12,690 matches
-
Dumnezeu, cu îngerii și cu fericiții locuitori ai cerului decât cu oamenii muritori! Ca și Moise, tu trebuie să îți iei rămas-bun de la oamenii acestui pământ și să te urci, în văzul lor, pe muntele Nebo și să privești, din ținutul de dincoace de Iordan, în fericita țară a făgăduinței, de dincolo de Iordan. ș...ț În sfârșit, când bătrânul va face ultimul său act, dăruindu-se cu credință și speranță milei Domnului, și va cânta împreună cu Simeon: „Acum, slobozește pe robul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Popa, Mircea Streinul, Tudor Vianu. În 1942 se publică poezii de Otilia Cazimir, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, Ion Barbu (Aprilie), Tudor Arghezi, Octavian Goga, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Marcel Romanescu, Ion Pillat, Ion Minulescu, Al. A. Philippide. Sunt descrise ținuturile Basarabiei și ale Transnistriei, se vorbește despre românii din Ungaria și din sudul Dunării, sunt omagiate unele personalități, ca Ion C. Brătianu, Octavian Goga, George Coșbuc, Nicolae Iorga, George Enescu, se fac bilanțuri în domeniul cultural, teatral, literar. Anul 1943
VREMEA ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290652_a_291981]
-
4. II.1922, Constanța), autor de versuri, prozator și publicist. De origine aromână, este fiul Mariei (n. Darvinga) și al lui Dimitrie Ghinu, primar. Vine în 1880 în România, chemat de rude. Își continuă cu multe dificultăți învățătura începută în ținutul natal, înscriindu-se într-un târziu la liceul din Craiova, unde îl are coleg pe Traian Demetrescu, iar profesor pe Mihail Strajanu. Își ia bacalaureatul în 1893 și urmează doi ani cursurile Facultății de Drept a Universității din București (1893-1895
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
Familia”, „Unu” (Oradea) ș.a. Unele din cărțile scrise de geograful P. au un caracter pronunțat literar. Întâmplări cu peștera (1979) cuprinde o suită de descripții reportericești ale frumuseților peșterilor din România. Autorul are darul vizualizării imaginilor, conturând plastic splendoarea acestor ținuturi subterane. Între Carpați și Pirinei (1998) este tot o carte cu însemnări de călătorie, scrisă alert, cu descrieri de peisaj, dar și cu frecvente comentarii culturale ce dau farmec relatărilor. Omul de știință este mereu dublat de un reporter dinamic
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
civilizațiile dispărute ale Orientului arată și dicționarul Divinități, simboluri și mistere orientale (I-V, 1999-2003). Proza îl trădează pe poet, reconstituind metaforic și liric timpuri revolute și figuri intrate în legendă și basm, de aici („oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului”), ca și din depărtări, cum se vede în Contemporan cu visul (1978), Povarna și alte povestiri (1987), Babilon, orașul blestemat (1998), Poveștile Babilonului (2000). În câteva povestiri este găsită o tonalitate potrivită de reînviere a istoriei, într-o narațiune
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
zone mai puțin frecventate. SCRIERI: Obsesia păsărilor, București, 1970; Mereu peregrinul, București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte de dragoste pentru București, București, 1986; Povarna și alte povestiri, București
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
soră”, care îi dă puterea să-și „toarne chinul în marmoră cerească”. „Vechile otrăvuri” se preschimbă în „izbăviri”, „turburea viață” trece în „armonioase arte”. Balcic e o replică sui-generis la Biserica de altădată. După ce travestise oarecum convențional cuprinsurile argeșene în ținut biblic, P. așază Grecia, nu fără îndreptățire de data aceasta, în pietrosul peisaj dobrogean. Nu Grecia pură, mitologică, din Țărm pierdut, ci o Helladă turcită, în care încape și Iudeea. Concurând pe Dărăscu, pe Iser, poetul pictează cu o pastă
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
, Maura (pseudonim al Coraliei Simionescu-Costescu; 15.VIII.1900, Slatina - ?), prozatoare. Soție de colonel, P. era fiica bacteriologului Sava Simionescu, care a profesat și în Dobrogea. Nostalgia acelor ținuturi, unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat la Școala Centrală de Fete din București, făcându-și apoi studiile superioare la Universitatea din Geneva. Împinsă de veleități scriitoricești, participă la ședințele cenaclului Sburătorul, unde, potrivit
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
edit., București, 1973; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1986; I.L. Caragiale, Nuvele și povestiri, pref. edit., București, 1991. Antologii: Antologia fabulei românești, București, 1961. Traduceri: Jules Verne, O fantezie a doctorului Ox, I-III, pref. Ion Hobana, București, 1973, Ținutul blănurilor, I-II, București, 1980, Agenția Thompson and Co., București, 1983, Satul aerian. Închipuirile lui Jean-Marie Cabidoulin, București, 1986; Alphonse Daudet, Frumoasa niverneză, pref. trad., București, 1978; Georges Thinès, Ochiul de fier, pref. trad., București, 1980, Vacanța de la Rocroi, pref.
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
înfășurat în norul său de melancolie („Mai singur, tot mai singur, în munții mei bătrâni, / Nici o dorință-n mine, nici un îndemn. Doar zvonul / Declinului, cum, parcă, pe cerul altui ev, / Suflând, un zeu ar duce spre orizonturi norii...”). Poetul cutreieră ținuturi păduroase, în care trecutul istoric vibrează încă viu în oameni, dar și în frunzele copacilor, în ierburi, unde „și-n aer a rai și a vecie amiroase” și își decantează sentimentele, emoțiile în litanii de o mare discreție pe eternele
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
București, după înăbușirea revoluției, se refugiază la Iași, apoi la Cernăuți, unde, primit cu deosebită căldură de Eudoxiu Hurmuzachi, va rămâne până la sfârșitul vieții. Continuând lupta pentru drepturile românilor, își începe de îndată colaborarea la revista „Bucovina”. Deși departe de ținuturile natale, românii din Făgăraș îl aleg senator în Consiliul Districtual. În 1849 devine primul profesor de limba și literatura română la Ober-Gymnasium, liceul german din Cernăuți. Toate mărturiile foștilor săi elevi confirmă distinctele calități de pedagog ale lui P., ca
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
PUȘCARIU, Sextil (4.I.1877, Brașov - 5.V.1948, Bran, j. Brașov), filolog, critic și istoric literar, memorialist. Este fiul Eufrosinei (n. Ciurcu) și al lui Iosif Pușcariu, preot și judecător în ținutul Făgărașului, apoi la Brașov, unde desfășoară o bogată activitate culturală, fiind colaborator la „Gazeta Transilvaniei”; Ioan Pușcariu este unchiul său. Urmează școala primară, gimnaziul și liceul românesc și german la Brașov, unde în 1895 își trece examenul de absolvire. Student
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
Aurelian: rezistența lor împotriva valurilor de barbari. În același gen, cu precădere instructiv, se va încadra și Burebista, încercând să reconstituie dimensiunile unei epoci pe fundalul căreia se proiectează destinul regelui dac. Prima parte reia mitul Daciei Felix, viața unui ținut în care ritualurile arhaice mențin echilibrul, bogăția, calmul, frumusețea existenței. Destinul personajului Burebista urmează pe cât posibil adevărul istoric, narațiunea sporește tensiunea prin diverse situații conflictuale, iar scena morții eroului îmbină patetismul cu tragicul. Materialul epic este distribuit cu o anumită
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
a participat și poetul O. Goga. Se publică frecvent folclor, de pildă texte despre obiceiurile locale Gogea și Cununa, iar câteva balade despre Avram Iancu editează Th. A. Bogdan. În domeniul istoriei se remarcă articolele lui Constantin Moisil (Din trecutul ținutului nostru ș.a.). Alți colaboratori: Petre Poruțiu, Mihai Teliman, Stelian Rusu, Emil Tripon, Victor Moldovan, N. Iorga, Victor Bontescu. M.Pp.
REVISTA BISTRIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289183_a_290512]
-
Iorga, V. Voiculescu, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului românesc din Ardealul ocupat”, despre suferințele îndurate de populație și privațiunile în materie de cultură, dar și despre rezistența spirituală din ținuturile românești înstrăinate prin Dictatul de la Viena. Printre noii colaboratori se numără D. Stăniloae (Biserica, maica noastră), Gh. Ciuhandu, Silviu Dragomir, V. Oprescu-Spineni. M.Pp.
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
Burlă, Ilie Damaschin, Dumitru Grinciuc, Ion Bejenaru, Ion Chilaru, Ion Gheorghiță, Grigore Bostan, Alexandru Sadovnik ș.a. A fost prima grupare a scriitorilor români din nordul Bucovinei după un deceniu și jumătate de întrerupere a oricărei vieți literare naționale în acest ținut. A funcționat ca un important laborator de creație pe lângă ziarul regional „Bucovina sovietică” (din 1967 - „Zorile Bucovinei”), mai cu seamă în anii ’60, cât timp redactor al acestui cotidian a fost Vasile Levițchi. Se discutau manuscrise ale viitoarelor cărți, se
REUNIUNEA LITERARA DIN REGIUNEA CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289177_a_290506]
-
1969, 6; Reviste progresiste românești interbelice, coordonator Marin Bucur, București, 1972, 345-351; Al. Voitin, Însemnările unui ucenic politic de odinioară, București, 1975, 20-21, 63-64; Lit. rom. cont., I, 504-505; Grațian Jucan, Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale, București, 1979, 43-45; Gheorghe Andrei, Ținutul Sânzienelor, București, 1984, 114-115; Cândroveanu, Lit. rom., 73-76; Satco-Pânzar, Dicționar, 153-154; Rachieru, Poeți Bucovina, 274-275; Dicț. scriit. rom., III, 289-291. C.H.
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
lui M., volumul de debut, Țara bătrânului fotograf (1970), derutează prin eclectismul și inegalitatea valorică a versurilor ce îl compun. Țara sa - tărâm bântuit de cai de fum, unde arborii visează luna și păsări nemaiauzite au lumânări în loc de aripi - este ținutul poeziei adevărate. Imaginea simbol, metafora relevantă, sugestia potențează sensurile proprii ale cuvintelor și creează impresia transcenderii obiectului. Expresia armonioasă, purificată de locuri comune, este însă deseori siluită de barbarisme sau de împerecheri forțate de sintagme, care doar eufemistic ar putea
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
Brașov, 2003. Antologii: Antologia poeziei generației ’80, pref. edit., Pitești, 1993; Antologie de poezie modernă. Poeții moderni despre poezie, București, 1997. Repere bibliografice: Steinhardt, Critică, 253-254; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 297-301; Ion Bogdan Lefter, În căutarea „ținuturilor boreale”, VR, 1986, 10; Mincu, Eseu, 98-101; Simion, Scriitori, IV, 542-545; Coșovei, Pornind, 135-138; Virgil Mihaiu, O voce din exilul intern, ST, 1992, 8-9; Florin Manolescu, Dincoace și dincolo de Thule, LCF, 1992, 22; Al. Cistelecan, Al treilea start, VTRA, 1992
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
, Nicolae, spătarul (1636-1708), cărturar. Viața lui Nicolae, fiul lui Gavril - boier de mijloc, un venetic de altfel, macedoromân, se zice pripășit în Moldova, unde își agonisise o moșie la Milești, în ținutul Vasluiului -, a fost plină de „drumuri” făcute pe îndelete sau sub semnul precipitării. S-a numărat întâi printre elevii Colegiului de la „Trei Ierarhi”, înființat de Vasile Lupu, unde profesorii ucraineni (latinofoni) trimiși de Petru Movilă fuseseră înlocuiți cu dascăli greci
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
demersurile lui de până atunci (și nici de după aceea) nu îndreptățește o asemenea afirmație. În jurnalul de călătorie pe care îl va ține M. în timpul ambasadei sale spre China, text redactat în rusește - Cartea în care este descrisă călătoria prin ținutul Siberiei, de la orașul Tobolsk până la hotarul împărăției Kitaiei, anul 7183, luna mai, ziua 3 - vor fi înscrise liste nesfârșite și plictisitoare de localități cu precizarea distanțelor dintre ele, căci așa îi cereau instrucțiunile primite la plecare. Serii de nume, sate
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
până la ocean; ar fi mai scurt și mai adevărat”. Vorbind despre samur, M. se sprijină (ca și în cazul ostiacilor) pe cei vechi: „Samurul este o vietate foarte frumoasă și puioasă și nicăieri în lume nu se înmulțește ca în ținuturile de miazănoapte ale Siberiei, iar în Siberia cei mai buni trăiesc în jurul mării și unde sunt locurile friguroase. Acolo unde sunt locurile mai calde și de câmpie, samurii sunt mai urâți. Ei fac deodată câte cinci, șase pui vioi și
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
oferindu-i o sursă de inspirație permanentă. Cele mai bune proze ale sale își asigură tensiunea epică prin inspirația din arhaitatea rurală transilvăneană. Într-un anume fel, scriitorul reface drumul spre universalitate al lui Panait Istrati, dar înlocuind Bărăganul și ținutul pestriț-oriental al Brăilei cu acela al vieții oierilor transilvăneni, dominat de obiceiuri și tradiții coborând din străvechi. Așa cum alți scriitori americani ai momentului, precum Faulkner, Hemingway, Caldwell, Dos Passos, au pus în lumină o serie de „tărâmuri miraculoase”, cu o
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
străvechi. Așa cum alți scriitori americani ai momentului, precum Faulkner, Hemingway, Caldwell, Dos Passos, au pus în lumină o serie de „tărâmuri miraculoase”, cu o viață tumultuoasă și bogată, N. a oferit cititorului american șansa de a „vizita” pământul transilvănean, un ținut la fel de exotic, cu o umanitate vie și frapantă, cu legil specifice și cu realități etnice antagonice, de care nu se putea face abstracție. Reflecțiile pe această temă par desprinse din nuvela Proștii a lui Liviu Rebreanu, scriitor cu care se
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
de fluctuații proprii geniului nativ, face obiectul unui „studiu de caz” vizând trăirea prin artă și pentru artă, opțiunea pentru asceză și trudă individuală, împlinirea prin sacrificiu. Bun observator al dramatismului vieții, N. rămâne legat prin mii de fibre de ținutul natal, de unde își trage sevele și scrisul său. SCRIERI: Storm. A Book of Short Stories, pref. Eugene Jolas, Paris, 1932; ed. (Tempête), tr. Victor Llona, Paris, 1935; ed. (Vifor), tr. Profira și Teodora Sadoveanu, București, 1936; What is Surrealism, Paris
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]