9,186 matches
-
emoțională este mai mare, iar informațiile sunt validate de faptele trăite. În acest caz, relatarea la persoana întâi îi oferă un plus de credibilitate și autenticitate. Pentru a fi subiect de reportaj, faptul trebuie să aibă calități jurnalistice: * proximitate temporală (actualitate); * proximitate spațială (fapt din realitatea apropiată a receptorului); * caracter neobișnuit care îl diferențiază de rutina cotidiană; * captează interesul; * include o problemă, un conflict; * are consecințe. După culegerea informațiilor, vor fi selectate însușirile ilustrative pentru evenimentul subiect al reportajului și se
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
se va stabili unghiul de abordare. Cunoașterea tipologiei reportajului ajută elevii să înțeleagă în profunzime mecanismele care stau la baza realizării textelor jurnalistice. În general se disting: * reportaje de tip feature (fapt divers); * news feature (evenimente centrate pe fapte de actualitate); * series (evenimente caracterizate prin fapte care se desfășoară pe parcursul mai multor zile, săptămâni, luni). Articolele de tip feature, abordabile în revistele școlare, pot fi tipologizate astfel: 1. de culoare (sidebars) - venirea toamnei; 2. de context (backgrounders) - comemorarea unui eveniment istoric
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Un mare congres internațional Stéphane Lupasco l'homme et l'oeuvre (S.L. omul și opera) a avut loc în martie 1998 la Institut de France. Ca urmare a acestui congres, a apărut un volum colectiv ce pune în lumină întreaga actualitate a filosofiei lui Lupasco 5. Nu intenționăm să facem aici o expunere academică a operei lui Lupasco. Cititorul interesat de o prezentare sistematică a ideilor sale poate consulta teza de doctorat a lui Marc Beigbeder 6 sau monografia lui Gérard
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
psihic) este cu certitudine surprinzătoare și plină de multiple consecințe. Lupasco nu a afirmat niciodată că lumea microfizică este lumea psihică. El a pus doar în evidență isomorfismul dintre aceste două lumi, datorat faptului că nimic nu este de o actualitate (realitate) absolută și nimic nu este de o potențialitate absolută. Lupasco nu a spus niciodată că sufletul se află în electron, sau în proton, sau în muon, sau în pion, afirmație care ar fi, de altfel, absurdă, căci sutele de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
adversar al său. Iar violența discuțiilor noastre, pe care nu le între-rupeau nici frigul, nici foamea, nici bombele, nici măcar grijile Ocupației și ale Rezistenței stau mărturie cu asupra de măsură". Lupasco conchide printr-o întrebare care și astăzi e de actualitate, căci misterul lui Fondane a rămas intact : "Ce voia acel Om?"16. CE VOIA ACEL OM? Este practic imposibil de răspuns la această întrebare. Ne putem însă apropia de ea formulînd alte întrebări. Un prim punct de vedere interesant este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
treilea volum. Dar odată ce am abordat logica, în al patrulea, nu puteam să nu reconsider aceste lucruri și să nu spun "dialogica este terțul inclus". Nu puteam să nu o fac. B. N.: Să încheiem cu o problemă considerată de actualitate. Fără a ne lua propriile dorințe drept realitate, cred că putem afirma că, după o lungă a doua moarte, făcută din tăcere stingherită, opera lui Lupasco cunoaște acum o adevărată renaștere. Colocviul organizat la Institut de France în martie 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco et la genèse de la Réalité", 3e Millénaire, nr. 3, iulie-august 1982, pp. 36-47. * Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și geneza realității fizice", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Alexandra Roșu (L. M. Arcade), "Colocviul Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Basarab Nicolescu, "Actualitatea filosofiei lui Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iunie 1983. * Brigitte Ludwig, "S. Lupasco", Nouvelle Acropole, nr. 72, 1983. * Jacqueline Barbin, "Journées d'études sur la logique antagoniste de Lupasco", 3e Millénaire, nr. 19, 1983. * Basarab Nicolescu, "Trialectique et structure absolue", 3e
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
închisorii, Editura Humanitas, București, 1997. Frunză, Sandu, Comunicare etică și responsabilitate socială, Editura Tritonic, București, 2011. Fuller, Lon, L., The Morality of Law, (Revised edition), New Haven and London, Yale University Press, 1969. Georgescu, Paul Alexandru, Filosofia dreptului în contextul actualității, Editura Univ. Titu Maiorescu, București, 2001. Georgescu, Ștefan, Filosofia dreptului, Editura All Beck, București, 2001. Ghideanu, Bogdan, Tudor, Dreptatea în morală și drept, Editura Vasiliana'98, Iași, 2004. Graf, Alain, Le Bihan, Christine, Lexic de filosofie, Editura Institutul European, Iași
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
op. cit., p. 229. 162 Ibidem. 163 Ibidem. 164 E. Speranția, Lecțiuni de enciclopedie juridică, Editura Cartea Românească, Cluj, 1936, p. 180. 165 Christian Wolff, Etica, 12-16, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 572. 166 P. A. Georgescu, Filosofia dreptului în contextul actualității, Editura Univ. Titu Maiorescu, București, 2001, p. 110. 167 Șt. Georgescu, op. cit., p. 86. 168 Hubert Grenier, Marile doctrine morale, traducerea de Marina Vazaca, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 105-106. 169 Ș. Georgescu, op. cit., p. 86. 170 J. Bentham, The
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care utilizarea anumitor mijloace devine pretext/premisă pentru interrelaționare; funcția didactică 236 ca formă de răspuns la întrebarea ,,cu ce scop alegem să folosim un anumit mijloc de învățământ într-un anumit moment al activității instructiv-educative?" și ca reflectare a actualității principiilor didactice vizând valorificarea intuiției, asocierea teorie practică, simplu complex, adaptarea demersului la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor etc. Avantajelor utilizării mijloacelor de învățământ (prezentate implicit prin înseși funcțiile acestora vezi supra) le sunt opuse, în literatura de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
clasic, artă și expresivitate corporală, muzică și coregrafie). Au fost consultate cursuri, dicționare, monografii, reviste, programe de specialitate, teze de doctorat etc. Pe lângă modalitatea tradițională de documentare am folosit și rețeaua internet, astfel putând studia o serie de lucrări de actualitate legate de tema cercetării. Pentru a cunoaște cerințele artistice și penalizările de ținută si execuție artistică stabilite de FRG pentru această categorie de vârstă au fost consultate Codul de Punctaj FIG, Codul de Punctaj FRG 2006, Programa de clasificare pentru
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
urmare, personalitatea (omul) care conferă evoluției direcția este integrată într-o totalitate căreia îi servește ca sens. Animalul reprezintă o treaptă a evoluției; el este numai natură, raportat la om. Spre deosebire de om, animalul nu reflectează, nu desprinde anumite momente din actualitatea conștiinței sale. Fiind însă treaptă a evoluției (către personalitate), animalul nu poate fi diferit absolut de om. Astfel: "Deosebirea între om și animal, în ce privește mecanismul activității sale voluntare, nu este dar de natură, ci numai de grad"114. Diferența dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturale și personalitate) pune în ordine întreaga sa teorie despre om. Modul specific de a exista al celor două "corelațiuni" este legat de raportarea lor la faptul trăit actual. Animalul este blocat în prezent; omul se proiectează pe sine dincolo de actualitatea unei trăiri. Această însușire omenească, ce pare a fi de natură psihologică, are o funcție de respecificare a omului și de redefinire a lui nu printr-un specific natural, ci printr-o ordine care îl vizează ca mod-de-a-fi, ca o unitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în argumentări. Aceasta deoarece conformarea față de schema determinismului prin finalitate principiul ordonator al discursului este exemplară. Cultura constituie calea de comunicare între membrii unei societăți și între diferitele generații. Prin urmare, ea are o dimensiune istorică, dar și una de "actualitate", de realitate prezentă a unor manifestări sufletești; ea nu rezidă în obiectele externe și materiale pe care le avem dinaintea noastră, ci în dispozițiile sufletești actualizate într-o "generațiune". În afara culturii nu este posibilă viața socială, iar fără aceasta, individul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără sfârșit, deși ea pare a reîncepe, din când în când. "Eterna reîntoarcere" către viața însăși, prin actul de reevaluare este chemarea pe care omul o va putea urma oricând; pentru aceasta îi trebuie însă ceva care și-a pierdut "actualitatea" și pare a fi pierdut și șansa de a mai reveni: voința de putere. Există în istorie o presiune a vechiului: în fond, viața actuală este dominată de valorile trecutului; dar există și posibilitatea unei întoarceri înapoi a privirii căutătoare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. SOURIAU, M., Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique da Kant, Félix Alcan, Paris, 1926. SUPPES, P., Metafizica probabilistă, traducere de Adrian-Paul Iliescu și Valentin Mureșan, Editura Humanitas, București, 1990. SURDU, Alexandru, Actualitatea relației gândire-limbaj, Editura Academiei, București, 1989. ȘTEFANESCU, Marin, Essai sur le raport entre le dualisme et le théisme de Kant, Félix Alcan, Paris, 1915. TEILHARD, Pierre Chardin de, L'activisation de l'énergie humaine, Les Éditions du Seuil, Paris, 1953
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aibă individualul pentru a fi ceea ce este; in mente este vorba de totalitatea ideilor corespunzătoare acestor proprietăți, iar in voce, de expresiile lingvistice ale acelorași idei, care se spun despre proprietățile respective și despre individualul căruia îi aparțin." Alexandru Surdu, Actualitatea relației gândire-limbaj, București, Editura Academiei, 1989, p. 177. (A se vedea și ediția ultimă a acestei lucrări: Teoria formelor prejudicative, București, Editura Academiei Române, 2005.) 39 Kant, Anthropologie..., Paris, Librairie philosophique de Ladrange, 1863, p. 3. 40 Alexandru Boboc, Etică și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adversitate față de Wagner, atât din partea publicului cât și din partea compozitorilor care se autodefineau drept “moderni”. La fel de importantă a fost și accentuarea crizei operei: noi opere întârziau să apară astfel că s-a născut un curent “retro” care a readus în actualitate vechile creații de gen, de cele mai multe ori în montări contradictorii, chiar agresive, în încercarea de a se moderniza vechile opere. Alte opere, din categoria celor uitate, au beneficiat de acest curent - în particular cele compuse de Handel, Gluck sau Mozart
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nou la Veneția și tot cu Piave director de scenă, dar la Teatro Sân Benedetto, pe 6 Mai 1854. Teatrul a promis că opera va fi prezentată așa cum intenționase Verdi inițial, în costume moderne și cu acțiunea desfășurându se în actualitate. Din distribuție au făcut parte Maria Spezia, Francesco Landi și Filippo Coletti. A fost un succes covârșitor. Toate teatrele de operă se băteau să prezinte La Traviata și în decursul a câtorva luni de zile ea o fost reprezentată la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe care Schiller îl ocupă în literatura germană, piesa Don Carlo (1787) este foarte rar reprezentată și niciodată în afara Germaniei. În fapt este meritul operelor lui Verdi bazate pe lucrările lui Schiller că piesele marelui scriitor au mai rămas în actualitate. Schiller este cel mai bine cunoscut azi în lumea întreagă prin oda “An die Freude“, cele câteva versuri care sunt incluse în cea de a noua simfonie a lui Beethoven. Prin Don Carlo Schiller a marcat o creștere a interesului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sloganuri, reclame, stereotipii, fraze memorabile (fumatul poate ucide, voința de putere, toți suspecții sunt vinovați, un măr putred poate contamina toate merele de pe o tavă etc.), trezite din amorțeala lor, transferate în poveste, primind viață în vocalizele de o fierbinte actualitate ale unui prozator care se amuză uitîndu-se la televizor și neîncetînd să se mire, să rîdă și să plîngă, de cîte se întîmplă de rîsu' plînsu' într-o lume în care Justiția "e suverană", de o "mare și incontestabilă înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
după gratii, pentru a-și găsi, în sfîrșit, liniștea, siguranța, armonia conjugală, înzestrarea artistică, celebritatea, îmbogățirea, cîte și mai cîte... Și toate astea se datorează avocatului Ludovic L. care pierde toate procesele, protagonistul uneia dintre cărțile remarcabile din stricta noastră actualitate literară. Vocalize în mi minor, în care este vorba despre atât de celebrul, înțeleptul și bogatul maestru Ludovic L. (pe care, de fapt, nu-l cheamă Ludovic L.), singurul avocat (din lume!) care reușește e adevărat că pentru bani mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
că noțiunea de aer curat este relativă deoarece nu există aer lipsit de impurități nici chiar în cele mai izolate locuri ale planetei. Poluarea aerului afectează în special țările industrializate și centrele urbane des populate. Ea reprezintă o problemă de actualitate, fiind intens monitorizată. Principalele surse antropice de poluare din centrele urbane industrializate sunt: traficul rutier și activitățile industriale. Ca efect al activităților umane nivelul gazelor cu efect de seră este în continuă creștere; rezultatul efectului de seră sunt schimbările climatice
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
nostru, a circulat și în literatura noastră interbelică, și meritul scriitorului Constantin Popa este că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU: Autorul construiește un altfel de mit al violenței. Este vorba de individul care violentează
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd o radiografie într-o tonalitate tragicomică asupra unui cuplu conjugal copleșit de neputință, banalitate și ratare. Salvarea e căutată într-o invenție a imaginației, în acceptarea unui fals, în refugiul într-o zonă imaginară, într-o zonă a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]