, este o comparație îndrăzneață dar dacă are un sâmbure de adevăr, atunci, neapărat trebuie să presupunem un al doilea jucător. Șahul nu este un joc solitar. Altceva: Gosseyn se considera aproape ca un pion pe rândul al șaptelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
lui, se găsește o ființă pe care el o numește în lipsa unui nume exact un jucător de șah cosmic. Firește, este o comparație îndrăzneață dar dacă are un sâmbure de adevăr, atunci, neapărat trebuie să presupunem un al doilea jucător. Șahul nu este un joc solitar. Altceva: Gosseyn se considera aproape ca un pion pe rândul al șaptelea. Ei bine, eu cred că a ajuns regină când l-a omorât pe Thorson. Vă spun, Reesha, este periculos să lași o regină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
omul ăsta să se înverșuneze atâta? Antipatie personală? Posibil. Se întâmplă lucruri și mai ciudate. Tot gândindu-se, Gosseyn consideră, totuși că nu asta era explicația. Mai profund își lăsă mintea să lucreze asupra ideii lui Crang despre jucătorii de șah posibili și pericolul ce-l pândea pe Gosseyn. Era ciudat de convingător și gândul zbură din nou la Janasen ca fascicolul unui far. Acest om era punctul de plecare. Cineva îl plasase pe "eșichier", poate pentru un moment infinitezimal al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
unei alte ființe de o putere încă și mai mare. Nu ar fi fost imposibil. Nu trebuia uitată teoria. Undeva se găseau jucătorii acestei imense partide. Și chiar "regina" care credea că era el putea fi deplasată, încolțită, pusă în șah sau în pericol, și chiar "prinsă" și scoasă din joc. Era să vorbească, dar se abținu. Fiecare cuvințel ar fi fost notat și analizat de către unul dintre spiritele cele mai ascuțite și mai periculoase ale galaxiei. Mai șovăi un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
exploreze refugiul și să-l caute pe Discipol? Rolul lui în afacerea asta era mult mai însemnat decât cel al lui Jurig sau cel al lui Leej. Ca și Discipolul, el ocupa un loc de prim plan în jocul de șah galactic. Sau măcar așa era de crezut până la proba contrarie. Și asta impunea niște constrângeri. Fuga nu rezolva nimic. Mai trebuia, pe cât posibil, să semene sămânța victoriei viitoare. - Jurig, zise, câștigând timp, ai de luat o hotărâre gravă. Ea necesită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Ashargin servea la influențarea miliardelor de oameni. Se știa că era în viață. Cu timpul influența sa va fi decisivă. A-l sacrifica acum, în cursul unei tentative de asasinare a dictatorului, era ca abandonarea reginei într-o partidă de șah. De la început, considera că va fi un sacrificiu. Și știind ceea ce cunoștea el despre Enro. simțea că viața lui Ashargin va fi irosită fără rost. Firește, dacă Ashargin va muri încercând să-l omoare pe Enro, Gilbert Gosseyn va reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
LA COASĂ Răsare soarele de mai, Pe dealuri roua-ncet se lasă, În lunca ca un colț de rai Țăranii sunt de mult la coasă; Transformă-n șah covorul verde, Lăsând doar brazde-n lung și-n lat Iar silueta lor se pierde În orizontu-ndepărtat... La prânz, când glia e cuptor, Ei se retrag la umbra deasă Și printre țipet de cocor, Se-aud, pe rând, bătăi de
LA COAS? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83817_a_85142]
-
tejghea câteva cutii cu sardele, care nu inspiră nici un fel de încredere; e și ridicol să cumperi cutii de sardele la mare. În fața cârciumii lui sunt câteva mese. La una din ele văd uneori pe un civil cu fes, jucând șah cu multă răbdare, în ritmul peisagiului. Mi s-a spus că e un ofițer în armata română și că vila roz îi aparține. Dar niciodată n-am avut ocazia să-l cercetez mai de aproape și nici n-am voit
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
umbră. Omul acela, desigur, era dragonul adormit din Hamamatsu, Seniorul Tokugawa Ieyasu. Dar rezultatele jocurilor strategice depind și de ceilalți jucători. Faptul că Nobuo se gândea să se folosească de Ieyasu ca de un mijloc pentru a-l ține în șah pe Hideyoshi nu demonstra decât incapacitatea lui de a înțelege celelalte părți implicate. Omul cu mintea întortocheată nu-și cunoaște niciodată, cu adevărat, adversarul. Este asemenea vânătorului care fugărește cerbul fără a reuși să vadă munții. Pe lângă asta, concluzia firească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
le supraestima calitățile. Deși oportunist, Ieyasu era un jucător dintr-o cu totul altă castă decât infantilul Nobuo, care nu cunoștea absolut nimic despre lume. Ieyasu îl ținea pe Nobuo ascuns în palmă ca pe o piesă de rezervă la șah. — Ei, dar ți-ai dat o străduință extraordinară, Senior Nobuo, spuse Ieyasu. Zău așa, mai iau doar puțin orez. Eu am fost crescut într-o casă modestă, așa că, atât cerul gurii, cât și stomacul îmi sunt copleșite de savoarea mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]