7,946 matches
-
să le ridice. De ce nu puteau lua un taxi... S-a oprit când a intrat Polly. — Iar o bârfești pe Marcia? a întrebat Polly retoric. Sheba, cu spatele la fata ei, doar și-a rânjit dinții și n-a zis nimic. — De ce țipai la mine? a întrebat Polly. — Nu țipam, draga mea, a zis Sheba. Doar te rugam să întinzi masa. Tata o să se întoarcă în curând. — Puah, a zis Polly arătând spre carne, asta o să mâncăm la masă? — Nu m-am hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
un taxi... S-a oprit când a intrat Polly. — Iar o bârfești pe Marcia? a întrebat Polly retoric. Sheba, cu spatele la fata ei, doar și-a rânjit dinții și n-a zis nimic. — De ce țipai la mine? a întrebat Polly. — Nu țipam, draga mea, a zis Sheba. Doar te rugam să întinzi masa. Tata o să se întoarcă în curând. — Puah, a zis Polly arătând spre carne, asta o să mâncăm la masă? — Nu m-am hotărât încă, a zis Sheba. Hai, Polly, fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
iei pe Marcia și pe Saskia în sufragerie ca să stea jos? Și poți tu s-o rogi pe Polly să întindă masa? Richard a mărșăluit cu fosta soție și cu fiica la remorcă. Câteva clipe mai târziu, l-am auzit țipând la Polly să închidă televizorul. — Mișcă-ți fundul, Polly! Apoi ne-am trezit cu riposta înflăcărată a lui Polly: — De ce trebuie să fiu eu rahatul de Kunta Kinte pe aici? Cina a fost o treabă foarte tensionată. Saskia a anunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
prostii. Nici nu știu ce vor să spună. Adică, cine a inventat distincția? Nu e cumva arbitrară? Nu pot să spun pur și simplu că simt ceva foarte puternic pentru Steven? — Mai puternic decât ce simți pentru Richard? Pentru familia ta? Deja țipam. — Da, a țipat Sheba înapoi. Nu, adică, vreau să spun... Da, de fapt. Da. Am rămas tăcute un moment, absorbind această declarație. — La fel de puternic, în orice caz, a adăugat ea, încet, după o clipă. — Acum, în momentul ăsta, sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
vor să spună. Adică, cine a inventat distincția? Nu e cumva arbitrară? Nu pot să spun pur și simplu că simt ceva foarte puternic pentru Steven? — Mai puternic decât ce simți pentru Richard? Pentru familia ta? Deja țipam. — Da, a țipat Sheba înapoi. Nu, adică, vreau să spun... Da, de fapt. Da. Am rămas tăcute un moment, absorbind această declarație. — La fel de puternic, în orice caz, a adăugat ea, încet, după o clipă. — Acum, în momentul ăsta, sigur că e ceva fizic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
așa de orb. Cum poate să mă iubească și să nu vadă asta? Când mă întorc acasă după ce am fost cu Steven, îl privesc cum sforăie și-mi vine să-i dau cu o lingură în cap. Îmi vine să țip: Ia ghici, bășină bătrână și satisfăcută! Am fost în parc unde m-am lăsat futută de un tip de șaisprezece ani. Ce părere ai despre asta? Am fost nefericită și în decembrie. Eram îngrijorată pentru situației Shebei, sigur. Dar principala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să mă îmbrățișeze. — Totul o să fie bine, o să vezi. Apoi s-a ridicat și și-a pus haina. — Nu pleca, Sheba, am zis din nou. S-a uitat la mine cu uimire. — Hai, Barbara. Trebuie să plec. Îm venea să țip. Nenorocitul de Connolly. Nenorocitul ăla de băiat. — Sheba, am murmurat, apucând-o de mâneca hainei. — Te rog, a țipat ea și s-a îndepărtat așa de brusc că mi-am pierdut echilibrul și am căzut de pe scaun, reușind să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pleca, Sheba, am zis din nou. S-a uitat la mine cu uimire. — Hai, Barbara. Trebuie să plec. Îm venea să țip. Nenorocitul de Connolly. Nenorocitul ăla de băiat. — Sheba, am murmurat, apucând-o de mâneca hainei. — Te rog, a țipat ea și s-a îndepărtat așa de brusc că mi-am pierdut echilibrul și am căzut de pe scaun, reușind să mă lovesc în cădere cu șoldul de marginea roții ei de olărit. Din cușcă se auzea un zgomot ciudat, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
s-a scărpinat alene pe bucata de piele de culoarea mierii care se vedea între tricou și pantaloni. Bărbatul din spatele barului era un ins aspru, cu o tichie de moș Crpciun pe cap și o rămurică de vâsc în spatele urechii. Țipa ininteligibil la colegii lui și la cei trei clienți care stăteau la bar. — E în regulă, Barry? a zbierat la un chelner care trecea când am intrat eu. Avea un puternic accent londonez - accentul cuiva căruia îi place să chinuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Cu toții ne-am distrat pe cinste urmărindu-te. E ciudat că nu ți-ai dat seama... — Bine, a zis Bangs cu o voce puternică. Nu mai continua. Nu te enerva, am zis eu. Eu sunt doar solul... — Bine, taci, a țipat el. Taci, da? A venit spre mine. Îi vedeam picăturile de transpirație pe nas. — Sheba mă place, a zis încet. Știu asta. Există anumiți oameni în care se pot simți semințele de nebunie - semințe care au rămas adormite doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
spun ce am spus mai departe. Dar nu m-a oprit. — Oh, Brian, nu-mi spune că ai anumite speranțe de reciprocitate? E ceva atât de drăguț, Brian... Brian și-a dus mâinile la urechi ca un băiețel. — Taci, a țipat. Știu că e măritată, dar m-am gândit... — Bine... însă nu e doar faptul că e măritată. Adică - adevărul e, Brian, că tu nu ești genul ei. — Ei bine, aici te înșeli, a zis el, scuturând din cap cu încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nu ai, a zis. Apoi s-a uitat spre mine. Scuze pentru toate astea, Barbara. Probleme de familie. Mai vrei o ceașcă de ceai? Sheba s-a smucit spre fața uimită a doamnei Taylor. Arăta amenințător cu degetul: — Nu, a țipat ea. Nu. N-o să accept asta, mamă. E foarte frumos din partea ta că ai avut grijă de Polly și mă bucur că ai dezvoltat acest interes nou în binele nepoatei tale, dar nu ți-ai câștigat dreptul să mă interoghezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ajut cu ceva? — O, nu ea, în pula mea, a exclamat Polly. Umbra stacojie care-i cădea pe față îi dădea un aspect dramatic. Părea o mică diavoliță. — Să nu îndrăznești să vorbești așa cu o prietenă a mea, a țipat Sheba. M-am simțit flatată că Sheba mă apăra cu atâta vehemență. — Du-te dracului, a zis Polly. Sheba și-a încrucișat brațele. — Te rog, nu vorbi așa cu mine, a zis ea. — Și de ce să nu vorbesc? a pretins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ea. — Și de ce să nu vorbesc? a pretins Polly. — Pentru că nu merit asta. Și cam ce meriți, atunci? Ceva respect, pentru început. — Da? Sheba a venit și s-a așezat pe pat. Polly s-a tras de lângă ea. — Sictir! a țipat ea. Sheba s-a uitat la mine și a zâmbit: — Știi, Barbara, a zis ea, cred că ar fi mai ușor dacă am fi singure. Sigur, am încuviințat eu. Sunt jos dacă ai nevoie de mine. Când am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
încuviințat eu. Sunt jos dacă ai nevoie de mine. Când am ajuns la baza scărilor, doamna Taylor s-a uitat la mine triumfătoare. — Ți-am spus să nu... a zis ea. — Mamă? A strigat Sheba de sus. — Da, dragă? a țipat și doamna Taylor. — Și, tu, mamă. Dacă nu te superi. — Oh, dar, draga mea... a continuat doamna Taylor. — Te rog, mamă, lasă-ne un minut. Doamna Taylor a coborât scările după mine, în silă. Avea o față de zmeoaică. Toata casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
câștigat eu. Sus, le-am găsit pe Polly și pe Sheba cam în aceleași pozoții în care le lăsase, doar că acum Polly stătea în picioare în pat, cu mâna la obraz. Când m-a văzut, s-a oprit din țipat o clipă: — A dat în mine, a zis pe nerăsuflate. — Pentru Dumnezeu, taci din gură, Polly, a zis Sheba. Polly s-a aplecat în față și a încercat stângace să ajungă la fața Shebei. Dar Sheba a fost mai rapidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Când palma ei a atins obrazul lui Polly, s-a auzit o plesnitură neplăcută, iar țipetele lui Polly s-au ridicat cel puțin cu o octavă. Doamna Taylor se cățăra pe scară și ajunsese de-acum în vârf. — Sheba! a țipat ea. Sheba! Ce-ai făcut? Sheba s-a uitat la mama ei fără nici o expresie și apoi a izbucnit în plâns. — O, niște ticăloase, toate! a țipat ea. A luat-o spre scară și a început să coboare. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Taylor se cățăra pe scară și ajunsese de-acum în vârf. — Sheba! a țipat ea. Sheba! Ce-ai făcut? Sheba s-a uitat la mama ei fără nici o expresie și apoi a izbucnit în plâns. — O, niște ticăloase, toate! a țipat ea. A luat-o spre scară și a început să coboare. M-am luat după ea, dar când am ajuns pe refugiul de la etajul întâi, a strigat la mine s-o las singură. Am auzit-o alergând pe scări în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
din față, se uita cu încăpățânare înainte. Când am ajuns la Highgate, am insistat să le văd pe amândouă în casă. Cum am intrat în hol, Richard a coborât în grabă din biroul lui, sărind trei trepte o dată. — Polly, a țipat el, luând-o în brațe. Draga mea, te rog, să nu mai faci asta niciodată. Am fost așa de speriați... I-a ținut fața în mâini ca s-o vadă mai bine. — Ce-ai pățit la față? — Eu am lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a auzit pe Richard înjurând ușor, în timp ce cobora scările apăsat. Nu s-a mai auzit nimic o vreme, iar ea s-a gândit că poate sunase vreo fată de la Martorii lui Yehova. Apoi și-a dat seama că jos se țipa. L-a lăsat pe Ben în baie și s-a dus pe refugiul scărilor de la etaj. Se auzea o voce de femeie și basul sonor al lui Richard. A coborât încă o bucată de scări și s-a aplecat peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
o clipă s-a convins că nu era mama lui Connolly. — Acum ți-e frică, nu? își bătea femeia joc de ea. Hai, coboară aici, vreau să vorbim un pic. Era incredibil să ai un străin în propria casă care țipa și dădea ordine. Richard se uita acum și el la ea, cu fața lui palidă lângă a femeii. Sheba își dădea seama din expresia lui năucită că nu înțelesese încă despre ce era vorba. Încă se simțea partener cu soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
așa? De ce nu-i spui și lui cam ce făceai cu fiul meu? — Trebuie să te controlezi, a zis Richard. E un copil în casă. Sheba și-a amintit brusc de Ben, cum îl lăsase singur în cadă. — Polly, a țipat ea. Du-te sus și ai grijă de fratele tău. Gura doamnei Connolly s-a deschis și s-a închis în tăcere, ca a unui pește. Nu-mi spune mie să mă controlez! Și eu am copii, știi, nu? Polly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
plângi, curvă perversă, a zis doamna Connolly. — Îmi pare rău, va trebui să... a intervenit Richard. A pus o mână pe brațul doamnei Connolly și a încercat s-o întoarcă spre ușă. Dar ea s-a zbătut. — Vacă blestemată! a țipat spre Sheba. A urmat o luptă scurtă în timpul căreia ochelarii lui Richard au căzut pe jos, iar doamnei Connolly i-a căzut pălăria într-o parte. — Să... nu... pui... mâna... pe mine! a zbierat ea la Richard. Pentru moment toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
bucătărie când plec. — Și unde Dumnezeu crede el că o să te duci? Ce o să facem? Sheba n-a zis nimic. — Sheba, mă auzi? Nu putem să ne punem cortul în stradă... — O, Doamne, o, Doamne, a strigat ea brusc. Nu țipa la mine. Nu mai suport. În cameră s-a lăsat tăcerea. — Oh, nu mă băga în seamă, am zis după un moment. Sunt doar moartă de îngrijorare, știi. O să găsim noi ceva. Nu, nu, a zis ea, deodată plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
trebuie să ne urăști! Presupun că asta e consolarea unei fete bătrâne, nu? Să examineze mașinăria din căsniciile altor oameni și să arate defectele. — Sheba, cum poți să spui asta? Eu doar... Nu-mi spune mie ce să spun, a țipat ea. Sunt Cea Mai Detestată Femeie din Anglia! Am toate șansele să ajung la pușcărie! Pot să spun tot ce vreau! Acum bântuia prin casă ca o nebună. — Sheba, am strigat. Mi-am pierdul slujba din cauza ta! Ia gândește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]