7,853 matches
-
o dugheană cu șopron șindilitu...ce iaste...lângă mănăstire Bărboiul, în armenime,...care locu...au fostu cumpăratu de socrul meu Necula țigan și ne-au rămas noî de dzestre și cu multe giudecăți l-am scos...de la ficiorii lui Postolachi țigan potcovariu precum mai pe largu arată cărțile de giudecată de la dumnealor boiarii cei mari și cu anafura cu pece mării sale Matei Ghica voievod”. Și crezi că cu asta te-ai mântuit de Gligoraș Moarte? Nici pomeneală, pentru că doar după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
adus aminte de un suret (copie) din 31 august 1787, făcut după „Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
1787, făcut după „Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații donatori tot cu inimă curată spun că: „Dăm pe tot anul la monastire Sfîntului Spiridon pentru aceste doî ceti de țigani dajdiia lor cîte 100 lei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații donatori tot cu inimă curată spun că: „Dăm pe tot anul la monastire Sfîntului Spiridon pentru aceste doî ceti de țigani dajdiia lor cîte 100 lei nestrămutat”. M-aș fi mirat să fie altfel, părinte, pentru că una-i să ai grija țiganilor: să-i adăpostești, să-i hrănești și apoi să-i pui la treabă și alta-i să primești bănuții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tot cu inimă curată spun că: „Dăm pe tot anul la monastire Sfîntului Spiridon pentru aceste doî ceti de țigani dajdiia lor cîte 100 lei nestrămutat”. M-aș fi mirat să fie altfel, părinte, pentru că una-i să ai grija țiganilor: să-i adăpostești, să-i hrănești și apoi să-i pui la treabă și alta-i să primești bănuții - și nu-i te miri ce - de-a gata! Crâșma-i altceva!... Asta mă duce cu gândul la o afacere făcută
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
puse spre vânzare. Fiecare dugheană are înfățișarea ei. Printre ele tronează câte o casă. Se deosebește prin faptul că are gard la uliță și este mai încăpătoare. Nu seamănă nici una cu cealaltă. Prin curțile caselor trebăluiesc rândașii sau câte un țigan rob. Acesta este semn că aceea este o casă boierească...Glasurile precupeților se întretaie în văzduh ca gâzele în zbor. Călugărul își pune mâna streașină la ochi și, arătându-mi o dugheană mai răsărită, mă întreabă: Vezi dugheana aceea? E
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și grosul gloatei acesteia nenorocite, așa zisă cu carte, au demolat în inconștiența lor, și ceea ce se mai putea demola în România, speranța într-un viitor mai bun, pentru urmașii noștri și chiar pentru ai lor. Orice asemănare cu anecdota țiganului, care își taie singur craca de sub picioare, nu este deloc întâmplătoare fiindcă așa au pățit și ei... Un australian plin de telegrame De când cu telegramele publicate de WikiLeaks, toată suflarea de pe glob și-au întors privirea spre americani și se
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
aceeași pagină de ziar, unde se vorbea, cum prin județul Olt, 12 polițiști și jandarmi, înarmați până în dinți cu veste antiglonț, arme automate și pistoale, au luat calea codrului și s-au bejenit, care încotro, de teama a 20 de țigani înarmați cu măciuci, iată că și scapetul, cu mutră și glas de proaspăt castrat, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei, comisarul-șef Christian Ciocan, (e vorba de flăcăul acela trecut binișor de 40 de ani, bine înfășat în uniformă și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
considera un fost comunist. De parcă tu ai fi fost înainte de 1989 diacon la Biserica Sfânta Vineri! Probabil domnule președinte, vrei să intri în istorie, cu cea de a doua eliberare totală din România, prima la 1857 când au fost dezrobiți țiganii și a doua la 10 decembrie 2010, când au fost eliberați românii. Unii, deja au început să-ți compună pe ritm de manele imnul de slavă: „Mulțumim, Traiane, că ne-ai eliberat/ Și-am ajuns cu toții, drept într-un rahat
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
întrunind 50,69% din voturi, la foarte mică distanță de Sorin Oprescu, candidatul PDSR, care a obținut doar 49,31%, în principal datorită faptului că nu avea chelie și nu cunoștea tehnica hăhăielii eficiente cu mare priză la proștii și țiganii capitalei. În această calitate de bulibașă general al Bucureștilor, Traian Băsescu, se remarcă ca un iscusit jucător de „albaneagra”, reușind într-o scurtă perioadă de timp, sub sloganul “ Aici sunt banii dumneavoastră”, să îngroape sume mari de bani în diferite
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
chiar deplină, dar nu mai putea să întârzie, fiindcă avea o întâlnire urgentă tocmai la Lisabona, cu scârțanul acela de Sarkozy, căruia i s-a năzărit așa, tam-nisam, că în relațiile cu țara noastră, noi exportăm doar loturi omogene de țigani cu bronz natural, calitatea întâia. Nu înțelegea, de ce se supără aș de tare dom’ prezident al Franței, de calitatea țiganilor noștri care deși sunt mai puțin bronzați decât Obama, cu toată rasa lui de negroizi, totuși au înaltă calificare, în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Sarkozy, căruia i s-a năzărit așa, tam-nisam, că în relațiile cu țara noastră, noi exportăm doar loturi omogene de țigani cu bronz natural, calitatea întâia. Nu înțelegea, de ce se supără aș de tare dom’ prezident al Franței, de calitatea țiganilor noștri care deși sunt mai puțin bronzați decât Obama, cu toată rasa lui de negroizi, totuși au înaltă calificare, în lucrul la capra podului, la ușa bisericilor sau în metrou, în subtilizarea cu deosebit profesionalism a unor bunuri de ale
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să dăruiești suflete omenești ca pe niște lucruri oarecare. La ce gândești, fiule, când vorbești așa? La ce spune Constantin Nicolae Mavrocordat voievd la 20 iulie 1734 (7242): „Iată domnia mea... am miluit pre sfânta Mitropolie cu doaoă salașe de țigani, din țiganii domnești... ca să fie sfintii Mitropolii drept robi țigani, cu țigancele lor, și cu toți ficiorii lor, și cu neamurile lor ce se va naște dintru dânșii”. Fii tare, dragule, pentru că acesta-i doar începutul! Îl ascultam pe călugăr
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
suflete omenești ca pe niște lucruri oarecare. La ce gândești, fiule, când vorbești așa? La ce spune Constantin Nicolae Mavrocordat voievd la 20 iulie 1734 (7242): „Iată domnia mea... am miluit pre sfânta Mitropolie cu doaoă salașe de țigani, din țiganii domnești... ca să fie sfintii Mitropolii drept robi țigani, cu țigancele lor, și cu toți ficiorii lor, și cu neamurile lor ce se va naște dintru dânșii”. Fii tare, dragule, pentru că acesta-i doar începutul! Îl ascultam pe călugăr gândind totuși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce gândești, fiule, când vorbești așa? La ce spune Constantin Nicolae Mavrocordat voievd la 20 iulie 1734 (7242): „Iată domnia mea... am miluit pre sfânta Mitropolie cu doaoă salașe de țigani, din țiganii domnești... ca să fie sfintii Mitropolii drept robi țigani, cu țigancele lor, și cu toți ficiorii lor, și cu neamurile lor ce se va naște dintru dânșii”. Fii tare, dragule, pentru că acesta-i doar începutul! Îl ascultam pe călugăr gândind totuși că același voievod avea o adâncă înțelegere asupra
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie învățați... să poată ceti orânduiala bisericii după cum se cuvine”. Citind în cele cărți, am dat și peste un suflet de om - armean fiind - care nu vrea moarte pentru moart, deși la mijloc se afla fratele său, ucis de un țigan. Asemenea suflete găsești rar de tot și tocmai când te aștepți mai puțin. Aș vrea să ascult povestea asta, dragule. E vorba de un zapis întocmit la 10 martie 1736 (7244). Iaca ce spune armeanul: „Adică eu, Bogdan sin Bietei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
puțin. Aș vrea să ascult povestea asta, dragule. E vorba de un zapis întocmit la 10 martie 1736 (7244). Iaca ce spune armeanul: „Adică eu, Bogdan sin Bietei nemesnic armanul, scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapisul mieu pentru un țigan, anume Nicolai ficior lui Iliuță, care... au fost drept șerbu mănăstirii Slatinei; și întâmplândusă, din zavistia și îndemnarea diavolului, de-au omorât... pre un frate al mieu, anume Agopșea, și puindu-l domnia în temniță... au vrut să-l piardză
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
frate al mieu, anume Agopșea, și puindu-l domnia în temniță... au vrut să-l piardză ca pre un ucigaș. Deci eu, Bogdan... ca să nu se facă moarte pentru moarte... cu toată voia mea, înaintea Divanului... am... dăruit pre acestu țigan,... sfintei Mitropolii din Iași ca să fie drept șerbu în veci, căci am socotit că, cu moartea ce i să va face lui, moartea frățâne-mieu nu oi mai întoarce-o”. Îmi place sufletul și gândirea „armanului”, care, cu alte cuvinte, i-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iași ca să fie drept șerbu în veci, căci am socotit că, cu moartea ce i să va face lui, moartea frățâne-mieu nu oi mai întoarce-o”. Îmi place sufletul și gândirea „armanului”, care, cu alte cuvinte, i-a dăruit viață țiganului Nicolai. Și spune mai departe: „iar dăruindu-l sfintei Mitropoli,... și frate-mieu va avea parte de pomenire”. Frumos gestul „armanului” și strașnic spus. Este demn de luare aminte. Și acum, cu îngăduința sfinției tale, să vedem ce spune Grigorie Ghica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trei pogoane de vie la Grozești, în ținutul Putnei, și un loc de casă aflat între Ulița Măjilor și Ulița Brăhăriei. Anapoda treabă, n-am ce spune. Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi, a căror soartă nu s-a schimbat secole de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spune. Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi, a căror soartă nu s-a schimbat secole de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa la sfânta Mitropolie cu doao sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei alte două
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa la sfânta Mitropolie cu doao sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei alte două sălașe de țigani. Lucrurile, însă, nu au mers totdeauna neted sfințite. Ce ai în gând când spui asta, fiule? Uite că țiganii robi ridică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa la sfânta Mitropolie cu doao sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei alte două sălașe de țigani. Lucrurile, însă, nu au mers totdeauna neted sfințite. Ce ai în gând când spui asta, fiule? Uite că țiganii robi ridică capul în fața lui vodă și la 4 octombrie 1752 (7261) scriu: „Milostive doamne, jăluiesc mării tale pentru rândul nostru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]